Page 37 - 1955-12

Nr. 544
Congresul al
Cuvîntarea fcov. Gheorghe Apostol
(Urmare din pag. 2-a)
să popularizeze în forme variate şl a-
tractlve realizările celor mad înaintaţi
muncitori, tehnicieni, ingineri şi func­
ţionari.
Luptând împotriva rămăşiţelor capita­
liste din conştiinţa oamenilor, împotriva
ignoranţei şi prejudecăţilor, sindicatele
trebuie să-şi aducă contribuţia lor la for­
marea .omului nou, la întărirea în sânul
meselor a atitudinii socialiste faţă de
muncă, a respectului faţă de preprista-
tea socialistă, a intransigenţei faţă de toţi
cel ce irosesc sau îşi însuşesc bunul ob­
ştesc, faţă de hoţi şi delapidatori. Sindi­
catele trebuie să educe oamenii muncii
în spiritul combativităţii şi vigilenţei de
clasă, în spiritul dragostei faţă de patria
noastră, în care se construieşte socialis­
mul, şi al solidarităţii ou oamenii mun­
cii din lumea întreagă.
•&
Forţa sindicatelor — care urnesc aproa-r
pe totalitatea oamenilor muncii din în­
treprinderi şi instituţii — constă în con­
ducerea lor de către Partidul Muncitoresc
Cuvîntu! iov» Ion Cotoţ
prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. Hunedoara
Tovarăşi
In anii cincinalului, în regiunea Hune­
doara au fost realizate înfăptuiri deose­
bit de importante. Construirea şi pune­
rea în funcţiune a unor uzine şi agrega­
te puternice contribuie la lărgirea pro­
ducţiei industriale a ţării noastre. Prin­
tre acestea se numără Uzina cocsc-chi-
mi'oă Hunedoara, semi.comerla de la Că-
lan. termocentralele de la Hunedoara şi
de la Raroşeni, staţia de aglomerare şi
Furnalul ne. 6 de la Hunedoara. S-au re­
deschis minele de cărbuni de la Vulcan,
Lenea I şi II, iar la Urkcni s-a deschis
o nouă exploatare minieră.
Prin grija partidului şi guvernului pen­
tru dezvoltarea industriei carbonifere, în
primul plan cincinal — după cum s-a
arătat în Raportul de activitate al Comi­
tetului C ertei — s-au investit aproape
3 miliarde loi. Numărul de Paveze, lo­
comotive, transportoare şi încărcătoare
a crescut ou peste 250% faţă de 1949. iar
mijloacele de bază au crescut cu Cea.
ă3°/o; s-au efectuat modernizarea exploa­
tărilor şi deschiderea de noi mire, mă­
rirea şi modernizarea preparaţiitar, con­
struirea a peste 1.025.000 m.p. locuinţe,
îmbunătăţirea condiţiilor de protecţie şi
de securitate a muncii şi altele.
Cu toate investiţiile importante, pro­
ductivitatea muncii în industria carboni­
feră nu numai că n-a oreseulh, dar a scă­
zut la 92% faţă de cea realizată în 1950.
Această scădere a productivităţii muncii
a dus la creşterea efectivelor de mun­
citori.
Cum a fost posibil aceasta ? Iti primul
rînd organele de conducere tehnico-ad-
miinistirativă nu au luiat toate măsurile de
.folosire a capacităţii maxime a utilajelor
şi de introducere a metodelor înaintate
de muncă, oi s-au complăcut în situaţia
de a realiza creşterea producţiei, în cea
mai mare parte, pe scama sporirii numă­
rului de muncitori şi nu pe seama unei
dinamici a creşterii productivităţii mun­
cii.
La slaba realizare a productivităţii
muncii â contribuit şi conservatorismul
manifestat de unele cadre tehnice — de
la minister şi pînă la exploatări — care
în loc să vadă tehnica în perspectivă,
s-au rezumat la un practicism îngust,
menţinînd în procesul de producţie me­
tode rudimentare.
La aceste lipsuri se mai adaugă şi fluc­
tuaţia în rînduirile cadrelor de conducere
din exploatările miniere, cărora astfel
nu li s-a dat posibilitatea de a acumula
experienţă în conducerea tehnică a mi­
nelor. De exemplu, la conducerea minei
Lupemi în decursul cincinalului s-au pe­
rindat şase directori şi cinci ingineri şefii. faţa organelor de partid este grija pentru
Comuniştii din exploatările miniere nu
au fost îndrumaţi în suficientă măsură
să combată această stare de lucruri, oare
a influenţat în mod negativ creşterea
productivităţii muncii. Calificarea, însu­
şirea tehnicii noi şi folosirea dlin
plin a timpului de lucru nu au stat în
centrul preocupării tuturor organizaţiilor
de partid.
Cu toate greutăţile existente, ca ur­
mare a muncii desfăşurate de organele de
partid, în ultimul timp s-au obţinut unele
succese în organizarea muncii şi în în­
tărirea disciplinei în muncă, au fost crea­
te mijloacele necesare pentru îmbunătă­
ţirea atât a indicilor cantitativi cît şi a
celor calitativi.
In acest an în Valea Jiului planul de
producţie va fii realizat şi depăşit. Faţă
de nivelul celor doi ani precedenţi, pro­
ducţia a crescut ou 8%, iar în ce priveş­
te productivitatea muncii, care a crescut
cu 3,5% faţă de anul trecut, sarcina de
pian va fi suipraiîndeplinită.
La aceste realizări au. contribuit, pe
lingă munca politică de mobilizare a ma­
selor, şi rezultatele obţinute în folosirea
tehnicii nod şi aplicarea metodelor avan­
sate de muncă. Astfel la Lupeni şi Pe-
trila, în abataj frontal se aplică metoda
Cuvîntarea tov. Miron Constantinescu
Tovarăşi,
In perioada istorică dintre cele două Con­
grese ale Partidului Muncitoresc Romîn, în
decurs de 7-8 ani, în ţara noastră s-au pro­
dus adinei transformări revoluţionare care
reprezintă o cotitură radicală în viaţa so-
cial-economică, în modul de producţie, în
felul de trai al oamenilor, în cultură şi în
ideologie.
Raportul de activitate al C.C. al P.M.R.,
prezentat de tovarăşul Gheorghiu-Dej Con-
&SSSSSSSSSBSEÎ
II-lea
Romin, avangarda încercată a întregului
popor muncitor. In faţa partidului nostru,
aişa cum arată Raportul Ccmiteibului Cen­
tral, stă acum sarcina de a ajuta sindi­
catele să lichideze deficienţele serioase
din activitatea lor.
întărirea conducerii de către partid a
sindicatelor se poate asigura în primul
rînd prin îmbunătăţirea activităţii comu­
niştilor oare lucrează în aceste organi­
zaţii.
Sub conducerea înţeleaptă a Partidului
Muncitoresc Romîn, lărgind şi întărind
legăturile lor ciu masele, sindicatele îşi
vor îmbunătăţi munca în aşa fel încît
să fie la înălţimea sarcinilor ce vor fii
trasate de Congres. Sindicatele vor fii şi
de aici înainte ajutorul devotat al parti­
dului. Clasa noastră muncitoare, toţi oa­
menii muncii organizaţi în sindicate îşi
vor consacra toate forţele luptei pentru
dezvoltarea şi înflorirea scumpei Lor pa­
trii, Republica Populară Romînă, pentru
triumful deplin al socialismului în ţara
noastră, pentru consolidarea păcii în
lumea întreagă.
de putşcare pe oraţer şi mutarea craţe-
ruflud fără demontare. Această metodă a
dus la o creştere a productivităţii mun­
cii ou 30%.
La mina Lupeni s-a introdus şi funcţio­
nează cu succes combina „Donbass“ care
execută operaţiile de tăiere, abatere şi
încărcare a cărbunelui; productivitatea
muncii La aceste operaţii a crescut ou
peste 100%.
In cinstea celui de-al Il-lea Congres al
partidului, muncitorii mineri, conduşi de
organizaţiile de partid, au desfăşurat larg
întrecerea socialistă, dînd în acest timp
peste plan 24.000 tone cărbune. Pesite
16.000 mineri folosesc metode înaintate
de muncă, Iar 83 brigăzi de producţie a-
plică ou succes metoda graficului ciclic.
Cu toate acestea nivelul indicilor teh-
nico-economioi atinşi în anul 1955 este
sub nivelul dotării cu utilaje a minelor
şi a progresului tehnic de azi.
Avînd în vedere nevoile mori de căr­
bune ale industriei în plină dezvoltare
din ţara noastră, creşterea productivită­
ţii muncii trebuie să constituie în cursul
celui de-ai Il-lea cincinal o preocupare
de bâză a organelor de partid şi econo­
mice dip bazinul carbonifer Valea Jiului.
In Raportul Comitetului Central se
arată că creşterea producţiei trebuie să
se obţină, în primul rînd, pe seama creş­
terii productivităţii muncii şi nu pe sea­
ma creşterii numărului de muncitori.
Organizaţiile de partid din regiunea
Hunedoara se angajează în faţa Con­
gresului să lupte în aşa fel încît, în cel
de-al doilea cincinal, creşterea produc­
ţiei de cărbune să fie realizată aproape
în întregime numai pe seama creşterii
productivităţii muncii.
Mobilizarea colectivelor largi de mun­
citori, ingineri şi tehnicieni (în special
maiştri) în găsirea şi aplicarea metode­
lor celor mai potrivite pentru mecani­
zarea operaţiunilor de tăiere şi încărcare
în abataje, în aplicarea largă a midi me­
canizări şi a formelor avansate de orga­
nizare a muncii, va trebui să constituie
pîrghia hotărâtoare în creşterea produc­
tivităţii.
Comitetul Central al sindicatelor dini
industria cărbunelui, care a dovedit b
slabă preocupare faţă de conducerea şi
îndrumarea muncii organizaţiilor sindi­
cale din exploatările miniere, trebuie să-şi
îmbunătăţească simţitor munca şi să aibă
o legătură mai strînsă ou organizaţiile
sindicale din exploatări.
O altă problemă care trebuie să stea îh
pregătirea cadrelor de muncitori, ingineri
şi tehnicieni faţă de care Ministerul In­
dustriei Cărbunelui a dovedit o slabă
preocupare.
Muncitorii mineri sînit hotărâţi să lupte
ou şl mad mult elan pentru aplicarea în
viaţă a sarcinilor ce vor fii trasate la
Congresul al Il-lea al partidului nostru
drag, pentru a obţine noi victorii în
construirea socialismului in ţara noastră.
gresului, caracterizează pe deplin etapele is­
torice ale dezvoltării ţării şi poporului nos­
tru în ultimul deceniu şi arată succesele re­
purtate în luptă, lipsurile pe care le mai
avem şl trasează măreţele sarcini de viitor.
Statul democrat-popular a devenit o formă
a dictaturii proletariatului, care îndeplineşte
cu succes funcţiile acesteia.
In continuare vorbitorul a arătat că în
aceşti ani s-a produs în ţara noastră întări­
rea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
al Partidului StESSBSBBBS S2&8L2X?3!3S5& «rawnnma n r '
Muncitoresc Rom in
nimea muncitoare în care rolul conducător îl xismuluf, o concepţie greşită, care nu co­ rea obiectivă a societăţii noastre, că litera­ subiectiv şi nu un fapt obiectiv, o necesi­
are clasa muncitoare, s-a consolidat continuu respunde realităţii obiective şi poate servi tura şi arta nu pot fi .apolitice, că nu pot fi tate obiectivă în societatea alcătuită din
frăţia între poporul romîn şi minorităţile drept temei celor ce propagă aşa-zisa „teo­ „artă pentru artă’., că trebuie să aibă un clase antagoniste; despre o aşa-zisă „sus­
naţionale. rie“- a integrării paşnice a capitalismului rol în viaţa socială. Toată frumuseţea litera­ pendare" a luptei ideologice şi de înlocuire
In perioada 1949-1955 construcţia bazei în socialism fără luptă de clasă, fără dic­ turii şi artelor nu poate şi nu trebuie să fie a ei cu un eclectism general ca şi cum lupta
economice a socialismului s-a desfăşurat cu tatura proletariatului şi fără întărirea sta­ o frumuseţe sterilă^ nefolositoare oamenilor ideologică n-ar reflecta lupta de clasă reală
succes, au fost înfăptuite planurile anuale tului democrat-popular.
şi societăţii socialiste, ci trebuie să ser­ şl lupta între sectoarele economiei naţio­
şl primul plan cincinal al Republicii Popu­ Lupta de clasă, lupta între vechi şi nou vească pe cei ce muncesc şl societatea fău­ nale. „Vrabia mălai visează", spune poporul
lare Romîne ; aprecierea Raportului Comite­ este cu atît mai înverşunată cu cît epavele rită de ei, să fie nu numai tovarăş de despre cei care dau drept realităţi dorinţele
tului Central că în acest timp au fost ob vechiului se simt sprijinite din afară de drum, ci şi un tovarăş la făurirea acestei lor retrograde şi ridicole. Trecutul nu se mai
ţinute succese hotărîtoare pe drumul fău­ unele cercuri ultrareacţionare din ţările im­ mari opere. întoarce niciodată I
ririi bazei economice a socialismului în ţara perialiste. In anii puterii populare s-a născut şl a Şi mai dăunătoare este însă apariţia în
noastră este pe deplin justă. Lupta în domeniul ideologiei, între ideo­ crescut o literatură şi o artă nouă, socialistă unele lucrări ale unor scriitori atît rominî,
Problemele cele mai importante ale con­ logia socialistă şi rămăşiţele ideologiei bur­ în conţinut şi naţională în formă, o litera­ cît şi de alte naţionalităţi, a unor manifes­
struirii bazei economice a socialismului în gheze, nu numai că nu se atenuează în pe­ tură şi o artă care aparţine poporului şl e tări naţionaliste burgheze, străine spiritului
ţara noastră au fost rezolvate în mod just rioada construirii socialismului, în perioada iubită de popor, care a devenit un factor de prietenie şi tovărăşie în luptă a clasei
de partidul nostru, a fost asigurată dezvol­ trecerii de la capitalism Ia socialism, ci se activ în lupta partidului pentru educarea muncitoare şi ţărănimii muncitoare împotriva-
tarea puternică a industriei socialiste, a fost intensifică, se dezvoltă, îmbracă noi şi noi omului nou, pentru făurirea unui viitor feri­ asupririi şi exploatării. Astfel de manifestări
asigurată dezvoltarea cu prioritate a indus­ forme, pentru că tocmai în această perioadă cit al poporului romîn şi al minorităţilor na­ trebuie descifrate sub orice broboadă s-ar
triei grele, temelie a reproducţiei socialiste se ascute în mod obiectiv lupta de clasă, se ţionale. camufla, demascate şî înlăturate fără cru­
lărgite în economia noastră. exercită cele mai contradictorii influenţe a- Scriitorii şî compozitorii, sculptorii, pic­ ţare.
Vorbitorul menţionează apoi succesele ob­ supra conştiinţei sociale. In această perioadă, torii, graficienii şi arhitecţii, interpreţii mu­ Altă „problemă" care încurcă pe mulţi
ţinute de industria bunurilor de consum, de mai mult ca oricînd este necesară o înaltă zicii şi ai dansului, autorii dramatici şi ar­ creatori în domeniul culturii este aceea a
agricultura socialistă, de comerţul socialist. vigilenţă ideologică, este necesară însuşirea tiştii de teatru, scenariştii, regizorii şi ac­ răstălmăcirii aşa-zisei „libertăţi de creaţie“.
S-a realizat un volum uriaş de investiţii. profundă multilaterală a ideologiei marxist-
leniniste de către fiecare comunist, de fie­ torii de film din ţara noastră au obţinut in Adoptarea spiritului de partid în literatură
Salariul real al muncitorilor a- crescut cu care om al muncii. Trebuie dusă o luptă ne­ ultimii ani remarcabile succese, făurind opere şl artă înseamnă oare o limitare a libertăţii
28%, iar veniturile băneşti ale ţăranilor s-au cruţătoare împotriva ideilor retrograde, a su­
mărit considerabil. Cheltuielile social-cultu- perstiţiilor, împotriva misticismului şi a di­ cu înalt conţinut de idei şi într-o formă este­ de creaţie? Dacă libertatea este înţeleasă
rale ale statului au crescut cu peste 80'Vn feritelor forme ale idealismului filozofic, care
faţă de 1950. încearcă să împiedice mersul poporului nos­ tică superioară. în sensul „anarhismului boieresc“ care se
tru înainte spre socialism, spre bună stare şl
Aşa cum au arătat plenarele C.C. al P.M.R. înaltă cultură socialistă. Calea pe oare au urmat-o pentru realiza­ manifestă la unii artişti, atunci o astfel de
încă în 1950 construirea bazei economice a
socialismului în ţara noastră nu putea ff rea­ Marile transformări revoluţionare care au rea unor opere de valoare este calea ară­ răstălmăcire poate înşela. Dar dacă liber­
lizată într-o perioadă scurtă, ci va continua avut loc în ţara noastră în perioada 1948 —-
şi în cel de-al doilea cincinal. Raportul ge­ 1955 în etapa revoluţiei socialiste, n-au tată de partid. tatea este înţeleasă în sensul conştiinţei ne­
neral ai C.C. al P.M.R., prezentat de tova transformat numai relaţiile de producţie, re­
răşul Gheorghiu-Dej, stabileşte sarcina dez­ laţiile sociale, ci au revoluţionat şl cultura Partidul a1 însufleţit pe creatorii de cul­ cesităţii de a acţiona într-un anumit fel, de
voltării ' continue şt proporţionale a econo­ ţării noastre. tură, arătîndu-le marile idealuri de luptă a servi în mod deliberat o-cauză justă,. în
miei noastre, făuririi unei economii unitare pentru fericirea poporului muncitor, pentru sensul hotărîrii de a face ceea ce este ne­
socialiste în care să se îmbine industria so­ Revoluţia culturală este o parte componen­ construirea socialismului şt apărarea păcii, cesar, folositor şi plăcui oamenilor muncii,
cialistă şi agricultura socialistă (60-70% din tă a etapei revoluţiei socialiste din ţara noas­ î-a înarmat cu cele mai avansate idei ale de a servi în felul acesta celor ce creează
producţia marfă) sub conducerea industriei tră, este o întreagă fază nouă de dezvoltare epocii noastre, cu ideile măreţe ale marxism- toate bunurile societăţii, atunci nu este ni>î
socialiste. culturală a poporului nostru.
leninismului. o limitare a adevăratei libertăţi, ci dimpo­
Pentru a îndeplini această sarcină măreaţă In continuare vorbitorul analizează baza- Partidul a arătat creatorilor drumul per­ trivă este conştiinţa îndeplinirii în mod liber
este absolut necesar să înlăturăm acele lip­ revoluţiei culturale în Romînia, felul cum a’ fecţionării nelimitate a creaţiei artistice. A- consimţit a unei mari şi nobile misiuni so­
suri şi greşeli pe care le-a arătat atît de ceasta s-a produs, particularităţile şi sarci­ cest drum este cel al realismului socialist, ciale. In spatele pretinsei teorii despre „liber­
precis Raportul general : planificarea defec­ nile aceste! revoluţii culturale. metodă fundamentală a literaturii şi artei ia tea creaţiei" se ascunde tendinţa de a înde­
noi, treaptă calitativ nouă în dezvoltarea li­ părta pe creatori de la realitatea obiectivă,
tuoasă a aprovizionării, slaba creştere a pro­ Revoluţia culturală în ţara noastră constă teraturii şi artei în Romînia. de la cunoaşterea şi oglindirea artistică a
acestei realităţi, de a nega rolul determi-
ductivităţii muncii, nerealizarea sarcinilor de în aceea că ea este înainte de toate o miş­ Totuşi mai există încă lipsuri serioase în nant al conţinutului de idei în arta, de a
conţinutul, tematica şi în privinţa măiestriei trata în bloc, necritic, întreaga moştenire li­
reducere a preţului de cost, lipsa de preo­ care a maselor conduse de partid pentru artistice a diferitelor ramuri ale artei şi în terară şi artistică, de a ocoli îndrumarea
literatură. Ideologică a creaţiei de către partid. In a-
cupare a unor întreprinderi pentru mărirea lichidarea analfabetismului, creşterea nive­ ceastă luptă uniunile de creaţie pot aduce
Scriitorii n-au creat încă suficiente opere o mare contribuţie pentru lămurirea celor
rentabilităţii socialiste, utilizarea incomplectă lului cultural şi tehnic al oamenilor muncii, care să oglindească diferitele aspecte ale vie­ confuzi.
ţii de astăzi a poporului, preocupările, pro­
a maşinilor şi agregatelor. însuşirea acestei crearea unei intelectualităţi proprii, socialiste, blemele sale arzătoare actuale. Viaţa, lupta Partidul Muncitoresc Romin consideră ca
eroică a clasei muncitoare, a muncitorilor o datorie sfîntă a sa apărarea cu fermitate
critici juste şi înlăturarea lipsurilor ne vor eliberarea femeii, desfăşurarea iniţiativei din fabrici, şantiere, •a ţărănimii muncitoare şî consecvenţă a ideilor marxlsm-leninismu-
nu şi-au găsit încă în măsură necesară o lui care sînt sufletul activităţii sale, apli-
asigura noi succese. creatoare a maselor, înlăturarea birocratis­ oglindire în artă. cîndu-Ie în mod creator în condiţiile con­
crete ale ţării noastre.
Proporţiile arătate în Raportul general mului din aparatul de stat. Revoluţia cultu­ Arta adevărată oglindeşte ceea ce este ti­
pentru perioada celui de-al doilea cincinal rală înseamnă totodată schimbări radicale pic în viaţă, adică ceea ce exprimă în modul Forţa educativă, transformatoare a artei
(1956—1960) exprimă linia leninistă a in­ în viaţa socială, o luptă hotărîtă împotriva cel mai clar esenţa forţei sociale respective. depinde nu numai de conţinutul ei, ci şi de
A înfăţişa veridic realitatea, înseamnă a o forma ei. Trebuie combătută tendinţa de a
dustrializării socialiste : în cadrul creşterii psihologiei şî moralei de proprietar particu­ înfăţişa în mişcare, în dezvoltarea sa revo­ subaprecia această latură a creaţiei artistice,
cu 60-65o/0 a întregii producţii industriale, lar, împotriva naţionalismului burghez, pen­ luţionară, a exprima principala tendinţă, dar şl tendinţa de a despărţi forma de con­
adică direcţia dezvoltării societăţii. ţinut diminuînd rolul determinant al conţi­
producţia mijloacelor de producţie va creşte tru internaţionalismul proletar, înseamnă e- nutului de idei al artei.
In literatura populară şî cultă romîneas-
cu 70-750/d iar producţia bunurilor de con­ ducarea- oamenilor în spirit comunist. că, Ironia, satira este un gen care a cunos­ Trebuie stimulată şi dezvoltată critica li­
cut o înaltă dezvoltare, este chiar o trăsă­ terară şi artistică principială.
sum cu 50-55n/0. Această proporţie funda­ Apoi, tovarăşul Miron Constantinescu ara­ tură caracteristică a literaturii noastre, fiind
mentală în dezvoltarea industrială a ţării tă succesele dobîndite de învăţămîntul Ro- o trăsătură şl a firii poporului nostru; sînt Este necesar să fie organizate dezbateri
cunoscute strigăturile usturătoare, cimilitu­ spre lămurirea celor mal Importante pro­
noastre este chezăşia dezvoltării continue a mînief democrat-populare întemeiat pe prin­ rile hazlii, snoavele poznaşe dar înţelepte, bleme ale creaţiei literare, muzicale, plasti­
sectorului socialist în economie, a mecani­ cipiul realist ştiinţific. poeziile satirice populare. Nu întîmplător au ce, cinematografice, după care să urmeze
apărut la noi „Povestea vorbei" a lui Anton rezoluţii de orientare a activităţii în aceste
zării Industriei bunurilor de consum şl agri­ Nivelul învăţămîntului s-a ridicat în aceşti Pa-nn, snoavele lui Creangă, „Satirele" ge­ domenii.
culturii, ridicării producţiei agricole, este che­ ani, a crescut considerabil calitatea predării
zăşia ridicării continue a nivelului- de trai cunoştinţelor, precum şl munca de educare niale ale iui Eminescu, opera nemuritoare In domeniul arhitecturii şi sistematizării
al poporului muncitor, ceea ce se datoreşte în mare măsură cadrelor
învăţămîntului — învăţători şi învăţătoare, a lui I. L. Caragiale, poeziile ironice ale lui oraşelor s-au înregistrat o serie de realizări.
Pe baza dezvoltării continue a industriei profesori şî profesoare, care au desfăşurat
oţelului şi industriei construcţiei de maşini o muncă stăruitoare pentru ridicarea califi­
se vor putea dezvolta în ritm accelerat în cării lor. Neştiinţa de carte este lichidată
ţara noastră ramurile principale ale Indus­ aproape în întregime în ţara noastră.
triei chimice pentru care avem o bază largă
de materii prime (chimizarea petrolului şl Clasa muncitoare şi ţărănimea munci­ Topîrceanu, pamfletele lui Anton Bacalbaşa, Recent, potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şî
gazelor naturale, a sărif, a cărbunelui, pre­ toare au promovat din rîndurlle lor or­
lucrarea stufului în celuloză). In acest scop ganizatori talentaţi ar economiei, militanţi' în N. D. Cocea şt Tudor Arghezf. Consiliului de Miniştri din noiembrie 1952,
se vor întocmi programe de perspectivă. domeniul culturii, oameni de ştiinţă care fac
faţă cu tot mai mult succes celor mai impor­ Oare astăzi nu sînt încă clase vrăjmaşe după studii minuţioase, a fost supus exami­
In continuare vorbitorul arată însemnăta­ tante sarcini ale construirii bazei economice poporului a căror acţiune şi mentalitate tre­ nării partidului şi guvernului planul de siste­
tea deosebită a răscumpărării cotei de partf- a socialismului, ale revoluţiei culturale, ale buie biciuită ? Nu sînt apucături, lipsuri, de­ matizare al Capitalei ţării, elaborat de pro­
clpaţie sovietică la „Sovrompetrol“ de că­ apărării ţării. fecte, care trebuie satirizate? iectanţii şi arhitecţii noştri.
tre Republica Populară Romîriă.
Cu pasiune şi ură dreaptă trebuie biciui! In continuare vorbitorul a analizat dez­
vechiul, duşmanul de clasă, rămăşiţele men­ voltarea activităţii culturale de masă, căJ
Potrivit înţelegerii stabilite între C.C. al Învăţămîntul nostru suferă încă de im­ talităţii vechi în conştiinţa oamenilor, carie­ reia Ministerul Culturii, sindicatele şî sfatu­
P.M.R. şi C.C. al P.C.U.S., guvernele portante lipsuri. Nivelul de cunoştinţe cu
U.R.S.S. şi R.P.R. au hotărît de comun a- care mulţi tineri ies din şcoli şi facultăţi este rismul, birocratismul, linguşirea, calomnia, rile populare trebuie să-î acorde o atenţie
cord ca partea de participaţie sovietică la încă scăzut. îndeosebi slaba pregătire a ti
„Sovrompetrol" să fie răscumpărată de sta­ neretului în domeniul ştiinţelor matematice, nepăsarea faţă de bunurile obşteşti, necins­ mult mal mare decît pînă acum.
tul romîn în condiţii din cele mai avanta­ al ştiinţelor fizico-chimice, al ştiinţelor natu­
joase pentru Romînia. Felul în care s-a în­ rale, care au o deosebită importanţă în con­ tea. Este deci necesar să se dezvolte mai Activitatea ştiinţifică clin ţara noastră se
făptuit răscumpărarea cotei de participaţie struirea socialismului, reprezintă un neajuns mult poezia satirică, proza satirică, teatrul desfăşoară sub îndrumarea Academiei R.P.R,
sovietică este un minunat exemplu ai rela­ însemnat care trebuie remediat începînd din de^satiră, care toate trebuie să servească vic­ despre care a referit aci eminentul om de
ţiilor noi, socialiste de colaborare şl ajutor anul 1956. toriei a ceea ce este drept, nou, socialist ştiinţă tov. Traîan Săvulescu.
reciproc care s-au stabilit între ţările lagă­ (aplauze).
rului socialist, între U.R.S.S. şl ţările de Destul de sumar şl schematic se predau Călăuză sigură în activitatea oamenilor de
democraţie populară (aplauze). în multe şcoli ştiinţele sociale şi istoria. Oamenii muncii nu au nevoie din partea ştiinţă din R.P.R. esle materialismul dialec­
Probabil că îmbunătăţirile care vor fi nece­ scriitorului, a artistului numai de o recunoaş tic, singura concepţie justă asupra lumii. In
Partidul şi guvernul vor da şi în viitor sare în aceste domenii vor atrage după sine tere, de o aprobare verbală a liniei politice încheiere tovarăşul Miron Constantinescu şi-a
o atenţie deosebită dezvoltării continue şl necesitatea reexaminării duratei învăţămîn­ a partidului clasei muncitoare sau a concep­ exprimat convingerea că sub steagul biruitor
raţionale a industriei petrolifere, sporirii tului mediu de cultură generală. îmbună­ ţiei sale despre lume şi istorie, ci de o poziţie al lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, pe baza
producţiei, îmbunătăţirii Calităţii produselor tăţirea acestuia va contribui la o mai te­ partinică în creaţie. hotărîrilor Congresului nostru, sub conduce­
petrolifere. meinică desfăşurare şi a învăţămîntului su­ rea noului Comitet Central pe care-1 va a-
In ultima vreme se răspîndesc diferite lege, Partidul Muncitoresc Romîn va şti să
Legea dezvoltării planlce, proporţionale perior. „teorii" în lumea scriitorilor, oamenilor de mobilizeze întregul popor muncitor pentru
artă. oamenilor de ştiinţă: despre o aşa- victoria deplină a socialismului în ţara noas­
zisă „suspendare" a luptei de clasă — ca tră.
şl ciim lupta de clasă ar fi un fenomen
care acţionează în economia sovietică şi în Cuprinderea întregului tineret în învăţă- Telegrame adresate de oamenii muncii Congresului partidului
sectoarele socialiste din economia ţărilor la­ mîntul de 7 ani general şi obligatoriu —
gărului democratic presupune o diviziune sarcină stabilită pentru perioada ce urmează întreprinderea carboniferă Aninoasa raportează Congresului că şi-a realizat şi
internaţională a muncii în cadrul sistemu­ pînă la începutul celui de-al IlI-lea plan cinci­ depăşit angajamentul luat, de a da peste planul de producţie 8.200 tone cărbune, rea-
lui economic socialist. Aslgurînd temelia a- nal —¦ va însemna un uriaş progres în lizînd 8.204 tone. In schimbul de onoare din 22 decembrie s-a realizat 1.102 tone peste
cestel dezvoltări în fiecare ţară şi anume ridicarea nivelului cultural al poporului nos­ planul zilei.
dezvoltarea cu prioritate a industriei grele, tru muncitor.
a construcţiilor de maşini, specificul produc­ Ne angajăm să nu precupeţim nlciun efort pentru a da patriei mai mult cărbune
ţiei industriale din fiecare ţară de democra­ Apoi vorbitorul prezintă pe scurt sarcinile şi vom lupta pentru traducerea în fapte a hotărîrilor luate de cel de-al II-lea Congres
ţie populară este determinat de volumul şi principale care revin Ministerului învăţămîn­ al P.M.R.
caracterul resurselor de materii prime din tului şi U.T.M. în privinţa ridicării nivelului
ţara respectivă, de experienţa tehnică şi is­ calitativ şi legăturii mai strînse a învăţă- TRAIASCA PARTIDUL MUNCITORESC ROMIN!
cusinţa muncitorilor şi inginerilor. Din acest mîntului cu practica construirii socialismului
punct de vedere Romînia are condiţiuni deo­ în ţara noastră. Director, Secretarul comitetului de partid,
sebit de favorabile pentru dezvoltarea Indu­ MERFU POMPILIU TANCZER GEZA
striei energetice pe baza căderilor de apă, In continuare vorbitorul arată cum s-a
a combustibililor solizi şi a minereului de format, sub înrîurirea binefăcătoare a ideilor ¦Ar
uraniu, precum şi a industriei chimice pe progresiste, o cultură democratică în ţara
baza produselor petrolifere, a gazului de noastră, care a atins puncte culminante în In cinstea celui de-al II-lea Congres ai P.M.R., noi muncitorii, tehnicienii, ingi­
cracare şi a gazului metan, a cărbunelui, operele marilor scriitori, pictori, sculptori, nerii şi funcţionarii întreprinderii Gura-Barza, pe baza angajamentelor luate, am ob­
stufului, sării. compozitori, interpreţi progresişti din trecut. ţinut rezultate frumoase, depăşind pianul anual înainte de termen, şi dînd producţie
în contul zilei de 17 februarie 1856. Cu ocazia schimbului de onoare din 22 de­
Tovarăşul Miron Constantinescu frece apoi Cultura democratică formează pentru cul­ cembrie a.c. s - a 1 obţinut o depăşire medie de plan pe ateliere de 51%.
la analizarea cîtorva probleme legate de re­ tura socialistă de astăzi o tradiţie progre­
voluţia culturală din ţara noastră. sistă care trebuie valorificată cu discernă- Noi ne angajăm că şl pe viitor vom lupta sub conducerea partidului, pentru a
mint critic şi făcută cunoscută larg oameni­ obţine noi succese în realizarea sarcinilor de plan.
Ansamblul creaţiilor spirituale literare, ar­ lor muncii din ţara noastră. Cultura demo­
tistice, ştiinţifice, însufleţite de ideile mar- cratică din trecut este mesajul pe care marii Dorim succes lucrărilor celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîni
xism-leninismului, formează cultura nouă creatori de cultură, legaţi de popor, l-au lă­
socialistă a ţării noastre, iar cultura acea­ sat urmaşilor, îndemnîndu-i să meargă îna­ Director Secretarul organizaţiei de bază
sta are un rol activ şi însemnat în construi­ inte. MIHOC FLOREA BANCIU TRAIAN
rea bazei economice a socialismului. Ca
element important al suprastructurii, rolul .Ceea ce trebuie să caracterizeze noua cul­ * ?
culturii socialiste din ţara noastră este de tură socialistă din ţara noastră este înaltul
a participa activ la construirea bazei econo ei spirit de partid, cultură care serveşte Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, al gospodăriei agricole
mice care o creează şi care pentru aceasta o cauza generală a omenirii muncitoare, cul­ de stat din Apoldu de Sus, muncind zi de zi, a realizat peste pian anul acesta
creează. A subaprecia rolul activ al supra­ tură care serveşte poporul muncitor romîn, 3.378 tone struguri, 76 tone grîu, 38 tone zarzavaturi. In obţinerea acestor succese noi
structurii şi, în cadrul ei, al culturii asupra am primit în permanenţă ajutorul comitetului raional de partid şi al organizaţiei de
cultură umanistă socialistă. bază din gospodărie.
Principiul partinităţii în literatură şi artă Ne angajăm şi pe viitor să nu precupeţim eforturile pentru a traduce în viaţă
Directivele celui de-al II-lea Congres, spre a obţine producţii agricole cît mai mari la
hectar, conştienţi fiind că astfel contribuim la ridicarea nivelului de trai al oamenilor
muncii din patria noastră.
Salutăm călduros lucrările celui de-al U-iea Congres ai Partidului Muncitoresc
Romîn 1
bazei economice, ar fi o vulgarizare a mar- formulează ideia care rezultă din dezvolta­ ___________________ COLECTIVUL G.A.S. APOLDU DE SUS -RAIONUL SEBEŞ