Page 39 - 1955-12
P. 39
“41•
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI]I VAI
umlsociâsmlui Trăiască marea cucerire istorică a popoarelor - lagărul
socialismului, în frunte cu Uniunea Souietică!
Trăiască solidaritatea internaţională a oamenilor muncii
Anul VI!. nr. 545 I Miercuri 28 decembrie 1955 din întreaga lume în lupta pentru pace, democraţie şi socialism !
6 pagini 2 0 bani
Congresul^ <rf II-lea P. M. R.
REZOLUŢIA Oamenii muncii discută cu însufleţire Producţie sporită
în zilele Congresului
Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Romîn Raportul de activitate ai C. 0. al P.M.R.
asupra Raportului C. C. al P. M. R. ** ? 'k -k
Ascultînd şi dezbătînd raportul de activitate al Comitetului Central al P.M.R., In raionul Hunedoara Z iua cînd a u început lucrările Congresului
prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, Congresul al II-lea al Partidului partidului, minerii de la întreprin
Muncitoresc Romîn hotărăşte: Cu deosebit interes au primit oamenii îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin. derea minieră Barza, au transformat-o în
muncii de La Combinatul siderurgic din Pentru atingerea acestui scop, organiza zi de producţie mărită. S-au obţinut în
1. Aprobă activitatea desfăşurată de Comitetul Central în perioada dintre Hunedoara, Raportul prezentat de tovară ţiile de bază vor sprijini cu competenţă ziua aceea depăşiri cum rar s-au întâl
primul şi cel de-al doilea Congres al P. M. R. şul Gh. Gheorghiu-Dej la cel de al traducerea în viaţă a angajamentelor nit pînă acum. Astfel, planul zilei pe în
II-lea Congres al P.M.R. treprindere a fost depăşit cu 35 la sută.
2. Aprobă linia politică şi sarcinile de viitor expuse în raportul C. C. al luate. Brigăzile conduse de m inerii: Codrin
P.M.R., prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, şi le adoptă ca program de In vederea cunoaşterii şi însuşirii sar Lazăr, Giren Petru şi Stoica Petru de
luptă şi de muncă al partidului pentru construirea economiei socialiste, pentru în cinilor ce stau în faţa muncitorilor din dr la mina Brădişor, şi-au depăşit sarcinile
tărirea continuă a partidului, consolidarea statului democrat-popular, ridicarea ni combinat în cel de al II-lea plan cinci zilei cu 170—250 şi respectiv 227 la suită,
velului de trai material şi cultural al poporului şi apărarea păcii. nal, organizaţiile de bază de partid au Studiind Raportul de activitate al C.C. iar brigada lui Tomodan Avram cu 302
organizat adunări generale deschise, în al P.M.R în adunări deschise, organi la sută.
REZOLUŢIA care s-cu dezbătut problemele ce tre zaţiile de partid din gospodăriile colective La mina Musariu şi Valea Morii, bri
din Rapolt şi Sîntandrei raionul Hune găzile conduse de Ivan Augustin, Sturza
Congresului al II-lea al P artidului M uncitoresc Romîn buie rezolvate în perioada 1956-1960. doara, s-au angajat să smulgă pămîntu- Nicolae, Gircu loan, au dat cîte patru
a su p ra ra p o rtu lu i C om isiei C en tra le de R evizie a P. M . R. In urma studierii acelor părţi din ra norme. Depăşiri între 145—225 la sută
lul, prin aplicarea metodelor agroteh au obţinut şi brigăzile conduse de Botici
Congresul al II-lea al Part Idului Muncitoresc Romîn aprobă raportul Comisiei Centrale de Revi port care, tratează problema măririi pro nice înaintate, roade bogate, şi să atra Nicolae, Miateiaş loan, de La mina Mu
zie a Partidului Muncitoresc Romîn, ducţiei de metal, specifică locurilor de gă pe drumul colectivizării tot mai mulţi sariu, Stanciu Traían, Stanoiu Tovic, lu
muncă din combinat, muncitorii, tehni ţărani muncitori. ga loan de la Vaüea Morii şi albele.
cienii şi inginerii de la seotoarele: fur
nale, transporturi, cocso-chimic, turnă Tot cu această ocazie, colectiviştii de | n una din zilele desfăşurării Con-
torii şi laminoare, s-au angajat să nu-şi la gospodăria agricolă colectivă din Ra * greşului, meşteşugarii cooperativei
precupeţească nici un efort pentru a-şi polt, au chemat la întrecere, pentru ob „Moţul“ din Baia de Criş, au obţinut de
ţinerea de recolte bogate, pe întovărăşiţii asemenea o producţie mult sporită. Pla
nul pe cooperativă a fost depăşit cu
din această comună. 38. la sută, evidenţiindu-se în special,
brigăzile conduse de Zeriu Constantin,
Sarcin i de v iilo r Popa Magdalena, Trifa Roman şi altele.
Şedinţa din dimineaţa zilei de 26 decembrie In Raportul prezentat de tovarăşul Gh. sarcină să ajute comitelui de întreprin Entr-una din zilele treoute şi muncito-
Gheorghiu-Dej în faţa Congresului, se dere şi organizaţia U.T.M. pentru ca a- “ rii fabricii de blănuri „Vidra“ din
La ora 9, şedinţa s-a deschis sub preşe tura, raionul Segarcea. a obţinut recolte de mulţumită căreia brigada sa lucrează în* arată şi sarcinile ce trebuie duse la în cestea să-şi îmbunătăţească metodele de Orăştie, au închinat Congresului o pro
dinţia. tovarăşului Petre Borilă, continuîn- aproape două ori mai inari decît ţăranii cu prezent în contul anului 1960. deplinire de întreprinderile de construc muncă în ceea ce priveşte educarea şi ducţie mărită, în care planul zilei a fost
du-se discuţiile asupra Raportului de acti gospodării individuale. El a vorbit despre ţii în cel de al II-lea plan cincinal. mobilizarea .colectivului de salariaţi La depăşit cu 30 la sută pe întreaga între
vitate ¦al C.C. al P.M.R. şi a raportului metodele folosite pentru convingerea ţărani El a arătat că lichidarea încetinelii cu realizarea sarcinilor de plan. Ţinînd cont prindere, în frunte fiind secţia de fabri
Comisiei Centrale de Revizie. lor muncitori asupra avantajelor întovără care este extinsă metoda graficului ciclic In faţa întreprinderii de construcţii de faptul că în multe locuri de muncă caţie care şi-a întrecut sarcinile ou 56
constituie una din condiţiile de bază pen siderurgice din Hunedoara, se pune sar la sută, urmată .de secţia croitorie cu
Tov. Radu Dulgheru, delegat al organi şirii, despre rezultatele pozitive ale atra tru ridicarea productivităţii muncii, rămasă cina terminării construirii celei de a doua întrecerea socialistă nu a fost bine orga 42 la sută.
In urmă în această importantă ramură a baterii de cocs, a noii oţalării Siemsns- nizată şi axată pe obiective concrete, Cele mai frumoase rezultate le-au ob
zaţiei regionale de partid Galaţi, a vor gerii în munca politică a deputaţilor, învă economiei. Martin şi a altor lucrări de construcţie. org-.nizaţia de partid va ajuta în viitor ţinut muncitorii comunişti: Vaida Au
Pentru realizarea cu succes a acestor comitetul de întreprindere să organi relia, Popa Elisabeta. Iovan Hie, Mohai
bit despre experienţa organizaţiilor de par ţătorilor şî a ţăranilor fruntaşi. Tov. Maria Zidaru, delegată a organiza mari lucrări, organizaţia de partid va zeze întrecerea socialistă pe baza sar Sidonia, Laszlo Rozalia, Oancea Cornel,
ţiei regionale de partid Baia Mare, evo- trebui să-şi îmbunătăţească metodele de cinilor de plan ce stau în faţa brigă şi alţii, care au realizat cîte o normă şi
tid din regiunea Galaţi în domeniul tarla- Tov. Vasile Palilineţ, delegat al organi cînd viaţa de mizerie din trecut a ţărani jumătate sau chiar două norme şi jumă
lizării pămînturilor. In urma muncii in zaţiei regionale de partid Timişoara, a vor lor muncitori, a subliniat realizările obţi muncă în conducerea politică şi controlul zilor şi şantierelor respective, asigurîn- tate. . .
tense de lămurire desfăşurate de o rg a n i bit despre linele realizări obţinute în re nute de gospodăria agricolă colectivă din asupra procesului de producţie. De ase du-i o desfăşurare vie pînă La termina
zaţiile de partid asupra foloaselor lucrării giune în munca pentru transformarea so satul Păuleşti în creşterea producţiei agri menea, se pune ca sarcină ca organiza rea Lucrărilor încredinţate. ¦ie
pămîntului cu maşinile pe suprafeţe întin cialistă a agriculturii. Astfel, în anul 1955. cole şi ridicarea bunei stări ă colectivişti ţia de bază împreună cu conducerea
se, ţăranii -muncitori dintr-un şir de raioa peste 2 .0 0 0 de familii de ţărani muncitori lor. La aceste succese a contribuit, aplica întreprinderii, să studieze felul de orga Biroul organizaţiei de bază se va stră eameoii mumoii de la Combinatul siderur
ne ale regiunii Galaţi, şi-au unit parcelele au intrat în gospodăriile' colective existen rea experienţei colhoznicilor sovietici şi nizare a şantierelor asigurând o mai bu dui să asigure controlul de partid şi va gic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune
lor.-de -pământ în mări trupuri, înlăturind te şi în cele 17 gospodării colective noi. buna organizare a muncii. nă folosire a întregii capacităţi de pro da un ajutor calificat tuturor puncte doara, obţin rezultate remarcabile îrr
Riturile.- Tarlalizarea a înlesnit mult mum Referindu-se la critica cuprinsă în Rapor ducţie a utilajelor, cît şi introducerea lor de lucru, repartizînd sarcini pe fie producţie, în aceste zile cînd gândul Io;
ca de transformare socialistă a agricultu tul de activitate al C.C. al P.M.R., cu Tov. Emil Matheiser, directorul trustu micii mecanizări în toate punctele de care membru de partid, pentru a ajuta este îndreptat spre Congres. Numai ît
rii în regiune. privire Ia rezultatele slabe obţinute în re lui petrol Moineşti, delegat din partea lucru, eliberind astfel multe braţe de pe muncitori la realizarea în timp a pro ziua de 25 decembrie, laminoriştii şi-av
organizaţiei regionale de partid Bacău, a muncă necesare altor lucrări. Aceasta va blemelor de - producţie. depăşit sarcina de plan prevăzută pen
.Vorbitorul s-a .ocupat apo! de .unele pro giunea Timişoara î n . producţia agricolă şî vorbit despre succesele petroliştilor din re asigura totodată creşterea continuă a pro tru această zi, cu 8,52 la sută. iar oţelari
giunea Bacău, care au realizat anul acesta TOMA ILIE de la O.S.M. cu 6,5 la sută.
bleme ale muncii organizaţiilor de- partid în crearea de. noi gospodării agricole colec o producţie de ţiţei de 34 ori mai mare ductivităţii muncii. Numeroase brigăzi printre care şi celi
decît în 1948. Vorbitorul a criticat munca Organizaţia de partid îşi propune ca secretar al organizaţiei de partid de la conduse d e : Drîngă Alexandru, Andini
pe teren a organelor Ministerului Petro I.C.S. din Hunedoara Gheorghe, Caramalis Teodor, Costachi
lului şî a adus Ia cunoştinţa Congresului Vasile, •Stanciu Aurel de la oţelărie, pre
din regiune pentru formarea de noi înto tive şi .întovărăşiri, el a arătat că una din angajamentele petroliştilor din regiunea cum şi schimbul de laminorişti condus di
Bacău. tovarăşul Constantin Petru, şi-au depăşi
vărăşiri şi gospodării colective şl pentru cauzele principale ale rămînerii în urmă In V alea Jiu lu i sarcinile de plan cu 3-39 la sută.
Primit cu vii aplauze, tov. Zenon Novp.k, In această zi, cea mai frumoasă depă
întărirea celor existente. în acest sector constă . în-folosirea unor me membru în Biroul Politic al C.C. al Parti şire au realizat-o oţelarii de la cuptoru
dului Muncitoresc Unit Polonez, prim-vice- ele -'trie, care au dat cu 58.1 la sută ms
Tov. Ştefan Lungu, Erou al Muncii So tode formale de muncă, în slabul control preşedinte al Consiliului de Miniştri al Colectivele a numeroase întreprinderi cele 19 brigăzi din cadrul sectorului, nu mult oţel peste plan. Cel mai mare iii
R. P. Polone, aduce Congresului salutul din Valea Jiului,, s-au întrunit în con mai trei aplică metoda graficului ciclic. dioe de realizare a planului la acest cuip
cialiste, delegat al organizaţiei de partid al îndeplinirii hotărîrilor partidului şi gu Partidului Muncitoresc Unit Polonez. sfătuiri colective unde s-au prezentat re tor. a fost dobîndit. de brigada condus
a oraşului Bucureşti, a arătat că în 1955 vernului şi a propriilor hotărîri ale comi ferate întocmite pe marginea Raportului După 'ce s-au criticat lipsurile din sec de Jurca Florian care. şi-a îndeplinit sar
colectivul depoului C.F.R. „Chivu Stoica" tetului regional de partid. Primit cu puternice aplauze, ia cuvîn- de activitate el C.C. al P.M.R., prezentat tor, mulţi mineri c a : Matei Alexandru., cina planificată în proporţie de 186 L
tul tov. Iosif Chişinevschi. In cuvîntul său de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. In a- Tomşa Augustul, Nicula Loghin şi alţii, sută.
din Bucureşti a realizat o creştere, expri Primită cu vii şi puternice aplauze, tov. tov. I. Chişinevschi a făcut o amplă ana ceste consfătuiri, muncitorii. tehnicienii şi-au luat angajamente ca să sporească
liză a unor aspecte ale muncii politice şi şi inginerii au arătat lipsurile de 1a locul productivitatea muncii cu 30-50 la sută. EA umcitorii Atelierelor C.F.R. Sima
mată în km. tren, de 95% faţă .de nivelul . Dolores Ibarruri, secretar general al C.C. organizatorice desfăşurate de organizaţiile lor de muncă, angajîndu-se ca în viitor Tot ou acelaşi prilej, colectivul sectoru ¦** ria, au dobîndit de asemenea rezultai
de partid. să muncească mai bine pentru a înde lui s-a angajat să pună în funcţie o frumoase în ziua de 26 decembrie, cîn
din 1949. Vorbitorul a subliniat marea im al Partidului Comunist din Spania, aduce plini cu cinste sarcinile celui de al II-lea combină, să folosească La maxim meca- producţia globală pe atelier a fost reali
Vorbitorul a arătat că sarcinile prevăzu plan cincinal. nismelele existente pentru ca să înde zată în proporţie de 106 la sută.
portanţă a experienţei sovietice în folosirea Congresului salutul Partidului Comunist te în raportul de activitate al C.C. al plinească cu cinste sarcinile celuii de al Tot în această zi, s-au făcut econc
P.M.R., privind dezvoltarea şi ridicarea ca De pildă, colectivul sectorului II de Tl-lea. plan cincinal. mii de materiale în valoare de 2.842 le
cărbunilor inferiori şi >în economisirea de din Spania. litativă a activităţii industriei socialiste, la mina Lupeni, în consfătuirea ţinută, s-a adunat o cantitate de 15.681 kg. fii
transformarea socialistă a agriculturii a salutat ou entuziasm Raportul, bucu 'k vechi şi 1.285 kg. alte metale neferoas
combustibili pe calea ferată. Scoţînd la Tov. Gh. Gaston Marin, prim vice-pre- impun organelor de partid să cunoască rieidu-se de realizările obţinute de oa iar secţia de vagoane a reparat 2 vagoan
ivCală o serie de lipsuri din domeniul căi şedinte al Comitetului de Stat al Planifi profund problemele producţiei, să desfă menii muncii din patria noastră în pri Asemenea consfătuiri s-au ţinut şi la peste angajament.
lor ferate, vorbitorul a criticat Ministerul cării, delegat din partea organizaţiei re şoare o muncă directă cu oamenii, punînd mul plan cincinal. , Uzina de reparat utilaj miner din Pe
Căilor Ferate pentru unele forme adminis gionale de partid Bacău, a vorbit despre capăt şablonului şi tendinţelor care se ma troşani. Muncitorii, inginerii şi tehni *
trative birocratice; el a propus o serie realizările obţinute în domeniul electrifi nifestă la unele organe de partid de a con Discutând despre ^lipsurile arătate în cienii de aci, după ce au arătat felul cum
de măsuri pentru introducerea progresului cării şi al dezvoltării industriei energetice duce „în general", din birou. Cuvîntarea s-a dezvoltat mecanizarea în cadrul în |n prima zi a Congresului, colectivi
tehnic în transporturile pe calea ferată şl şî electrotehnice. El a subliniat hotărirea a accentuat necesitatea îmbunătăţirii con Raport, referitoare la rămînerea în ur treprinderii, precum şi despre alte rea « uzinei „Victoria“ din Călan, a obţim
răspîndirea experienţei înaintate existente şl elanul cu care oamenii muncii înfăp trolului executării hotărîrilor, a muncii de lizări, au arătat o serie de Lipsuri ca de realizări deosebite în producţie. Astfe
în acest domeniu. tuiesc prevederile planului de electrificare selecţionare, repartizare şi ridicare a cali mă a industriei carbonifere, minerii au pildă : absenţe nemotivate, fluctuaţii prea muncitorii de la turnătorie şi-au depă:;
elaborat de partid. După ce a amintit ficării cadrelor, a înlăturării oricăror ma dese, aprovizionare uneori defectuoasă, planul zilei cu 29,9 la sută, furnalul
Tov. Ilie. Murgulescu, ministrul Invăţă- unele lipsuri care mai persistă în acest do nifestări de superficialitate şi formalism arătat că şi în sectorul lor se manifestă nefolosirea din plin a utilajelor, cazuri cu 15,7 la sută, iar furnalul nr. 2 ou 9
mîntului, delegat al organizaţiei regionale meniu, vorbitorul s-a ocupat de problema în aceste domenii. la sută. Numai echipele conduse de Bî:
de partid Giuj, a trecut în revistă prin progresului tehnic. El a subliniat răspun asemenea lipsuri. Astfel, tovarăşul Jula de indisciplină şi altele, care dacă nu Gheorghe şi Muntean Ionaşcu, au d;
cipalele realizări după reforma învăţămîn- derea C. S. P. pentru ramînerea în urmă Subliniind atentÎ3 deosebită acordată de cu 20,38 şi respectiv 20,99 la sută m
lulul din 1948, insistînd asupra succeselor a unor tipuri de maşini şi aparate electri partid muncii ideologice, ca o parte inte Nicolae, secretarul organizaţiei de bază, ar fi existat, s-ar fi putut obţine reali
în îmbunătăţirea conţinutului învăţămîntu- ce faţă de cerinţele tehnicii mondiale. grantă a muncii pentru construirea socialis multă fentă peste plan.
lui. EI s-a oprit pe larg asupra perspecti mului, tov. Chişinevschi s-a ocupat pe larg a arătat că în sector, din 7 maşini de zări şi mai mări în cadrul primului plan
velor ce se deschid învăţămîntuluî în vii In încheiere. Iov. Gaslon Marin a arătat de problemele propagandei de partid. FI O cooperativă sătească
torul plan cincinal şl pe baza sarcinilor că folosirea energiei nucleare —• ieftină şî a insistat asupra datoriei organelor şî or încărcat numai trei sînt folosite din cincinal.
care reies din Raportul de activitate al practic inepuizabilă — pe baza sprijinului ganizaţiilor de partid de a asigura o strîn- Cu acest prilej, în cuvîntul lor, mun de credit şi economii
C.C. al P.M.R. generos al Uniunii Sovietice, deschide pers sa legătură a propagandei de partid cu plin, iar grija faţă de utilaj lasă încă
pective uriaşe pentru dezvoltarea economici viaţa, cu problemele practice ale construc citorii Panţa Ioan, Mărcuş Gheorghe, Zilele trecute în satul Cricău din r
Vorbind despre unele lipsuri existente noastre naţionale. ţiei socialiste, de a combate cu tărie dog de dorit din partea unor mineri. Numai ionul Alba s-a constituit o cooperaţi’
în munca ministerului, tov. Ilie Murgulescu matismul, confuziile care există în diferite Paşca Franoisc, Mako Ludovic şi alţii, s-^au de credit şi economii care a primit n
a arătat că o atenţie deosebită trebuie acor Cu vil şî puternice aplauze este primit în ultimele două Luni s-au pierdut şi mele de „Horia“. La această cooperat
dată profilări? învăţămîntuluî mediu, teh tov. Todor Jivkov, prim-secretar al C. C. al probleme, de a-şî spori combativitatea îm angajat ca să ridice productivitatea mun vă, au aderat un nucnăr de 125 menit
nic şi . profesional, legării strînse a şcolii cu defectat piese şi mecanisme în valoare care au achitat suma de lei 8.750. Pi
practica în producţie, îmbunătăţirii învă- Partidului Comunist Bulgar, care aduce potriva ideologiei burgheze şi a oricărei cii obţinînd depăşiri de normă între 15- mii oare s-au înscris în cooperativă j
ţămintului- de cultură generală, folosirii destul de mare. De asemenea s-a arătat că fost comuniştii : Bora Ioan, Lupş;
corespunzătoare a vechilor specialişti şi a Congresului salutul Partidului Comunist influenţe a- acesteia. Lupta pentru triumful 50 la sută. Petru, Diodin Adrian, precum ş: Buci
noilor cadre didactice. metodele înaintate de muncă nu se fo Ioan directorul şcolii elementare şi ţ
Bulgar. deplin al ideologiei marxîst-leniniste este rănii m uncitori: Vlad Laurean, Oile
Primit cu îndelungate aplauze, tov. Mâ- losesc de toate brigăzile. De pildă, din Chirilă, Mădăraş Ioan şi aljjli.
tyâs Râkosi, prim-secretar al Partidului ce Tov. Vaclav Kopecky, membru în Birou! datoria supremă a întregului nostru partid.
lor ce muncesc din R. P. Ungară, aduce La P e t r e ş 1i
Politic al Partidului Comunist Cehoslovac, Cu urale şi aclamaţii prelungite dele
Un mare număr de muncitori, colecti şi creăm sub înţeleaptă conducere a
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri gaţii adoptă în unanimitate Rezoluţia prin vişti şi ţărani muncitori, au ascultat partidului“ ! Aşa au sunat cuvintele cal
La radio-ul căminului cultural din Pe- de ale celor ce ascultau aci Raportul,
al Republicii Cehoslovace, a adus Congre care Congresul aprobă activitatea desfă treşti, Raportul de activitate al C.C. al angajîndu-se totodată să-şi ducă cu cin
P.M.R. expus de tovarăşul Gh. Gheor ste la îndeplinire sarcinile ce le vor
Congresului salutul Partidului celor ce sului salutul Partidului Comunist Cehoslo şurată d e . Comitetul Central în perioada ghiu-Dej, la cel de-al II-lea Căngies. reveni, în lumina directivelor Congre
sului. De pildă, ţăranul muncitor Nistor
muncesc din R. P. Ungară. vac, primit cu aplauze puternice de asis dintre primul şi cel de-al doilea Congres Prin vii discuţii ei şi-au exprimat bu Gheorghe, fruntaş al recoltelor bogate,
¦5-a angajat să sporească producţia me
De asemenea, Congresul primeşte cu pu tenţă. al • P.M.R., linia politică şi sarcinile do curia şi satisfacţia faţă de cele expuse die la ha. cu 20 la sută în anul viitor.
ternice aplauze salului Partidului Comu Tov. Ion Căcîuleanu, delegat al organi Asemenea gînduri au fost exprimate şi
nist Italian adus Congresului de tov. 'viilor expune în raportul de activitate al în Raport. .Sîntem liberi şi muncim feri de mulţi alţi muncitori şi ţărani.
Giovanni Roveda, membru al Direcţiei Co zaţiei regionale de partid Constanţa, « "nr
mitetului Central 'al Partidului Comunist bit «despre succesele obţinute de S.M.T. C. C. prezentat de tovarăşul Gheorghe ciţi în uzine şi fabrici şi pe ogoarele
Italian. Hîrşova în organizarea şi dezvoltarea pro
ducţiei agricole, în sprijinirea gospodă Gheorghiu Dej. patriei noastre dragi Construim, învăţăm
Tov. Constantin Anca, delegat al orga
Şedinţa se ridica la ora 15.
nizaţiei de partid a regiunii Ploeştî, a a- riilor colective şi a întovărăşirilor agrico
(Continuare în pag 2-a)
ră ta f succesele obţinute de : colectivele în le, despre rolul pozitiv al colaborării strînse
treprinderilor ’din o raşu l' Ploeştî în în între brigăzile de tractoare ale S.M.T. şi Prim ale probe la term ocentrala Paroşeni
deplinirea planului şi reducerea preţului brigăzile de cîmp ale gospodăriilor agri In ziua deschiderii lucrărilor celui de al verente desfăşurată de muncitorii trustului
II-lea Congres al P.M.R., la termocentrala
de cosi. Vorbitorul s-a ocupat-pe larg de coie colective. Paroşeni din bazinul carbonifer Valea Jiu „Electromontaj" pentru montarea la timp
lui au începui probele primului turbogeneia-
munca cu activul de partid, arălînd că pe Tov. Haidu luliu, Erou al Muncii Socia tor de 50.000 kw., cel mai mare turbogene a acestui mare agregat energetic.
rator instalat pînă acum îrr tara noastră.
această- cale s-au putut obţine rezultate liste, delegat .a l• organizaţiei regionale de Primele probe au dat rezultate bune.
Timp de o oră, muncitorii, inginerii şi
pozitive în lichidarea- unor lipsuri din do partid Hunedoara,- după ce a vorbit despre tehnicienii au urmărit cu emoţie primele In zilele care au urmai au continuat pro
rotaţii ale turbinei. Probele lăcute au fost
meniul industriei şi transporturilor. progresele însemnate ‘ realizate în ultimii o verificare a muncii îndelungate şi perse- bele mecanice aie turbinei, uscarea şi piu-
Tov. Constantin Vaţa, .„delegat al organi ani, în condiţiile de muncă şi de trai ale bele electrice ale generatorului. Perie pu
zaţiei de partid a regiunii Craiovă, a a- minerilor, a insistat asupra foloaselor deo ţin timp primul luibugeneialor al leririo-
cenlralei Paroşeni va produce energie elec-
rătat că întovărăşirea din satul Curmă sebite ale aplicării metodei graficului ciclic, trică. (Agerpres)