Page 4 - 1955-12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 535

NOTE POLITICE

Popoarele condamnă aderarea Iranului

ia pactul de

Zilele acestea, a fost dată publici­ lui de la Bagdad reiese şi din aceea

La 29 noiembrie, oamenii muncii negaţie în lupta pentru zdrobirea ocu­ găturilor de prietenie şi colaborare acordului de plăţi încheiat anul aces­ tăţii o notă a guvernului sovietic a- că Turcia şi Anglia, membre al a-

din Republica Populară Federativă panţilor fascişti, a dovedit acelaşi e- între cele două ţări. ta la Belgrad. Potrivit acestui acord, dresată guvernului iranian, prin ca­ cestui pact, fac parte din gruparea

Iugoslavia au trăit o zi de mare săr­ roism, talent, hărnicie în opera de re­ Faptul că în Iugoslavia puterea se R.P.R. exportă în Iugoslavia produse re U.R.S.S. subliniază pasul nesoco­ militară NATO — grupare militară

bătoare : Ziua Republicii. Poporul ro- facere a economiei naţionale şi de află în mîinile clasei muncitoare şi ţă­ petrolifere, cocs de petrol, acizi nafte- tit pe care l-a făcut Iranul prin ade­ îndreptată împotriva U.R.S.S. şi,, a

mîn ia parte cu bucurie la această reconstrucţie a patriei. Ea a pornit cu rănimii, că în economie predomină nici, uleiuri minerale, utilaje petrolife­ rarea sa la gruparea militară de la celorlalte ţări iubitoare de pace —

sărbătoare a poporului vecin şi prie­ elan patriotic la lichidarea înapoierii proprietatea obştea’scă asupra mijloa­ re, utilaje şi maşini diverse, iar Iugo­ Bagdad. Guvernul sovietic găseşte iar pe de altă parte, Pakistanul şi

ten iugoslav. economice a ţării, la industrializarea celor de producţie, că poporul iugo­ slavia exportă în ţara noastră lami­ de datoria sa, după cum se arată şi Anglia sînt membre ale SEATO.

Acum zece ani, la 29 noiembrie ei. Au fost construite peste 250 între­ slav este animat de idealul construirii nate şi ţevi de oţel, sodă caustică, în notă, să confirme faptul că această U.R.S.S. care întotdeauna a res­

1945, consfinţind voinţa popoarelor prinderi noi înzestrate cu utilaj mo­ socialismului constituie, fără îndoiala, carbid, tanin, minereu şi concentrat aderare a Iranului la blocul de la pectat suveranitatea şi indepen

Iugoslaviei, Adunarea Constituantă dern. Noi ramuri industriale — con­ condiţii deosebit de favorabile pen­ de crom, vase emailate etc. S-au în­ Bagdad, este incompatibilă cu'inte­ denţa Iranului, prin recenta sa

a înlăturat definitiv regimul monar­ strucţia de maşini grele, industria de tru dezvoltarea relaţiilor sincer prie­ cheiat de asemenea acorduri care sta­ resele întăririi păcii şi securităţii din- notă atrage atenţia guvernului ira­

hic şi a proclamat Republica Popu­ extracţie şi rafinare a petrolului, in­ teneşti şi frăţeşti între Republica bilesc normele de colaborare în vede­ regiunea Orientului apropiat şi mij­ nian că „crearea blocului de la

lară Federativă Iugoslavia. In viaţa dustria radio-tehnică — au fost create Populară Romînă şi Republica Popu­ rea reglementării problemelor privind lociu şi este în contradicţie cu rela­ Bagdad şi aderarea Iranului la el. nu

popoarelor iugoslave a început o epo­ de mîinile destoinicilor muncitori iu­ lară Federativă Iugoslavia. regimul apelor de la frontiera romîno- ţiile de bună vecinătate dintre Iran este determinată de nevoile apărării,

că nouă, deschizătoare de perspective goslavi. Este caracteristic faptul că în Aşa cum a declarat tovarăşul Gh. iugoslavă. Guvernul romîn s-a deda? şi Uniunea Sovietică şi cu anumite ci slujeşte scopurilor anumitor puteri

luminoase pentru oamenii muncii din vreme ce între anii 1929—1939, adică Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită rat de acord cu propunerea făcută de obligaţii contractuale ale Iranului. care se străduiesc să transforme ţă­

Iugoslavia. într-o perioadă de 10 ani, producţia la adunarea festivă pentru sărbători­ guvernul iugoslav cu privire la cola­ încercările guvernului Iranului de rile din Orientul apropiat şi mijlo­
a justifica aderarea sa la pactul tur- ciu, inclusiv Iranul, într-un cap de
Timp de veacuri popoarele iugosla­ industrială a crescut în Iugoslavia rea zilei de 23 August „Noi sîntem borarea „Comisiei unionale pentru co-irakian, susţinînd că această ali­ pod militar al lor şi să asigure pe
viei au sîngerat pentru libertatea şi monarhistă abia cu 20%, în mai pu­ animaţi de dorinţa ca, în ce ne pri­ energie atomică din Iugoslavia“, cu
independenţa lor naţională. Dar ele ţin de 10 ani de la proclamarea veşte, să facem tot ce este necesar instituţiile similare din R.P.R. Exista anţă militară are un caracter defen­ această cale atît prezenţa forţelor
siv, sînt cu totul lipsite de temei. armate străine cît şi organizarea de
nu şi-au realizat aceste aspiraţii decît R.P.F.I., pînă la sfîrşitul anului 1954, pentru a lichida urmările nefaste ale toate temeiurile pentru a conta pe Astăzi, pentru întreaga opinie publi­ baze militare ale lor pe teritoriile a-
în urma războiului patriotic de elibe­ această creştere a fost de 208%, adică ruperii legăturilor de prietenie între continua lărgire a legăturilor econo­
rare a ţării din jugul hitlerismului, de peste 10 ori mai mare. Ca urmare ţara noastră şi Iugoslavia. In tot mice şi tehnice dintre ţările noastre, că mondială, nu mai constituie un cestor ţări".
secret faptul că pactul militar de la Iranul, prin aderarea sa la pactul
război care s-a împletit cu lupta ma­ a succeselor obţinute în dezvoltarea cursul istoriei noastre, popoarele ro­ în interesul ambelor părţi. Bagdad este cu totul ostil păcii şi de la Bagdad, ca şi celelalte ţări
selor muncitoare împotriva claselor economică a ţării creşte nivelul de mîn şi iugoslav au fost prietene. Cu Se dezvoltă schimburile culturale
exploatatoare ce se puseseră în slujba trai material şi cultural al oame­ atît mai firesc este ca popoarele noas­ dintre Iugoslavia şi ţara noastră. Au securităţii popoarelor. Acest lucru participante, îşi pierde neutralitatea
Mse la iveală din articolul I al pac­ şi independenţa, devenind o ţară su­
invadatorilor. nilor muncii. însufleţiţi de un fierbin­ tre să trăiască în strînsă prietenie a- avut loc vizite reciproce ale unor oa­ tului de la Bagdad, unde se prevede pusă exploatării monopoliştilor sta­
Sub conducerea partidului comunist, te patriotism, oamenii muncii iugo­ cum, cînd ele sînt însufleţite de nă­ meni de cultură, ziarişti, s-a încheiat

popoarele Iugoslaviei au ridicat stea­ slavi sînt plini de hotărîrea de a bi­ zuinţe comune de a apăra pacea, se­ un acord privind schimbul de filme, o colaborare militară între membrii telor occidentale. Tocmai această re­
gul răscoalei armate împotriva cotro­ rui greutăţile economice pe care le curitatea şi independenţa lor naţio­ s-au intensificat întîlnirile dintre spor­ acestui pact. O asemenea colaborare, nunţare la politica de neutralitate de
pitorilor şi a agenturii lor interne. mai întîmpină în mersul lor înainte. nală şi de a asigura patriei lor un tivii romîni şi iugoslavi. Ponorul ro­ după cum se arată şi în nota sovieti­ către guvernul iranian, face să creas­
Unind în jurul său toate forţele pu Relaţii de strînsă prietenie şi cola­ mîn doreşte extinderea colaborării că, a şi luat naştere între Irak şi An­ că şi mai mult mizeria şi nenoro­
adevărat patriotice din ţară partidul borare frăţească s-au statornicit în viitor socialist“. culturale romîno-iugoslave, care re­
comunist a organizat lupta de parti­ primii ani de după război între po­ prezintă un aport preţios la cunoaş­ glia, ambele membre ale pactului de cirile poporului din Iran.
zani şi apoi armata populară de eli­ poarele Iugoslaviei şi popoarele U- In timp ce îmbunătăţirea relaţiilor terea reciprocă şi la consolidarea la Bagdad, prin încheierea unui a- Aderarea Iranului la blocul mili­
berare. Viteaza armată populară iugo­ niunii Sovietice, Bulgariei, Ungariei, Uniunii Sovietice şi ţărilor de demo­ prieteniei dintre popoarele noastre. cord special care dă dreptul Angliei tar de la Bagdad, este in directă
slavă, sub conducerea comandamen­ Romîniei, Poloniei, Cehoslovaciei şi craţie populară cu Iugoslavia a fost să se folosească de spaţiul aerian al contradicţie cu ţelurile O.N.U. care
tului său suprem, în frunte cu tova­ Albaniei. Aceste relaţii s-au dovedit aprobată cu căldură de toate popoa­ Un teren larg de colaborare între Irakului, de aerodroamele şi terito­ nu urmăresc decît asigurarea păcii
răşul Tito, a înscris pagini glorioase a fi spre binele tuturor acestor po­ rele iubitoare de pace, cercurile impe­ poporul romîn şi iugoslav îl consti­ riul său pentru nevoile forţelor ar­ şi securităţii popoarelor. Aceasta este
în istoria patriei. Duşmanul a primit poare, spre folosul cauzei comune a rialiste nu şi-au ascuns şi nu-şi as­ tuie eforturile ţărilor noastre ~°ntru mate britanice, punînd în acelaşi de asemenea în contradicţie şi cu
lovituri grele. O mare însemnătate în democraţiei şi socialismului. Dar — cund dezamăgirea şi furia în legătu­ ţelul comun al slăbirii continue a în­ angajamentele pe care şi le-a luat
terminarea cu succes a luptei de eli­ după cum se ştie — în 1948 a început ră cu acest eveniment luminos, ce a cordării internaţionale, pe baza prin­ timp forţele armate ale Irakului sub Iranul în baza tratatelor sovieto-ira
berare a popoarelor Iugoslaviei a o perioadă în care relaţiile dintre Iu­ contribuit simţitor la micşorarea în­ cipiului coexistenţei paşnice. Pentru controlul instructorilor şi consilieri­ niene, în special a tratatului din
avut-o ofensiva victorioasă a arma­ goslavia şi ţările lagărului socialist cordării internaţionale. Faptele arată ambele noastre popoare — ca şi pen­ lor englezi. 1927 dintre U.R.SS şi Iran „cu pri­
telor sovietice care, zdrobind trupele s-au înrăutăţit. că aceste cercuri n-au renunţat la vi­ tru majoritatea covîrşitoare a omeni­
hitleriste, au păşit — în înţelegere surile zadarnice cu care se hrănesc rii — nu există năzuinţă mai fierbin­ Un fapt care vine să întărească vire la garanţii şi neutralitate". In
cu Comitetul naţional de eliberare a Este evident că situaţia ce se crea­ d'e arfţ! şi ani, de a restaura rînduie- te decît consolidarea păcii, zădărni­ caracterul obligaţiilor ce şi le-au a-
Iugoslaviei — pe teritoriul Iugosla­ se putea fi pe plac numai cercurilor lile burghezo-moşiereşti în ţările în cirea încercărilor anumitor cercuri do sumat ţările participante la alian­ articolul 3 al tratatului sovieto-ira-
viei. In toamna anului 1944, armata imperialiste agresive, care sînt inte­ care oamenii muncii au sfărîmat lan­ a întoarce popoarele pe făgaşul în­ ţa agresivă turco-irako-pakistaneză, nian din 1927, se arată clar c ă :
populară iugoslavă, înfrăţită cu a r­ resate nu în apropierea, ci în înstrăi­ ţurile robiei şi iau devenit stăpînii tunecat al „războiului rece“. Poporul ,,Fiecare parte contractantă se obli­
matele sovietice, au eliberat Belgra­ narea şi învrăjbirea popoarelor, în soartei lor. Aceste cercuri manevrea­ romîn şi poporul iugoslav sînt deo­ este şi protocolul special anexă la gă să nu participe nici de fapt, nici
dul şi multe alte oraşe. In inima po­ scopul aservirii lor, şi care năzuiesc ză în fel şi chip, încercînd mereu să potrivă de interesate în crearea unui pactul de la_ Bagdad, unde se pre­
poarelor iugoslave a rămas adînc în­ să transforme din nou Balcanii în se amestece în treburile interne ale sistem de securitate colectivă în Eu­ vede că fiecare dintre părţile con­ de drept, la alianţe sau acorduri po­
tipărită recunoştinţa fierbinte faţă de „butoiul de pulbere“ al Europei. acestor state, a căror suveranitate şi ropa, în interzicerea armelor atomice tractante se obligă, în anumite con­ litice îndreptate împotriva securităţii
eroicii ostaşi sovietici care nu şi-au independenţă naţională le stau ca un şi termonucleare, precum şi în adop­ terestre sau maritime ale celeilalte
precupeţit viaţa în lupta pentru zdro­ In perioada amintită, Iugoslavia a spin în ochi. tarea unor măsuri efective pentru diţii, să pună teritoriul său, aero­
birea hitlerismului şi eliberarea po­ fost nevoită să recurgă la împrumu­ reducerea armamentelor. Ca popoare droamele şi echipamentul său mili­ părţi contractante sau împotriva in­
poarelor cotropite. Prin nobilul sîn- turi şi credite din străinătate, ce i-au Nimeni şi nimic nu poate însă îm­ care au suferit cumplit de pe urma tar la dispoziţia trupelor celeilalte tegrităţii independenţei sau suverani­
ge vărsat în comun de fiii celor două fost acordate de capitaliştii străini în piedica popoarele care şi-au cucerit li­ militarismului german, popoarele iu­ tăţii ei".
popoare s-a pecetluit în mod trainic condiţii împovărătoare. Popoarele Iu­ bertatea, care nutresc unul faţă de goslav şi romîn sînt profund intere­ părţi.
prietenia frăţească dintre popoarele goslaviei au rezistat totuşi cu succes celălalt sentimente de prietenie fră­ sate în a împiedica crearea unui nou U.R 5.5. a căutat întotdeauna să
Iugoslaviei şi popoarele Uniunii So­ încercărilor capitalului străin de a se ţească şi ale căror interese fundamen­ Wehrmacht. Strîngerea relaţiilor în ­ Guvernul sovietic care întotdeauna respecte cu stricteţe aceste angaja­
infiltra în economia ţării, menţinînd tale converg, să meargă împreună, să tre ţările noastre contribuie la întă­ a militat pentru întărirea păcii tu­ mente de întărire a prieteniei sovie-
vietice. independenţa şi suveranitatea naţio­ colaboreze mereu mai strîns spre bi­ rirea forţelor ce militează pentru vic­ turor popoarelor, prin recenta sa to-iraniene. Guvernul sovietic şi-a
După desăvîrşirea eliberării ţării, nală a ţării. nele lor şi al tuturor popoarelor în­ toria cauzei păcii şi prieteniei între notă adresată guvernului iranian, manifestat nu demult prietenia sa
setate de pace. Nici un fel de proble­ popoare ' în lumea întreagă. subliniază pericolul ce-l reprezintă faţă de Iran atît prin încheierea a-
oamenii muncii din Iugoslavia, care Cu bucurie şi caldă aprobare a pri­ me litigioase nu pot împiedica în­ pactul de la Bagdad asupra păcii cordului cu privire la reglementa­
şi-au luat soarta în propriile lor mîini, mit poporul nostru, alături de toate tărirea acestei colaborări, ce cores­ Poporul nostru muncitor este sigur din Orientul apropiat şi mijlociu cît rea problemelor de frontieră şi fi­
au păşit pe calea făuririi unei vieţi popoarele iubitoare de pace, rezulte punde intereselor vitale ale popoare* că întărirea relaţiilor de r,rMenie din­ şi în afara lui. Astfel, în nota so­ nanciare cît şi prin invitarea şahii
ţele tratativelor sQvieto-iugpslaye.de lor., noastre. Poporul şi guvernul -ro* tre R.P.R. şi R.P.F.I. va sluji intere­ vietică se arată că ţările blocului de lui Iranului şi a unei delegaţii par
noi. la Belgrad şi de pe insula Brioni ş mîn acordă o înaltă preţuire princi­ selor ambelor noastre popoare, dez­ la Bagdad primesc atît din partea lamentare iraniene să viziteze
Iugoslavia moştenise de la vechiul istorica Declaraţie comună a guverne­ piilor proclamate în Declaraţia co­ voltării economiei naţionale şi cultu­ S.U.A. cît şi a Angliei, mari canti­ U.R.S.S. Dorinţa U.R.S.S. de a în­
lor U.R.S.S. şi R.P.F.I. încheiată la 2 mună sovieto-iugoslavă ca temelie a rii, va sluji intereselor păcii, democra­ tăţi de armament şi de echipament tări prietenia cu Iranul nu a avui alt
regim monarho-fascist o situaţie grea iunie a.c., care a marcat o cotitură ra­ relaţiilor între state. Intre acestea De­ ţiei şi socialismului în întreaga lume. militar; aceste livrări fiind condi­ scop decît de a contribui şi mai mult
dicală în relaţiile dintre Uniunea So­ claraţia pune la loc de frunte respec­ ţionate de anumite obligaţii econo­ la asigurarea păcii, şi crearea unui
în toate domeniile. Vechea Iugoslavie vietică şi Iugoslavia şi a adus o con­ tarea suveranităţii, independenţei, in­ Oamenii muncii din ţara noastră mice şi politice care agravează si­ sistem de securitate a popoarelor.
era o ţară agrară înapoiată. In plus, tribuţie însemnată la micşorarea în­ tegrităţii teritoriale şi egalităţii în urmăresc cu interes şi frăţească sim­ tuaţia ţărilor din Orientul apropiat Popoarele iubitoare de pace din
războiul lăsase răni adînci în econo­ cordării internaţionale. drepturi a statelor şi principiul res­ patie munca constructivă a popoare­ şi mijlociu.
mia ţării. Aproape toate întreprinderile pectului reciproc şi al neamestecului lor Iugoslaviei, bucurîndu-se din ini­ lumea întreagă aprobă nota guver­
Restabilirea relaţiilor de prietenie în treburile interne, sub orice motiv. mă de succesele ei, de tot ce contri­
fuseseră distruse sau suferiseră se­ şi colaborare între Uniunea Sovietică buie la întărirea noii orînduiri a pu­ Mai mult decît atît, pe terito­ nului sovietic adresată guvernului
rioase stricăciuni. Dar ce nu este în şi Iugoslavia şi dezvoltarea lor în Nu încape îndoială că şi în rela­ terii clasei muncitoare şi a ţărănimii,
stare să facă poporul muncitor, ale toate domeniile — politic, economic ţiile dintre R.P.R. şi R.P.F.I., aplica­ la înfăptuirea năzuinţelor oamenilor riul Turciei, membră a acestui pact, iranian şi condamnă cu tărie pasul
cărui energii creatoare au fost descă­ şi cultural — au o mare important; rea consecventă a acestor principii
tuşate şi care este însufleţit de mă­ nu numai pentru legăturile dintre lărgirea continuă a colaborării în toa­ muncii iugoslavi, spre bunăstare şi au loc intense construcţii de baze nesocotit al guvernului iranian de a
reaţa idee a socialismului! Sub con­ U.R.S.S. şi R.P.F.I., ci şi pentru în­ te domeniile, o tot mai bună cunoaş­ fericire, spre socialism.
ducerea partidului comunist au avu! tărirea cauzei păcii, democraţiei şi so­ tere reciprocă a popoarelor noastre aeriene şi maritime militare, precum participa la blocul de la Bagdad,
cialismului. constituie factorii meniţi să ducă la Cu prilejul sărbătorii naţionale a
loc profunde transformări sociial-econo- Iugoslaviei populare, poporul romîn şi alte pregătiri de transformare a care este nu numai o primejdie la
mice. Reforma agrară a lichidat mo- urează din toată inima popoarelor
şierimea ca clasă şi a dat pămînt ţă ­ Turciei într-o bază militară ce pre­ frontierele U.R.S.S., dar şi o agra­
ranilor. Au fost naţionalizate princi­
zintă un pericol pentru ţările vecine. vare a intereselor poporului iranian
Caracterul profund agresiv al pactu- însăşi.
P. V.

palele mijloace de producţie. Greuta­ Poporul romîn a întîmpinat cu deo­ dezvoltarea continuă şi rodnică a le­ din Iugoslavia, Uniunii Comuniştilor ^efropolifanul din Noscova a primii numele lui V. I. Lenin
tea specifică a sectorului privat în sebită satisfacţie normalizarea relaţii­ găturilor între cele două ţări într-o at­ din Iugoslavia şi guvernului R.P.F.I.,
industria iugoslavă s-a redus în pre­ lor între Republica Populară Romînă mosferă de deplină încredere recipro­ izbînzi tot mai mari în lupta pentru MOSCOVA (Agerpres). — TASS re bucurie nu numai de colectivul lu­
şi Republica Populară Federativă Iu­ că şi prietenie frăţească. făurirea vieţii noi în R.P.F. Iugo­ Printr-un decret al Prezidiului So­ crătorilor metroului, ci şi de toţi oa­
zent la mai puţin de 10%. goslavia, precum şi progresele reali­ slavia pentru apărarea şi întărirea vietului Suprem al U.R.S.S., metro­ menii muncii din capitală.
Clasa muncitoare iugoslavă, care In prezent se dezvoltă legăturile politanul din Moscova a primit nu­ In ziua de 26 noiembrie a avut loc
nele marelui conducător al partidu­ la Moscova, la staţia de metrou „Ar-
dat pilde strălucite de eroism şi ab­ zate în dezvoltarea multilaterală a le­ economice romîno-iugoslave, pe baza păcii în lumea întreagă. lui comunist şi întemeietor al stătu batskaia“, un mare miting consacrat
lui sovietic — Viadimir IIici Lemn. primirii de către metropolitanul din
Această ştire a fost primită cu o ma­ Moscova a numelui marelui Lenin.

lizat cu participarea lor activă. frunte cu F.D.I.F., pentru îmbună­ ţări femeile nu se bucură nici pînă
acum de drepturi, şi din acele ţări
Lupta femeilor pentru pace este tăţirea vieţii copiilor lor, împotriva capitaliste unde drepturile femei­
lor au fost consemnate* prin lege,
strîns legată de problema copiilor. costului ridicat al vieţii, cer acor­ există diferite restricţii sau nu s-au
creat condiţii în care femeile să se
de LIDIA PETROVA Pentru mame nu există nimic mai darea ajutoarelor de şomaj, redu­ poată bucura de drepturile lor.
secretar responsabil al Comitetului
La 1 decembrie se împlinesc zece mocrate de femei au cerut guverne­ scump decît copiii lor. Ele vor să cerea preţurilor, îmbunătăţirea con Congresul Mondial al femeilor,
ani de la înfiinţarea Federaţiei De­ antifascist al femeilor sovietice lor lor încetarea operaţiunilor mili­ convocat în anul 1953 din iniţia­
mocrate Internaţionale a Femeilor tare şi reglementarea paşnică a le apere viaţa, să le îmbunătăţească diţiilor de locuit. tiva F.D.I.F., a adoptat un docu­
(F.D.I.F.) — una din cele mai largi acestei organizaţii. problemei coreene. In multe ţări, ment de cea mai mare importanţă
organizaţii internaţionale de masă F.D.I.F. duce o luptă neobosită mii de mame au protestat împotriva situaţia, studiile şi educaţia aces­ O altă sarcină importantă a — Declaraţia cu privire la dreptu­
din timpurile noastre. trimiterii fiilor lor în Coreea. rile femeilor, care cuprinde toate re­
pentru pace, pentru prietenie, şi co­ tora. Oglindind interesele mamelor F.D.I.F. este lupta pentru egalitatea vendicările principale ale femeilor.
In noiembrie 1945, adică la cîte- laborare între popoare, împotriva Această mişcare s-a desfăşurat Lupta pentru realiziarea revendicărilor
va luni după terminarea celui de politicii de înarmare, împotriva con­ deosebit de larg în ţările Americii din întreaga lume, F.D.I.F. luptă în drepturi a femeilor în societate. femeilor s-a transformat într-o puter­
al doilea război mondial, la Paris strucţiei de baze militare, împotri­ Latine. Este îndeobşte cunoscută nică mişcare a femeilor muncitoare
s-au întrunit femei din toate col­ va încheierii de blocuri militare a- fapta curajoasă a femeii braziliene neobosit pentru apărarea copiilor. In timp ce in ţările lagărului so­ pentru salariu egal la muncă egală,
ţurile lumii pentru a participa la gresive. F.D.I.F. luptă pentru in­ Elisa Branco, care în cursul unei pentru ocrotirea mamei şi copilului,
Congresul internaţional al femei­ terzicerea armei atomice şi a celor­ parăzi militare a cerut soldaţilor să In cursul celui de al doilea război cialist, femeile a'u fost dezrobite şi pentru asigurări sociale, pentru
lor. Numeroase participante la a- lalte tipuri de arme de exterminare refuze să plece în Coreea. Pentru dreptul la învăţămînt, pentru drep­
cest congres, care au cunoscut oro­ în masă. aceasta, Elisa Branco a fost arestată mondial, milioane de copii au ră­ se bucură de drepturi egale în toate tul ţărancelor de a avea pămînl
rile războiului, erau pline de năzu­ şi întemniţată. Fapta ei însă a însu­ etc. In această luptă se încadrează
inţa de a se uni pentru a împiedica F.D.I.F. a fost printre iniţiatorii fleţit şi mai mult poporul brazilian mas orfani, au suferit din punct de domeniile vieţii, în mai multe ţări în fiecare an zeci şi zeci de mii de
un nou război şi a întări pacea în­ convocării în anul 1949 a primului la luptă împotriva războiului din femei muncitoare.
tre popoare, pentru a asigura co­ Congres mondial al partizanilor Coreea. Drept rezultat al acestui vedere fizic şi moral. De aceea, pro­ capitaliste şi coloniale problema e-
piilor un viitor paşnic şi fericit, păcii. Acest congres a pus bazele fapt, nici un soldat brazilian nu a Exprimînd interesele maselor ce
pentru a lupta pentru egalitatea in puternicei mişcări a luptătorilor mai fost trimis în Coreea. blema situaţiei copiilor şi a ajuto­ galităţii în drepturi 'a femeilor nu lor mai largi de temei, F.D.I.F. nă
drepturi a tuturor femeilor. pentru pace. Femeile, în frunte cu zuieşte spre unitatea mişcării in­
F.D.I.F., reprezintă acum o mare Femeile iau parte activă la miş rului care trebuie să le fie acordat, a fost încă rezolvată. Se ştie că ternaţionale a femeilor, spre colabo
In numele acestor năzuinţe no­ forţă’ în această mişcare. carea împotriva remilitarizării Ger­ rare cu toate organizaţiile de femei
bile, delegatele la congres au ho- maniei occidentale, pentru crearea se află în centrul atenţiei F.D.I.F. după cel de al doilea război mon­ care doresc să apere revendicările
tărît să creeze o organizaţie inter­ In 1949, din iniţiativa Uniunii unei Germanii unite şi iubitoare femeilor.
naţională a femeilor. femeilor franceze a început în Fran­ de pace, pentru dreptul fiecărui po­ Incepînd din anul 1950, din iniţia­ dial, intr-un număr de 30 de ţări fe­
ţa mişcarea împotriva trimiterii de por la independenţă. Ele se pronun­ Cu prilejul celei de a 10-a ani
In cea de a 6-a zi a lucrărilor, la arme în Vietnam. In această miş­ ţă împotriva asupririi popoarelor tiva F.D.I.F. se sărbătoreşte în fie­ meile nu aveau nici un drept, iar versări a existenţei sale, Federo
1 decembrie 1945, congresul a a- care s-au încadrat masele largi de mici, împotriva colonialismului, ţia Democrată Internaţională a Fe
doptat în unanimitate statutul noi oameni ai muncii din Franţa. Unul luptă activ pentru colaborare şi care an, la 1 iunie, Ziua internaţio în unele ţări — drepturile lor erau meilor îşi face bilanţul activităţi;
organizaţii şi a anunţat în mod so din episoadele remarcabile ale aces­ prietenie între toate popoarele. sale. Ea este în drept să se mîn
lemn consiiluirea Federaţiei De tei lupte a fost fapta eroică a lui nală a copilului. Din iniţiativa foarte limitate. Femeile nu se pol drească cu rezultatele obţinute. In
mocrate Internaţionale a Femeilor Raymond Dien. Ea s-a culcat pe Datorită luptei Uniunii Sovietice zilele acestui jubileu glorios,
şinele de cale ferată pentru a îm­ şi a celorlalte state iubitoare de pa­ F.D.I.F., în anul 1952 a fost convo­ împăca cu asemenea situaţie. F.D.I.F. îşi concentrează atenţia
De atunci au trecut zece ani. In piedica trecerea unui tren încărcat ce, precum şi ca urmare a puterni­ asupra luptei continue pentru cau­
această perioadă, Federaţia s-a cu armament care urma să fie expe­ cii mişcări a luptătorilor pentru cată la Viena Conferinţa internaţio Pornind de la aceasta, F.D.I.F. a za păcii, pentru un viitor luminos
transformat într-o puternică orga­ diat în Vietnam. pace, se observă îh prezent o oare­ al copiilor, pentru egalitatea în
nizaţie de femei, numărînd 140 de care slăbire a încordării internaţio­ nală pentru apărarea copiilor, iar prevăzut în statutul său că va lupta drepturi a femeilor în societate.
milioane de membre din 66 de ţări Cînd a început războiul din Co­ nale. Femeile pot spune cu mîndrie
ale lumii. Activitatea F.D.I.F. este reea, femeile au lansat lozinca „Jos că acest succes a fost realizat cu anul acesta — Congresul Mondial pentru a obţine egalitatea în drep­
sprijinită de asemenea de milioane mîinele de pe Coreea“. In S.U.A., mîndrie, că acest succes a fost rea­
de femei care nu sînt membre ale Anglia şi alte ţări, organizaţiile de­ al Mamelor pentru apărarea copii­ turi a femeilor în toate domeniile

lor, pentru dezarmare şi colaborare vieţii de stat, social-politice şi e-

între popoare. Această . iniţiativă a conomice. Intr-adevăr, în cursul

F.D.I.F. s-ia bucurat de sprijinul cel existenţei sale F.D.I.F. a dus o lup­

mai l-arg ial femeilor din toate ţările. tă sistematică pentru egalitatea în

Apărînd interesele copiilor, drepturi a femeilor. Pentru aceasta.

F.D.I.F. acordă o deosebită atenţie F.D.I.F. a studiat situaţia femeilor

luptei împotriva influenţei nefaste din multe ţări, a discutat această

asupra copiilor 'a literaturii dăună­ problemă în cadrul congreselor s a ­

toare, şi îndeosebi a aşa-numitelor le şi sesiunilor organelor de condu­

„Comics“-uri. F.D.I.F. protestează cere ale F.D.I.F., a prezentat Orga­

împotriva prezentării de filme şi a nizaţiei Naţiunilor Unite documente

emisiunilor de televiziune dăună­ cu privire la situaţia femeilor şi a

toare, care sînt larg răspîndite în formulat recomandări în această

numeroase ţări capitaliste şi care problemă.

schilodesc din punct de vedere mo­ Mişcarea femeilor pentru drep­

ral noua generaţie. turile lor, sprijinită de opinia pu­

Femeile muncitoare din ţările ca­ blică progresistă, a avut rezultate

pitaliste şi coloniale, luptă activ în pozitive. Cu toate acestea, în multe

Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Maitie, nr. 9 Telefon: 188-189, Taxa plătită In numerai cont. aprobării Direcţiunii Generale P.J.l.R. nr. 23(3.320 din 6 noiembrie 1949 — tiparul lnlrepi. Poligrafică de Stat DEVA.