Page 40 - 1955-12

Pag. 2
Să ne pregătim temeinic In vederea
consfătuirilor raionale ale cadrelor didactice
Ne mai desparte poiţin timp de zilele
în care din nou se vor desfăşura pe ra­
ioane consfătuiri ale cadrelor didactice.
In vederea acestui eveniment de seamă
din viaţa şcolilor din regiunea noastră,
avem datoria să ne pregătim cffit mai
temeinic, să desfăşurăm o Largă muncă
organizatorică şi de mobilizare, pentru
ca în acest fel, cadrele didactice oare
vor participa La consfătuiri, să se pre­
zinte cît mai bine pregătite, cit mai
înarmate în vederea purtării unor fruc­
tuoase disou/ţii.
Conştiente de acest lucru majoritatea
cadrelor din regiunea noastră au şi por­
nit deja la culegerea unui bogat mate­
rial faptic, în baza căruia să-şi poaită
aduce din plin contribuţia lor.
Nu încape nici o îndoială că rezulta­
tele obţinute ou ocazia consfătuirilor pre­
cedente au contribuit într-o mare măsură
la îmbunătăţirea procesului de învăţă­
mânt. Ble ar fi fost însă şi mai bune
dacă învăţătorii şi profesorii din regiu­
nea noastră s-ar fi pregătit întotdeauna
în vederea întâmpinării acestora, cu
mai mult spirit de răspundere.
Pentru faptul'"că nu toţi au înţeles
însă importanţa acestui lucru, în cadrul
consfătuirilor din august de pildă, nu
au fost secase peste tot la iveală cele
mai bune metode, a căror folosire să
ducă la îndeplinirea sarcinilor cuprin­
se în rezoluţiile ce s-au adoptat. Un ase­
menea fapt a dus la situaţia oă unele
puncte ale rezoluţiilor adaptate să fie
înscrise doar aşa, pentru ca să fie, fără
a se ţine seama de realitatea obiectivă,
de necesităţile ridicate, de posibilităţile
de realizare. Drept urmare a fost aceea
că asemenea puncte nu au fost îndepli­
nite. Procedeele de acest fel sânt fun­
damental greşite şi ele nu duc la îmbu­
nătăţirea muncii.
Că într-adevăr lucrurile stau aşa, o
mărturiseşte înltr-un mod destul de con­
vingător faptul că, deşi în rezoluţia con­
sfătuirii din raionul Brad a fost înscri­
să ca o sarcină de mare importanţă,
şcolarizarea tuturor copiilor de vârstă şco­
lară, totuşi, în acest raion continuă să
existe încă localităţi ca, Buceş, Biăjeni,
Ribiţa şi altele unde această problemă nu
a fost rezolvată. Acelaşi lucru se poate
spune şi despre sarcina realizării învă­
ţământului de 7 ani obligatoriu în loca­
lităţile muncitoreşti şi de reşedinţe de
raioane. Ou toate că în rezoluţie acest
fapt a fost prevăzut, a rămas totuşi un
număr destui de mare de absolvenţi al
claselor IV, care nu au fost cuprinşi în
clasa V-a.
Se ştie că, o sarcină ce a stat în faţa
învăţământului după consfătuirile din
august, a constat în legarea teoriei de
practică. Din păoaite această sarcină nu
a fost peste tot privită cu seriozitatea cu­ timele consfătuiri şi pînă acum.
venită fapt pentru oare încă ex-istă şcoli
ca cea de 7 ani din Brănişoa a cărei lot
experimental a fost lăsat în părăsire,
Planul de produefie — mijloc de dezvoltare
miaifâSateraiă a gospodăriei colective
Nu peste mult timp, în gospodă­
riile colective din regiunea noastră,
vor începe lucrările de întocmire a
planurilor de producţie pe anul 1956.
Această acţiune are o importanţă
deosebită cu atît mai mult cu cît pla­
nul de producţie este un plan al în­
tăririi economico-organizatorice a gos­
podăriilor colective.
An de an, gospodăriile colective au
obţinut recolte tot mai mari, şi-au
dezvoltat multilateral activitatea. Ast­
fel, ele s-au întărit din punct de ve­
dere economic şi odată cu aceasta a
crescut bunăstarea colectiviştilor. 0
serie de gospodării colective cum
este de pildă cea din Şibot, Geoagiu
raionul Orăştie, Ungurei, Miercurea
şi altele din raionul Sebeş, au reali­
zat producţii la hectar cu mult su­
perioare faţă de ţăranii muncitori cu
gospodării individuale. Pe baza pla­
nului de producţie, aceste gospodă­
rii şi-au dezvoltat ramuri anexe adu­
cătoare de mari venituri băneşti. In
tocmindu-şi planul de producţie pe
baza unui studiu amănunţit a posi­
bilităţilor ce le are, gospodăria co­
lectivă din Geoagiu a reuşit să se
dezvolte multilateral înfiinţînd şi dez-
voltînd ramuri anexe c a : pepiniere
de viţă de vie, plantaţii de pomi, fer­
me de oi, etc. Acest exemplu ne do­
vedeşte că atunci cînd planurile de
producţie sînt just întocmite, cînd se
mobilizează colectiviştii la îndeplini­
rea lor, gospodăriile colective pro­
gresează neîncetat.
Una din principalele căi de sporire
a producţiei agricole, este folosirea
cît mai raţională a terenurilor. Pla­
nurile de producţie trebuie să pre­
vadă introducerea de asolamente pen­
tru ca astfel să se asigure o justă
rotaţie a culturilor. Trebuie să mai
prevadă de asemenea suprafeţele ce
3e vor însămînţa cu fiecare cultură
în parte, producţia medie ce trebuie
realizată la hectar, etc. Este necesară
o mai iniensă preocupare pentru a
reda circuitului agricol noi suprafeţe
de teren care sînt în prezent sliab pro­
ductive, sau nefolosite. Aceste supra­
feţe pot fi redate agriculturii în multe
gospodării colective prin defrişări şi
desecări, prin plantarea terenurilor
de deal care dau producţii de cerea­
le scăzute, cu pomi, viţă de vie, etc.
In ce priveşte planificarea producţiei
Ia hectar, trebuie ţinut seama ca a-
ceasta să fie mobilizatoare. In ace­
laşi timp, trebuie să ţinem seama şi
de posibilităţile reale şi de specifi­
cul fiecărei gospodării colectivei
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 545
Congresul al II-le
Şedinţa din după-amiaza zilei de 26 decembrie
constituind astfel un exemplu rău nu bit de importantă pentru bunul mers
numai pentru elevii şcolii dar şi pentru al învăţămîntului, va trebui să avem
săteni. Fără îndoială că în această pro­ grijă ca să fim cît mai obiectivi, cît mai (Urmare din pag. l-a) colaborarea romîno-sovietică în cadrul so­ nedoara într-un gigant al oţelului. Vorbi­
cietăţii mixte „Sovrompetrol". torul a relevat o serie de succese în do­
blemă sînt şi destule exemple bune, aşa principiali. Vorbind despre starea dis­ Şedinţa se deschide la ora 17, sub pre­ meniul creşterii productivităţii muncii, dar
şedinţia tovarăşului Alexandru Moghioroş. Vorbind despre lipsurile care s-au ma­ a arătat că în acelaşi timp a existat o in­
cum este şcoala de 7 ani Dobra, Visca ciplinei la elevi, nu trebuie să uităm nifestat în industria petroliferă din re­ suficientă preocupare pentru reducerea pre­
Congresul adoptă în unanimitate Rezo­ giune, tov. Dumitru Balalia a arătat că ne ţului de cost, pentru realizarea de econo­
şi altele. Acest luoru însă nu-i de ajuns. a pomeni şi de felul cum ne-am înde­ luţia Congresului al II-lea al P.M.R., asupra îndeplinirea sarcinii de reducere a preţu­ mii de materiale, pentru calitatea lucrări­
raportului Comisiei Centrale de Revizie a lui de cost într-o serie de unităţi se da- lor. împotriva acestor lipsuri va trebui
Deşi în rezoluţiile consfătuirilor din plinit datoria noi, cadrele didactice, des­ Partidului Muncitoresc Romîn. toreşte, între altele, umflării schemelor per­ luptat cu toată hotărîrea.
sonalului administrativ, risipei de materiale,
august 1955 stă înscrisă la loc de frunte pre felul cum ne-am încadrat noi în dis­ Se trece la punctul al 3-lea al ordinei proastei întreţineri a utilajului. Tov. ing. agr. Gheorghe Hristu, delegai
de zi : al organizaţiei regionale de partid Bucu­
sarcina ridicării nivelului profesional al ciplina muncii de fiecare zi. Atît refera­ In încheiere vorbitorul a subliniat pers­ reşti, a scos în evidenţă marile posibilităţi
cadrelor didactice s-a desfăşurat totuşi tele cît şi discuţiile ce se var purta în Tovarăşul Chivu Stoica expune Raportul pectivele mari care stau în faţa industriei de care dispune regiunea Bucureşti pentru
o slabă muncă în această direcţie, atât . urma lor trebuie să mânuiască, cu tot asupra Proiectului de Directive al Con­ noastre petrolifere şi totodată a făcut u- dezvoltarea culturii cerealelor, plantelor
de către comisiile metodice din şcoli cît curajul critica constructivă, să scoată la gresului al II-lea cu privire la cel de-al nele propuneri pentru îmbunătăţirea formei industriale, legumelor, livezilor şi viilor,
şi de către consiliile şi cercurile peda­ iveală toate lipsurile ce încă mai există doilea plan cincinal de dezvoltare a eco­ de organizare a schelelor, extinderea pro­ ca şi a creşterii animalelor. El a accen­
nomiei naţionale pe anii 1956—1960. ducţiei de utilaj petrolifer, ridicarea nive­ tuat în mod deosebit asupra necesităţii fo­
gogice. Mai mult chiar există cadre di­ în unele şcoli. lului de pregătire a cadrelor şi a activi­ losirii pe scară largă a seminţelor hibri­
Raportul este subliniat în repetate rin tăţii ştiinţifice legate de problemele prac­ de de porumb, a metodei polenizării artificia­
dactice care pur şi simplu au refuzat Secţiile de învăţământ au datoria să duri de aplauzele puternice ale asistenţei. tice ale industriei petrolului. le, a dezmiriştitului — metode care au
La încheierea raportului, întreaga asisten­ dat rezultate deosebite în regiune.
de a urma cursurile de perfecţionare din acorde toată grija fixării colectivelor de ţă în picioare ovaţionează îndelung. In Tov. Gheorghe Goina, delegat al organi­
sală răsună aclamaţii şi urale în cinstea zaţiei regionale de partid Arad, preşedinte­ Primit, cu vii aplauze, tov. Rajph Palmei
anul acesta, oare nu au înţeles să ur­ întocmire a referatelor. Ele trebuie să Partidului Muncitoresc Romîn. le gospodăriei agricole colective din Sîn- Dutt, membru al Biroului Politic, vicepre­
tana, a vorbit despre recoltele îmbelşuga­ şedinte al Partidului Comunist din Marea
meze pilda frumoasă a acelor învăţă­ pună la această muncă învăţători şi pro­ Tov. Alexandru Moghioroş dă citire te­ te obţinute de gospodăria colectivă în acest Britanie aduce Congresului salutul Parti­
legramelor de salut adresate Congresului an, despre marea dezvoltare luată de fer­ dului Comunist din Marea Britanie.
tori şi profesori ca A. Chiţei Gheorghe. fesori bine pregătiţi, bine orientaţi şi să de către Partidul Comunist din Japonia şl mele de animale şl de alte ramuri de pro­
de către Partidul Socialist Unit din Islanda ducţie. Fondul indivizibil a crescut de la Tov. René Auguste Beelen, membru al
Oli-pi Timotei, Suruceanu luida. Surugiu * nu se mărginească în a numi pentru a Telegramele sînt primite cu vii aplauze. 121.132 lei, cît era la înfiinţarea gospo­ Biroului Politic, membru în secretariatul
dăriei, le peste 2 .0 0 0 .0 0 0 lei în prezent. naţional al Partidului Comunist din Belgia,
Valentina din Deva Bende Ştefan şi face parte din acest colectiv, indiferent încep discuţiile asupra raportului la Pro­ Aceasta a avut ca urmare creşterea sim­ aduce Congresului salutul Partidului Co­
iectul de Directive al Congresului al II-lea ţitoare a veniturilor colectiviştilor. In urma munist din Belgia. Salutul a fost primit
Szente Ladislau din Petroşani, Toth Mag­ ps cine, doar pentru simplul motiv că al P.M.R., cu privire la cel de al doilea muncii de convingere duse de membrii cu vii aplauze.
plan cincinal de dezvoltare a economiei gospodăriei agricole colective Sîntana,
dalena din Lupsni, Jurca Silvia don A- „i-a venit rîndul“, aşa cum s-a întâm­ naţionale. un număr de ţărani muncitori din Comlăuş Tov. Ha San Du, membru al C.C. al
s-au unit într-o gospodărie colectivă că­ Partidului Muncii din Coreea, şeful secţie!
nincasa, Radu Maria din Orăştie şi alţii plat la raionul Petroşani, Hunedoara şi Tov. Dumitru Balalia, delegat al organi­ reia î-au pus numele: „AI II-lea Congres organizatorice a C.C. al Partidului Muncii
zaţiei regionale de partid Ploeştî, subliniază al partidului". din Coreea', aduce Congresului salutul
ca aceştia, care au cerut cu insistenţă să altele. In acest sens secţiile de învăţă­ atenţia deosebită pe care o acordă permanent Partidului Muncii din Coreea. Salutul a
partidul şl guvernul problemelor industriei Tov. ing. L. Călin, delegat al organ! fost primit cu puternice aplauze.
fie cuprinşi în cursurile de perfecţionare mânt raionale, trebuie să îndrume şi petrolifere. El arată că în urma introduce­ zaţlei regionale de partid Hunedoara, vor­
rii tehnicii noi, a creşterii continue a nive beşte despre marile realizări care au trans­ La ora 21,15 şedinţa se ridică. Următoa­
şi care se pregătesc cu toată conştiin­ să organizeze activitatea în aşa fel în- lului pregătirii tehnice a muncitorilor, a format vechea uzină siderurgică de la Hu- rea şedinţă a avui loc marţi, 27 decembrie,
Intensificării întrecerii socialiste, producti­ ora 9.
ciozitatea în vederea acestui lucru. cît referatul să n.u fie cpera unei sin­ vitatea muncii a crescut în 1955 cu 80,10
la sută faţă de sarcina planificată. Un
O atitudine de capitulare în faţa greu­ gure persoane oare să-şi arate doar mun­ mare rol în succesele înregistrate l-a avut
tăţilor a fost manifestată de către unele ca sa proprie, ci să fie rezultatul unei
cadre didactice şi în direcţia muncii de strădanii colective, oglindind tot ce este
alfabetizare, sarcină care de asemenea specific în şcolile din raion, într-o pro­
a fost prevăzută în rezoluţiile ce au fost blemă sau alta. Trebuie avut grijă ca
adoptate. Dacă unii învăţători şi profesori aceste referate să nu fie o înşiruire de
ca cei din Oarda de Jos, CcşLariu, Gal- date, ou sau fără legătură între ele, oi să
tiu şi din alte localităţi, au dat dovadă constituie o sinteză a materialului fap­
de o muncă pătrunsă de conştiinciozi­ tic, sinteză bane interpretată, cu conclu­
tate în această direcţie, apoi nu tot ace­ zii bine alcătuite, raportate mereu la
laşi luoru se poate spune despre cadrele rezultatele obţinute în ridicarea nivelu­
didactice din BerLu, Cioara, Cugiir, Romos lui de pregătire ai elevilor.
etc, care nu au făcut aproape nimic în In cadrul consfătuirilor din ianuarie,
domeniul muncii de alfabetizare de îa ul­ secţiile raionale de învăţământ trebuie să
procedeze la o verificare minuţioasă a
Nici în ceea ce priveşte munca de cul­ cadrelor didactice cuprinse la cursul de
turalizare a maselor nu s-a făcu t1peste un an în sistemul de stat pentru -per­
tot atât cît se cerea în rezoluţie. De fecţionare, urmărind planul de studiu in­ Discuţii pe marginea raportului de activitate al C. C. al P. M. R.
asemenea s-au manifestat slăbiciuni se­ dividual ai acestora, conspectele pe oare
rioase în crearea frontului comun pentru şi le-au întocmit, cât şi stadiul în caro
exprimarea corectă a elevilor, după cum se găsesc ou întocmirea lucrărilor de Cuvîntul tovarăşului Haidu luliu
tot puţin s-a realizat şi în direcţia întă­ control. Toate aceste documente ei au
ririi disciplinei. obligaţiunea de a le prezenta la consfă­ Cu multă bucurie aduc Congresului sa­ EROU AL MUNCII SOCIALISTE Trebuie să arătăm în faţa Congresului că
lutul minerilor de la mina Petrila şi tot­ mina Petrila şi noi, brigadierii cu experienţă, nu am aju­
Din toate cele arătate pînă aici, rezul­ tuire. odată raportez că brigada noastră lucrează tat suficient brigăzile să cunoască metoda
în prezent în contul anului 1960. (aplauze Metoda graficului ciclic ne-a învăţat să graficului ciclic şi să o aplice în aşa fel
tă cît se poate de limpede că o bună Şi de rîndul acesta, oa în totdeauna, puternice). lucrăm şi cu socoteală, să nu avem timpi îneît să dea mai multe tone de cărbune.
morţi, să folosim numai atîta lemn cît ne*
parte din rezoluţiile ce au fost întocmite consfătuirile raionale se vor încheia cu Aceste rezultate au fost posibile pentru trebuie, să nu puşcăm un profil mai mare Tovarăşi, noi, minerii de la mina Petrila,
că din anul 1952, cînd s-a ţinut consfătui­ decît este nevoie, să facem economii la mulţumim partidului şi guvernului pentru
ca ocazia consfătuirilor din august; au hotărâri menite de a duce la lichidarea rea minerilor organizată la Petroşani de toate materialele şi posturile pentru redu­ viaţa pe care o ducem astăzi. Noi niciodată
Comitetul Central al Partidului, miherilor cerea continuă a preţului de cost. nu am avut cantină, club, bibliotecă şi
fost adoptate doar ca un scop în sine, lipsurilor constatate în activitatea insti­ li s-au creat condiţii de muncă şi de trai
mult mai bune decît au fost înainte. S-au Productivitatea muncii, atît în brigada cinematograf modern, sanatorii de noapte,
ieşind din atenţia cadrelor didactice, ime­ tuţiilor şcolare referitoare la problemele introdus maşini moderne de încărcat cu noastră cît şi în celelalte brigăzi care lu­ spital şi altele. Astăzi avem toate aces­
diat ce zilele consfătuirilor au trecut. ce au fost dezbătute. E necesar ca aces­ care se umplu vagonetele mult mai repede crează după graficul ciclic, a crescut cu tea. Numai în primul cincinal s-au con­
te hotăriri să fie alcătuite pe temeiul ce­ decît cu lopeţile, perforatoare pe care nu cincizeci la sută şl este în continuă creştere. struit la noi 615 apartamente cu tot con­
Ţinând seama de acest lucru, avem lor mai caracteristice sarcini. Numai ţi­ le mai ţinem în mînă, ci le sprijinim pe fortul necesar.
nând seama de acest luoru ele vor reu­ coloane, etc. Trebuie să spunem că deşi guvernul chel­
datoria ca acum să ne pregătim cu mult şi să ilustreze problemele cele mai im­ tuieşte sume importante pentru utilaje şi Depinde numai de noi, ca sub conduce­
mai temeinic pentru ca într-adevăr noile portante, numai aşa ele vor constitui pe Mai buna organizare a muncii, precum pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă rea organizaţiei de partid, folosind toate
drept cuvânt o cotitură în educarea ti­ şl ridicarea calificării noastre au făcut po-' şi de viaţă ale minerilor, totuşi producti­ posibilităţile, -să realizăm obiectivele trasate
consfătuiri ce se vor ţine, să fie stră­ neretului nostru şcolar şi nu vor mai slbilă introducerea celei mai înaintate me­ vitatea muncii este mică, în special din prin Raportul de activitate al C.C. al
bătute de un conţinut mult mai bogat. tode de organizare a muncii în mină -- cauză că graficul ciclic este încă slab ex­ P.M.R. şi îndeosebi sarcinile privind creş­
metoda sovietică de lucru după graficul tins, numărul abatajelor frontale este mic, terea productivităţii muncii.
E cunoscut faptul că în referatele ce ciclic. Ca urmare, noi depăşim lunar nor­ iar maşinile nu sînt din plin folosite, nici
mele cu şaptezeci pînă la sută Ia sută chiar în brigada noastră. Cîteodată nu se In faţa Congresului ne angajăm să folo­
vor fii prezentate' din partea secţiilor de fi declarative, ci adânc mobilizatoare. obţinînd, datorită acestui lucru, cîştigurl asigură aer comprimat atît cît ne trebuie. sim dîn plin maşinile noastre, să organi­
mari. Brigada noastră a calificat şi cali­ zăm mai bine întrecerea socialistă, să
învăţământ, se va vorbi despre întărirea Să ne dăm întregul nostru interes pen­ fică continuu noi mineri. Mai sînt ş! brigăzi care nu-şi realizează răspîndim metodele înaintate de muncă, să
disciplinei în şcoală, despre exigenţa oare tru a face din consfătuirile ce vor avea ciclurile, deoarece locul de muncă n-a fost
trebuie să caracterizeze cadrele noastre loc, un prilej de îmbogăţire a experien­ Astăzi în faţa brigăzii noastre stă ca bine pregătit, ciclograma n-a fost sufi­ introducem cu curaj armarea cu prefabri­
didactice în munca pe care o desfăşoară. sarcină să mărim viteza medie de înain­ cient de bine studiată, Iar conducerea mi­ cate de beton şi cu armături metalice şi
ţei noastre pedagogice. tare de Ia 75 metri lunar, cît obţinem acum, nei nu a luat toate măsurile tehnice şl or­ să extindem cît mai mult metoda de ex­
SAVULESOU IOAN pînă la 100 metri şl chiar mai mult. ganizatorice necesare. ploatare a cărbunelui în abataje frontale
(aplauze).
Referindu-ne la această problemă, deose- şeful cabinetului pedagogic
Este cît se poate de dăunătoare deşte că valoarea zilei-muncă creşte
practica de a prevedea în plan pro­ cu atît mai mult cu cît munca se
ducţii mai mici decît însăşi realiză­ desfăşoară mai organizat şi cu cît s.e
rile obţinute şi de a nu se ţine seama foloseşte mai chibzuit timpul pentru Cuvîntarea tovarăşului Emil Bodnăraş
de experienţa gospodăriilor colective efectuarea lucrărilor. Unele gospodă­
oare au obţinut producţii mari prin rii colective ca cele din Pricaz, Boz
înt-roducerea metodelor înaintate. şi altele, au căutat să înlăture la ma­ Tovarăşi, strucţiilor, este abia Ia început. Mulţi pro­ trecerea socialistă, ca ptrghle principală îs
In opera de făurire a societăţii socialiste iectanţi subestimează proiectele tip şl frî- creşterea productivităţii muncii, în mobili­
Pentru a dobîndi recolte sporite la ximum risipa de zile-muncă prin pla­ în patria noastră.construcţiile ocupă un loc nează întocmirea Jor. Nu s-a introdus încă zarea cît mai deplină a iniţiativei crea­
important. o linie unitară în proiectare, cercetare şi toare a muncitorilor, tehnicienilor şi in­
hectar, este nevoie ca în planurile de nificarea justă a timpului necesar pen­ In anul 1955 volumul lucrărilor. de cons­ execuţie. Durata de avizare depăşeşte une­ ginerilor constructori.
trucţii a crescut de 3,3 ori faţă de cel rea­ ori durata de întocmire a proiectelor, da­
producţie să se prevadă aplicarea pe tru fiecare lucrare. Organizaţiile de lizat în 1949. Construtţlile primului cincinal torită numărului mare de organe — a- In Industria materialelor de construcţii
depăşesc cu mult tot ce a realizat regimul proximativ 2 0 — al căror aviz este obli va trebui să crească producţia principale­
scară largă a metodelor înaijitate, bază din aceste gospodării au luptat burghezo-moşleresc în acest domeniu în cei gator. lor materiale de construcţii şi să lărgească
peste douăzeci de ani dintre cele două răz­ sortimentele, realizîndu-se materiale noi.
folosirea de seminţe de soi şi a în­ cu hotărîre pentru îndeplinirea aces­ boaie mondiale. Datorită planificării pe durate excesiv de bună calitate şî de mare rezistenţă.
Din 1950 pînă în 1955 valoarea parcului de lungi a executării construcţiilor, sume
grăşămintelor minenale şi naturale. tei sarcini. de utilaje de construcţii a crescut de o sută importante se blochează în lucrări netermi­ Reducerea preţului de cost şl asigurarea
de ori, iar volumul de elemente prefabricate nate. rentabilităţii întreprinderilor de construcţii
Sarcina dezvoltării creşterii ani­ Noile planuri de producţie trebuie din beton şi beton armat — de 21 ori. Au constituie indicele principal al calităţii
malelor şi a sporirii productivităţii să prevadă zilele-muncă ce se vor luat fiinţă institute de proiectări, cît şi Activitatea nesatisfăcătoare în construc­ muncii lor. Ele au mari posibilităţi să re­
acestora trebuie studiată temeinic şi cheltui pentru fiecare lucrare în parte primele unităţi de cercetări ştiinţifice în ţii, inclusiv a Ministerului Construcţiilor şi ducă consumul specific, să introducă ordine
cu multă competinţă în fiecare gos­ şi să combată tendinţa manifestată domeniul construcţiilor. A crescut cu 9600 a Comitetului de Stat pentru Arhitectură în folosirea materialelor şi forţei de mun­
podărie colectivă şi găsite totodată în anii trecuţi în unele gospodării co­ numărul inginerilor şi tehnicienilor cons­ şl Construcţii, se explică şî prin modul de­ că pe şantiere, să lichideze stocurile supra-
căi noi pentru dezvoltarea continuă lective, ca cea din Vinerea, de a se tructori. fectuos în care unele organe şi organizaţii normative şî să elimine cheltuielile nepro­
a acestui important sector. Gospo­ repartiza la anumite lucrări, zile-mun- Producţia principalelor materiale (ciment, de partid controlează şi îndrumează munca ductive.
dăriile noastre colective au mari po­ că mai mult decît este necesar. Tot­ cărămizi, geamuri) a crescut faţă de anul In construcţii. Nu toate organele locale de
sibilităţi în această direcţie. Pe baza 1938 de 3 pînă Ia 4 ori. Productivitatea partid s-au străduit să cunoască problemele Organele de conducere din construcţii
condiţiilor de care dispun, ele tre­ odată este nevoie de a se creta con­ muncii a crescut în industria materialelor de construcţii, să organizeze şî să îndru- trebuie să considere ca o sarcină prin­
buie să-şi prevadă concret cu cît va diţiile necesare pentru reducerea con­ de construcţii intre 34 şi 70%. meze munca politică pe şantiere. cipală îmbunătăţirea organizării procesului
creşte efectivul de animale şi pro­ sumului de zile-muncă prin folosirea Succesele dobîndite pe tărîmul construc­ de producţie pe şantiere, încadrarea aces­
ducţia acestora în cursul anului. Un pe scară largă a maşinilor, prin me­ ţiilor se daloresc faptului că muncitorii. In­ Dezvoltarea construcţiilor în al doilea tora cu ingineri şi tehnicieni dintre ce!
lucru de care trebuie să se ţină sea­ canizarea acelor lucrări care cer un ginerii şi tehnicienii constructori şi-au în­ cincinal cere luarea de măsuri hotărîte mal capabili, simplificarea aparatului ad­
mă la întocmirea planurilor este în­ volum mare de zile-muncă cum este suşit linia politică a partidului nostru şi pentru înlăturarea lipsurilor existente. ministrativ prin trimiterea pe şantiere a
fiinţarea şi dezvoltarea a acelor fer­ prăşitul, recoltatul furajelor, etc., prin au luptat cu elan pentru traducerea el în Astfel: inginerilor şi tehnicienilor aflaţi în număr
me care aduc cele mai mari veni­ buna organizare a muncii şi folosi­ viată. prea mare în birouri.
turi în condiţiile specifice ale gos­ rea metodelor înaintate. Succesele de netăgăduit ale constructori­ In domeniul planificării construcţiilor este
podăriei respective. lor noştri nu ne pot face să trecem cu ve­ necesar să se stabilească profilul de dez­ Ca în toate sectoarele de activitate, şî
Cea mai importantă problemă în derea lipsurile şi neajunsurile existente în­ voltare economică a regiunilor şî oraşelor în construcţii chezăşia îmbunătăţirii mun­
Alajoritatea gospodăriilor colective munca de întocmire a planului de că în construcţii. şî, în funcţie de aceasta, să se întocmească cii este întărirea conducerii şî controlului
din regiunea noastră au realizat în producţie pe anul 1956 este reflecta­ Mai sînt organizaţii de construcţii care planul de perspectivă al lucrărilor de con­ de partid.
anii din urmă numeroase construc­ rea dezvoltării armonioase a gospoj nu dau în funcţiune construcţiile la terme strucţii.
ţii. Atunci cînd acestea au fost exe­ dăriei colective în strictă concordanţă nele prevăzute de plan sau execută cu prio­ Tovarăşi,
cutate după un pian bine chibzuit, cu posibilităţile reale. De aci necesi­ ritate numai acele lucrări ce asigura o In domeniul proiectării şl cercetării ştiin­
ele au contribuit în mod direct la tatea întocmirii planului de producţie realizare mai comodă a planului valoric. ţifice se pune cerinţa reorganizării proiec­ Partidul nostru a acordat şi acorda o
cu contribuţia tuturor colectiviştilor. Calitatea lucrărilor şi în special a finisa­ tării, spre a se obţine o îmbinare judici­ atentîe deosebită dezvoltării transporturi­
dezvoltarea gospodăriilor colective, jelor este încă necorespunzătoare. Producti­ oasă a proiectării tehnologice cu cea de lor şi telecomunicaţiilor.
ta întărirea puterii lor economice. Proiectul de plan trebuie pus în dis­ vitatea muncii în construcţii n-a atins ni­ construcţii, urmărindu-se Introducerea prin
Cînd însă; aceste construcţii s-au pla­ cuţia adunării generale, iar comisia velul pe care mijloacele puse la dispoziţie proiectare a tehnicii înaintate în domeniul In perioada 1948—1955, lucrătorii din
şi rezervele existente ÎI făceau posibil. Pe construcţiilor, realizarea descentralizării transporturi au reuşit să îndeplinească sar­
nificat fără să se ţină seama de ne­ de întocmire a proiectului are obli­ unele şantiere se lucrează cu metode meş­ proiectării şî întărirea nucleelor de pro­ cinile puse în faţa lor de partid şî guvern
gaţia de a studia şi ţine seama de teşugăreşti, iar utilajul de construcţii este iectare Ia regiuni şl oraşe. In anii viitori In cadrul planurilor de dezvoltare generală
voile imediate, cînd s-a mers pe pan­ fiecare propunere şi observaţie făcută incomplect folosit, prefabricatele se reali­ este necesară extinderea proiectelor tip. a economiei naţionale. Astfel, la căile fe­
ta greşită de a se construi peste' po­ de colectivişti. In toată perioada de zează încă în serii mici. sînt scumpe şi de rate traficul de marfă a ajuns în 1955 de
sibilităţi, au fost create unele greu­ întocmire a planurilor de producţie, calitate slabă. In domeniul executării lucrărilor de con­ 2,5 ori mal mare decît în 1948, iar trafi­
tăţi în activitatea gospodăriilor co­ organizaţiile de bază din gospodăriile strucţii se impune o urgentă profilare a cul de călători de 1,9 ori mal mare. In
lective. Astfel de fenomene dăună­ colective trebuie să sprijine în mod Iniţiativa creatoare a muncitorilor şi teh­ întreprinderilor de construcţii pe principiul transporturile navale s-a realizat faţă de
toare pot avea loc numai acolo unde serios această acţiune, mobilizînd pe nicienilor. care se manifestă activ prîntr-un organizării teritoriale. 1948 o creştere de peste 3 ori. Transpor­
planul de producţie este întocmit for­ colectivişti pentru a participa la îm­ număr mare de inovaţii şi raţionalizări, este turile auto sînt de 12 ori mai mari decît
mal şi birocratic, unde el nu este adeseori înăbuşită de birocratismul şi lip­ Pentru a se asigura creşterea continuă In 1948.
dezbătut capitol cu capitol şi apro­ bunătăţirea planului. sa de răspundere a unor lucrători din mi­ a poductivităţii muncii, şi prin aceasta a
nisterele constructoare. salariului real al lucrătorilor din construc In perioada anilor 1948-1955 s-au dez­
bat de adunarea generală. Odată aprobat, planul de producţie ţii este necesară introducerea pe scară tot voltat puternic poşta şî telecomunicaţiile.
Introducerea proiectelor tip. care condiţio­ mai largă a tehnicii noi. este necesară creş
In planurile de producţie pe anul devine legea de dezvoltare a gospo­ nează în mare măsură industrializarea con­ terea gradului de mecanizare şi de in­ In sistemul de transport al ţării noastre
1956 trebuie prevăzute cu chibzuinţă dăriei colective. Sarcinile prevăzute dustrializare a procesului de muncă. căile ferate formează veriga principală. In
construcţiile necesare avîndu-se în ve­ în plan trebuie defalcate pe brigăzi, perioada 1948-1955, deşi baza tehnică a căi­
dere folosirea pe scară largă a re­ pe echipe, pe om, şi pe fiecare ate­ Organizaţiile sindicale din construcţii, lor ferate a fost lărgită, totuşi volumul de
surselor locale. Este demn de urmat laj în parte. Organizaţiile de masă, sub îndrumarea organeloi de partid, au investiţii realizat n-a atins prevederea pla­
în această privinţă exemplul colecti­ agitatorii, sub îndrumarea şi contro­ îndatorirea de a extinde cît mai larg in- nului cincinal.
viştilor din Beriu care la îndemnul lu l organizaţiilor de bază, trebuie să
organizaţiei de bază au fabricat cu mobilizeze zi de zi pe colectivişti la (continuare în pag. 5-a)
forţele proprii cărămida necesară exe­ îndeplinirea şi depăşirea planului de
cutării construcţiilor scutind astfel producţie.
gospodăria de cheltuieli mari. HOMORODEANU ŞTEFAN
Experienţa ailg^r trecuţi, ne dove­ inginer agronom