Page 41 - 1955-12

DRUMUL’ SOCIALISMULUI
Raportul asupra Proiectului de Directive ale Congresului alll-lea
cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare
a econom iei n a ţio n a le pe an ii 1956-1960
Raport prezentat de tovarăşul Chivu Stoica, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne
; Tovarăşi,
Cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn —
eveniment important în viata partidului nostru şi a întregului
popor muncitor — constituie o puternică mărturie a creşterii acti­
vităţii partidului, a maturităţii sale politice, a creşterii influen-
tei şi capacităţii sale de mobilizare şi conducere a maselor, a con­
solidării unităţii de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor,
izvorul forjei regimului nostru de democraţie populară.
Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul
Gh. Gheorghiu-Dej, a scos în evidenţă marile succese obţinute de
poporul nostru, sub conducerea partidului, în toate domeniile acti­
vităţii de partid, ale construcţiei economice şi de stat.
Bilanţul activităţii noastre de la primul Congres al partidului
din februarie 1948 şi pînă în prezent arată că politica partidului
a fost justă, că ea a pornit întotdeauna de la interesele fundamen­
tale ale clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii — de
la interesele consolidării regimului democrat-popular şi ale con­
struirii socialismului în Republica Populară Romînă.
In timpul care a trecut de la primul Congres, ţara noastră a
făcut un important salt înainte. In timpul primului Congres, deşi
puterea de stat se afla în mîna clasei muncitoare, aliată cu ţără­
nimea muncitoare, în economie predominau încă relaţiile de pro­
ducţie capitaliste; burghezia deţinea cele mai importante poziţii în
viaţa economică, iar ramurile de bază ale economiei naţionale —
industria şi agricultura — se aflau într-o adîncă stare de înapo­
iere^ In mai puţin de un deceniu s-a schimbat radical structura eco­
nomică a ţării noastre. Romînia a lichidat înapoierea economică
din trecut, transformîndu-se într-o ţară industrial-agrară înaintată.
Poporul nostru, avînd în frunte clasa muncitoare, a înfăptuit
cu consecvenţă politica partidului; învingînd greutăţile a reuşit
să dea un puternic avînt întregii economii naţionale.
Aplicînd învăţătura marxist-leninistă şi experienţa Uniunii So­
vietice, partidul nostru s-a orientat cu fermitate în direcţia indus­
trializării socialiste a ţării, dînd prioritate dezvoltării industriei
grele, baza construcţiei socialismului.
Această linie a putut fi aplicată cu hotărîre odată cu naţionali­
zarea principalelor mijloace de producţie din industrie şi cu tre­
cerea la conducerea planificată a economiei naţionale.
Primul nostru , plan cincinal (1951—1955) a dat un nou avînt
şl o nouă amploare forţelor de producţie ale ţării. Sarcina funda­
mentală a primului plan cincinal a constat: în industrializarea
socialistă a ţării, în trecerea treptată a micii producţii de mărfuri
spre socialism, în dezvoltarea şi întărirea comerţului socialist, în
ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a bunei stări mate­
riale şi cujturale a celor ce muncesc, în ridicarea şi dezvoltarea re­
giunilor rămase în urmă din punct de vedere economic şl în reali­
zarea condiţiilor tehnico-economice pentru întărirea capacităţii de
apărare a ţării.
După cum arată Raportul de activitate al C.C. al P.M.R., această
sarcină a fost îndeplinită cu succes. După realizările preliminate
pe anul 1955, producţia globală a industriei socialiste a crescut,
faţă de 1950, de cca. 2,2 ori. Această dezvoltare puternică a deter­
minat transformarea industriei în ramura conducătoare a economiei
naţionale — temelie de neînvins a statului nostru democrat-
popular.
In anii primului plan cincinal, creşterea medie anuală a produc­
ţiei mijloacelor de producţie a fost de cca. 15%, iar cea a bunu­
rilor de consum de cca. 12%. Drept urmare, în cadrul industriei
s-au stabilit noi proporţii, socialiste, între grupa A. (industria mij­
loacelor de producţie) şi grupa B. (industria mijloacelor de con­
sum). In prezent, industria grea, producătoare de mijloace de pro­
ducţie, are o greutate specifică de peste 60% în totalul producţiei
industriale a ţării.
In lupta pentru industrializarea socialistă a ţării, în acest răs­
timp s-au dezvoltat puternic acele ramuri care sînt hotărîtoare pen­
tru construirea bazei tehnico-materiale a socialismului: industria
extractivă, energetică, siderurgică, industria constructoare de ma­
şini, industria chimică, industria, materialelor de construcţii.
Agricultura a mers şi ea pe calea unui avînt neîntrerupt.
Pe baza creşterii sectorului socialist în agricultură; a înzestrării
acesteia cu un parc numeros de maşini şi utilaje agricole şi a apli­
cării pe o scară tot mai largă a agrotehnicii înaintate, sarcinile cin­
cinalului cu privire la producţia de cereale au fost realizate şi chiar
depăşite.
S-au dezvoltat puternic transporturile feroviare, rutiere şi na­
vale, asigurîndu-se cerinţele ritmului înalt de dezvoltare a celor­
lalte ramuri ale economiei naţionale.
Comerţul socialist s-a dezvoltat necontenit, ajungînd în 1955 să
reprezinte peste 90% din volumul circulaţiei mărfurilor industriale
şi peste 75% din volumul circulaţiei mărfurilor alimentare.
Venitul naţional al ţării, din care cca. 3/4 reprezintă fondul de
consum, este acum de 1,9 ori mai mare ca în 1950. Desfiinţarea
sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, înfăptuirea
succesivă a 2 reduceri de preţuri la mărfurile de consum popular,
reducerea preţurilor pe piaţa ţărănească au determinat o conti­
nuă ridicare a salariului real al oamenilor muncii. Acţiunile social-
culturale înfăptuite de stat au constituit de asemenea un mijloc
puternic de creştere a bunăstării celor ce muncesc. Pentru finanţa­
rea acţiunilor social-culturale, în anul 1955 s-au alocat sume cu
85% mai mari decît în 1950, reprezentînd 16,2% din totalul chel­
tuielilor bugetare.
Entuziasmul şi munca creatoare a eroicei noastre clase munci­
toare în mine, fabrici, uzine, şantiere, munca plină de avînt a
ţărănimii muncitoare pentru dezvoltarea construcţiei socialiste la
sate şi pentru creşterea producţiei agricole, eforturile rodnice ale
intelectualităţii legate de popor au reprezentat forţa hotărîtoare în
asigurarea îndeplinirii cu succes a primului plan cincinal, (aplauze).
Din rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, participanţi fi lărgite centralele de la Petroşani, Sîngeorglu de Pădure, Bor-
activi în întrecerea socialistă, s-au ridicat mii, zeci de mii de ino­
vatori, raţionalizatori, fruntaşi în producţie care, introducînd me­
todele înaintate de muncă, au perfecţionat tehnologia şi organi­
zarea producţiei, constituind un puternic exemplu mobilizator în
lupta pentru creşterea productivităţii muncii, realizarea de economii
de materiale şi reducerea preţului de cost.
Activiştii de partid şi de stat au depus eforturi neîntrerupte, mun­
cind cu devotament şi abnegaţie pentru înfăptuirea politicii parti­
dului, pentru realizarea cu succes a planului cincinal.
Milioanele de oameni ai muncii, conduşi de partid, au dat pilde
înalte de devotament şi abnegaţie în lupta pentru realizarea pre­
vederilor primului nostru plan cincinal, pentru construirea socia­
lismului, pentru cauza poporului. Aceasta constituie patrimoniul
nostru preţios de forţă şi energie creatoare, (aplauze).
Succesele şi realizările noastre se datoresc de asemenea şi aju­
torului uriaş şi dezinteresat pe care ni-1 acordă Uniunea Sovie­
tică şi oamenii sovietici în rezolvarea celor mai importante pro­
bleme ale construcţiei noastre socialiste, precum şi colaborării eco­
nomice şi tehnico-ştiinţifice cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie
populară, care constituie o pildă înaltă de internaţionalism, o
mărturie a relaţiilor de tip nou, existente între ţările lagărului
socialist, (aplauze).
Tovarăşi, k Ridicarea industriei siderurgice la nivelul ^cerinţelor economiei
Raportul de activitate al C.C. al P.M.R., arată că :
„Sarcina fundamentală a celui de-al doilea plan cincinal este
făurirea economiei socialiste unitare, în care pe baza dezvoltării
continue a industriei socialiste, să se asigure transformarea socia­
listă a agriculturii, astfel ca în 1960 sectorul socialist în agricul­
tură să fie preponderent, atît ca suprafaţă cît şi ca producţie-
marfă".
Proiectul de Directive supus dezbaterii Congresului este întoc­
mit pe baza acestor principii.
Sarcinile celui de-al doilea plan
cincinal în domeniul industriei
Creşterea industriei ţării noastre în al doilea plan cincinal seva
desfăşura conform principiului enunţat în Raport şi anume:
„Dezvoltarea cu prioritate a industriei mijloacelor de produc­
ţie şi îndeosebi a acelor ramuri ale industriei grele care^ au asi­
gurată baza de materii prime în ţară : industria petrolului, chimi­
că, energetică, siderurgică, metalelor colorate, cărbunelui.
In industria constructoare de maşini se va pune un accent deo­
sebit pe dezvoltarea producţiei de serie, prin cooperarea şi specia­
lizarea întreprinderilor“.
Potrivit prevederilor Proiectului de Directive, în cel de-al doilea
plan cincinal urmează să se realizeze o creştere a producţiei indu­
striale de 60—65%, în aşa fel încît la sfîrşitul acestui cincinal
producţia industrială a ţării să Fie de 5,4—5,6 ori mai mare faţă
de anul 1948 şi de 4,6—4,8 ori mai mare decît în 1938.
Continuîndu-se cu fermitate înfăptuirea politicii de industriali­
zare socialistă a ţării, ritmul mediu anual al creşterii producţiei
mijloacelor de producţie se fixează la 11,0—11,5%, iar cel al pro­
ducţiei bunurilor de consum la 8,5—9%. O asemenea, creştere este
foarte importantă, deoarece, la nivelul actual al dezvoltării indu­
striei, fiecărui procent de creştere a producţiei globale în noul
cincinal îi corespunde un volum de producţie aproape dublu, în
comparaţie cu primul cincinal.
Dezvoltarea^ mai departe a economiei naţionale impune creş­
terea puternică a industriei extractive.
In acest scop, Proiectul de Directive prevede creşterea produc­
ţiei de ţiţei cu 28%, în aşa fel încît în 1960 se va realiza o pro­
ducţie anuală de 13,5 milioane tone. (aplauze).
Pentru aceasta este necesar ca forajul de explorare să crească
cu 55—60% în comparaţie cu primul cincinal, extinzîndu-se şi în
regiuni noi.
O deosebită atenţie trebuie să se acorde aplicării pe scară largă
a metodelor avansate, pe seama cărora să se mărească vitezele
de foraj cu cel puţin 25%, folosindu-se în proporţie mai mare me­
todele de menţinere a presiunii în zăcămînt şi de recuperare se­
cundară.
Una din cele mai importante sarcini ale industriei petrolifere
este dezvoltarea continuă a folosirii gazelor de sondă, astfel ca
în 1960 ele să fie utilizate în proporţie de 85—90%. Pentru aceasta
este necesară mărirea capacităţilor de prelucrare, prin dezvoltare^
şi modernizarea instalaţiilor existente cu tehnica nouă, precum
şl prin terminarea rafinăriei moderne de mare capacitate începută
în primul plan cincinal. Se va mări producţia de motorină şi de
benzine cu cifre octanice superioare, se va elimina motorina în
procesul tehnologic şi se va folosi numai păcura. Se vor termina
complect şi pune în funcţiune grupurile de producţie a uleiurilor
de calitate superioară.
Industria petroliferă va fi dotată cu maşini şi utilaje petrolifere
de tehnica cea mai nouă, atît din producţie internă cît şi din
Import.
In cel de-al doilea cincinal- transportul prin conducte al ţiţeiului producţiei în întreaga economie naţională.
şi al produselor petrolifere se va asigura prin construirea de con­
ducte magistrale pentru cel puţin 5 milioane tone ţiţei pe an.
Industria carboniferă este încă în urmă faţă de cerinţele cres-
cînde ale economiei naţionale. Sarcina constă în a lichida această
rămînere în urmă.
Proiectul de Directive prevede sporirea producţiei de cărbune
în 1960 cu 80—90% în comparaţie cu 1955.
O mare însemnătate se va acorda creşterii producţiei de cărbuni
cocsificabili, astfel ca în 1960 să se atingă un nivel de 200% faţă
de 1955. Se prevede de asemenea creşterea producţiei de cărbuni
energetici, în special pe seama extinderii exploatărilor în cariere ;
pentru valorificarea ligniţilor mărunţi se vor construi instalaţii
de brichetare.
In industria carboniferă se va continua ^mecanizarea lucrărilor
grele şi cu mare volum de muncă, la înaintări şi tăieri în abataje.
In acelaşi timp ’trebuie obţinută o îmbunătăţire simţitoare a indi­
celui de utilizare a mijloacelor de mecanizare existenteJ
Trebuie să se asigure totodată perfecţionarea organizării muncii
şl a producţiei, să se lărgească sistematic şi într-un ritm rapid
organizarea lucrului după graficul ciclic, extinzîndu-se pe scară
largă experienţa înaintată a fruntaşilor^ în producţie.
In industria carboniferă se va urmări cu perseverenţă intro­
ducerea în lucrările de înaintare a armării cu elemente prefabri­
cate din beton armat şi extinderea folosirii armăturilor metalice
în abataje, în vederea economisirii la maximum a lemnului de
mină şi a îmbunătăţirii muncii în exploatări.
Tovarăşi,
Gazul metan şi gazul de sondă constituie o mare avuţie a pa­
triei noastre. Pentru valorificarea bogatelor rezerve de gaz metan,
Proiectul de Directive prevede creşterea producţiei de gaz metan
de 2,6 ori, astfel ca în 1960 să se realizeze o producţie anuală de
cel puţin 10 miliarde m.c. Producţia de gaze de sondă trebuie să
atingă în 1960, 2,3 miliarde m.c. din care 2 miliarde m.c. gaze să
fie utilizate pentru industria chimică, combustibil şi consum
casnic.
Vor fi construite peste 2.000 km. conducte principale, care vor
alimenta cu gaz metan Moldova, Banatul şi Ardealul.
Aşa cum se arată în Raportul de activitate al C.C. al P.M.R.,
opera de electrificare a ţării va fi continuată în anii ce urmează
cu un şi mai mare avînt.
Creşterea producţiei de energie electrică va permite nu_ numai
ridicarea considerabilă a nivelului de înzestrare energetică, ci şi
folosirea pe scară mai largă a electricităţii în procesele tehnologice
din industrie. In anii celui de-al doilea cincinal vor creşte raRid
capacităţile de producţie şi puterea instalată, pe seama extinderii
centralelor construite în primiri cincinal şi a construirii unor noi
hidro şi termocentrale.
Se prevede de asemenea construirea unor noi hidrocentrale pe
Argeş, în munţii Apuseni şi în alte regiuni ale ţării, cu o putere
instalată de cca. 85.000 kW. Totodată, se va construi şi va fi pusă
în funcţiune o nouă termocentrală cu o putere instalată de 100.000
kW. Paralel cu construirea unor noi termo şi hidrocentrale, vor
zeşti, Grozăveşti, ceea ce va duce la o sporire a puterii instalate
totale a acestora cu 270.000 kW. u în funcţiune o uzină cu o capacitate de 25.000 tone, urmînd ca în
O mare atenţie se va acorda îmbunătăţirii alimentării cu energie
electrică a oraşelor şi satelor, prin legarea lor cu linii de înaltă
tensiune şi construindu-se de asemenea termo şi hidrocentrale lo­
cale, cu o putere instalată totală de cel puţin 35.000 kW. Se vor
construi şi se vor lărgi centrale termoelectrice industriale, cu o
putere totală de 100.000 kW. In acelaşi timp se vor electrifica încă
2.000 sate.
Se prevede lărgirea reţelei de transport şl de distribuţie a ener­
giei electrice prin construirea a încă 3.200 km. linii electrice de
110 şi 35 kV., precum şi a unor staţii de transformare totalizînd
1 milion kVA.
Vor fi efectuate pe o scară mai largă lucrările de termoficare
a întreprinderilor industriale, precum şi studiile necesare pentru
termoficarea unor oraşe din ţară.
Interesele dezvoltării economiei naţionale cer ca, odată cu în­
făptuirea măsurilor pentru creşterea producţiei de energie electrica
şi pentru mărirea capacităţilor electrice în^sistemele energetice, sa
se asigure folosirea raţională şi economică a centralelor electrice.
In acest scop, se va îmbunătăţi sistematic factorul de putere la
consumatorii de energie electrică, atingîndu-se în 1960 o proporţie
de 0.75. De asemenea, se va reduce la jumătate puterea indisponibila
în centralele electrice. O sarcină de mare însemnătate o constituie
îmbunătăţirea sistemului de reparaţii a echipamentului energetic al
centralelor, reducerea duratei şi îmbunătăţirea calităţii acestor re­
paraţii.
Baza dezvoltării industriei şi a tuturor ramurilor economiei na­
ţionale o constituie siderurgia. Proiectul de Directive prevede un
puternic avînt al producţiei de metal. In 1960, în comparaţie cu
1955, producţia de fontă va creşte de cca. 2 ori, cea de oţel de
2—2,2 ori, cea de laminate aproape se va dubla.
naţionale impune lichidarea rămînerii în urmă a bazei proprii de
materii prime.
In cel de-al doilea plan cincinal, producţia de minereuri de fier
va creşte de 1,8—2 ori prin sporirea extracţiei de minereuri in mi­
nele existente şi prin pregătirea deschiderii unor mine noi. Pentru
acoperirea nevoilor industriei siderurgice cît şi de export se va
dezvolta extracţia de minereuri de mangan de calitate superioara,
prin îmbogăţirea lui.
Pentru a asigura siderurgia cu cocs se vor pune în funcţiune
la Hunedoara încă 2 baterii cu o capacitate de 400.000 tone/an.
In cel de-al doilea plan cincinal în industria siderurgică vor fi
realizate construcţii capitale de mari proporţii. Se vor pune în
funcţiune 3 furnale cu un volum total de 1.850 m.c., o oţelane
Martin modernă cu o capacitate totală de 700.000 tone/an, o oţe-
lărie electrică cu o capacitate de 40.000 tone/an, un laminor bm-
ming, un laminor de profile mijlocii cu o capacitate de 550.000
tone, un laminor de ţevi pînă la 400 mm. diametru, cu o^capacitate
de 300.000 tone/an şî se vor termina lucrările pentru lărgirea ca­
pacităţii de laminare a tablei subţiri.
Sporul de producţie de oţel obţinut pe seama dezvoltării şi mo­
dernizării unităţilor existente arătate maţ sus nu acoperă cerinţele
mereu crescînde de oţel ale economiei naţionale în plina dezvoltare.
Pentru a ridica producţia de oţel a ţării la nivelul acestor ce­
rinţe, Proiectul de Directive prevede ca, îri^ perioada celui de-al
doilea cincinal, să se execute studiile pregătitoare, să se definiti­
veze proiectele şi să înceapă construcţia unui nou combinat side­
rurgic, astfel ca la sfîrşitul celui de-al doilea cincinal să intre în
producţie primul furnal, (aplauze).
O parte însemnată a sporului de producţie (17% la fontă, 22%
la oţel, 70% la laminate finite pline) va trebui obţinută pe seama
îmbunătăţirii gradului de folosire a agregatelor existente în indus­
tria siderurgică.
Pentru aceasta este necesară intensificarea proceselor tehnologice
metalurgice, automatizarea controlului acestor procese, precum şi
mecanizarea complexă a operaţiunilor ce necesită un mare volum
de muncă.
Interesele creşterii şi perfecţionării producţiei industriei construc­ litică pe an
toare de maşini, ale industriei construcţiilor şi ale altor ramuri cer
să se raţionalizeze şi să se lărgească sorturile de oţeluri şi profi-
lele de laminate fabricate de industria siderurgică.
Producţia de oţeluri-carbon de calitate va creşte de cel puţin
2,3 ori şi de oţeluri aliate de 2,6 ori. Se va mări producţia de ia-
minate deficitare : de tablă groasă cu peste 100%, de tablă subţire
cu peste^65% şi de sîrmă laminată cu cca. 100%.
Îmbunătăţirea calităţii producţiei de oţel şi laminate trebuie ur­
mărită cu toată perseverenţa; in acest fel va putea fi redusă greu­
tatea proprie şi mărit randamentul produselor industriei construc­
toare de maşini, vor putea fi economisite mari cantităţi de metal.
Este necesară totodată o creştere însemnată a producţiei meta­
lelor neferoase. Producţia de cupru va creşte în 1960, faţă de 1955,
de 1,8—2 ori.
Pentru asigurarea metalurgiei neferoase cu materii prime, se
prevede dezvoltarea lucrărilor de sporire a rezervelor, astfel încît
ele să fie în 1960 de cel puţin 2 ori mai mari la minereuri Com­
plexe, de 1,5 ori la minereuri cuprifere şi de 1,5 ori la minereuri
auro-argintifere.
Trebuie îmbunătăţită extracţia complexă de metale din minereuri,
prin folosirea de reactivi superiori la flotaţii şi prin modernizarea
instalaţiilor de preparare, trebuie îmbunătăţit randamentul de ex­
tracţie în uzinele respective şi se vor dezvolta capacităţile de pro­
ducţie existente.
Industria construcţiilor de maşini trebuie să creeze unelte de
producţie^ de bună calitate, mijloacele tehnice moderne cu ajutorul
cărora să se asigure progresul tehnic şi reutilarea tuturor ramu­
rilor industriei, a agriculturii, transporturilor şi construcţiilor, de-
terminînd astfel creşterea continuă a productivităţii muncii şi a
In 1960, în comparaţie cu 1955, producţia industriei construcţii­
lor de maşini şi de prelucrare a metalelor va creşte cu aproximativ
1,8—2 ori. Va fi asimilată şi organizată fabricaţia a numeroase
tipuri noi de maşini şi utilaje, — noi cazane de aburi pentru arde­
rea combustibililor inferiori, gazogene pentru gazeificarea lignitu­
lui, un nou tip de motor Diesel, transformatori şi întrerupători de
înaltă tensiune.
Pentru continua mecanizare a agriculturii, Proiectul de Directive
prevede asimilarea şi introducerea în fabricaţie de serie a maşini­
lor celor mai moderne de plantat, cultivat şi recoltat porumb, de
semănat, recoltat şi treierat cereale, de plantat şi recoltat cartofi,
de^ recoltat sfeclă, de strîns fînul, precum şi pluguri, prăşitori, se­
mănători, secerători-legători, cositori cu tracţiune animală nece­
sare gospodăriilor agricole individuale. Va creşte producţia de
piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole.
Pentru înzestrarea transportului feroviar şi rutier, a transpor­
tului în comun cu mijloace moderne de transport, industria con­
strucţiilor de maşini va fabrica cca. *500 locomotive de cale nor­
mală, va urgenta punerea în fabricaţie a locomotivelor Diesel elec­
trice de mare putere, va produce cel puţin 11.000 vagoane de marfă
de cale normală de diferite tipuri, 48.000 autocamioane, 3.700 auto­
buse, autosanitare, autodube pentru transportul pîinii şi cărnii,
autovidanje, autostropitori, 200 troleibuse, 350 vagoane motor de
tramvai.
O puternică dezvoltare va căpăta industria de construcţii navale.
Se va_ dezvolta în continuare producţia de maşini şi instalaţii
pentru industriile petroliferă, minieră şi chimică, asigurîndu-se
construcţia unor utilaje la nivelul tehnicii celei mai' avansate. De
asemenea, se va dezvolta puternic producţia de maşini şi utilaje pen­
tru înzestrarea exploatărilor forestiere (doborîtul şi scosul lemnu­
lui din locurile greu accesibile) şi a industriei lemnului cu tehnica
nouă.
In vederea creşterii însemnate a gradului de mecanizare a lucră-
rilor de construcţii industriale, orăşeneşti, drumuri şi hidroamelio-
rări, se prevede dezvoltarea considerabilă a producţiei de excava­
toare, screpere, gredere, buldozere, rulouri compresoare, a maşini­
lor de ridicat şi transportat.
Pentru Industria uşoară se prevede punerea în fabricaţie a unor
maşini moderne, automate de filat, războaie automate precum şi
piesele de schimb necesare.
Pentru înzestrarea industriei alimentare şi a comerţului socialist,
se va pune în fabricaţie utilaj modern, de înaltă tehnicitate. Se va
dezvolta producţia instalaţiilor pentru mori şi silozuri, pentru fa­
bricile de zahăr, pîine, bere, conserve, pentru întreprinderile de
preparare şi conservare a laptelui şi cărnii, a instalaţiilor frigoteh-
nice moderne şi de mare randament, precum şi a aparatelor şi ins­
talaţiilor pentru deservirea reţele: ciiculaţiei mărfurilor.
Se vor fabrica contoare de gaze pentru uz casnic şi industrial.
In perioada celui de-al doilea plan cincinal industria construc­
toare de maşini trebuie să dezvolte acţiunea de profilare, speciali­
zare şi cooperare a uzinelor, prin organizarea tehnologică pe pro­
ducţie de mare serie, ceea ce va asigura mobilizarea unor însem­
nate rezerve de mărire a producţiei, creşterea productivităţii mun­
cii şi reducerea preţului de cost. La produsele de serie se va da
o atenţie deosebită introducerii liniilor tehnologice şi maşinilor
agregate moderne.
Ţara^ noastră întruneşte toate condiţiile pentru dezvoltarea multi­
laterală a industriei chimice. Aşa cum a arătat Raportul de acti­
vitate al C.C. al P.M.R., partidul are în vedere elaborarea în
viitor a unul program complex de dezvoltare a industriei chimice
pe termen de 10—15 ani. In acest sens, Proiectul de Directive
revede sporirea producţiei globale a industriei chimice de
,5—3 ori.
O atenţie deosebită se va acorda celei mai noi ramuri a indus­
triei chimice, petrochimia, care se ocupă cu prelucrarea chimică
a petrolului,a gazelor de sondă şi a gazelor de cracare.
Se va construi, pentru prima dată în ţara noastră, o uzină de
cauciuc sintetic. In perioada celui de-al doilea cincinal va fi pusă
anii următori uzina să fie dezvoltată în continuare pînă la capaci­
tatea finală proiectată de 50.000 tone.
Se vor construi uzine noi pentru producerea fibrelor sintetice de
calitate superioară, înlocuitori de valoare ai lînel, mătasei şi bum­
bacului, obţinîndu-se în prima etapă o capacitate de 7.000 tone
pe an.
O dezvoltare foarte largă se va realiza în industria maselor plasti­
ce şi a răşinilor sintetice, construindu-se capacităţi pînă la 10.000
tone pe an.
Masele plastice vor fi folosite în construcţia de maşini şi în in­
dustria electrotehnică, la izolarea cablurilor, ca înlocuitori de piele
cu calităţi superioare, în unele privinţe, produselor naturale, pre­
cum şi în fabricarea unui număr considerabil de sortimente de ar­
ticole de uz casnic, şcolar, jucării şi altele. Răşinile sintetice vor
fi folosite în industria placajului şi a plăcilor aglomerate, prin care
se vor valorifica cantităţile uriaşe de rumeguş şi deşeuri lemnoase
care azi se risipesc.
Uzinele de cocs pun la dispoziţia industrie.: chimice un număr
important şi valoros de prcduse necesare dezvoltării industriei de
coloranţi şi produse chimico-farmaceutice.
Producţia de coloranţi se va dubla prin dezvoltarea fabricilor
existente, iar sortimentele vor creşte de la 55, cît au fost realizate
în primul cincinal, la 180. Se vor realiza instalaţiile pentru colo­
ranţi de nuanţe vii, rezistenţi la lumină şi spălat.
Producţia industriei de medicamente va creşte de 3 ori în această
perioadă. Se va construi o nouă fabrică de sinteză organică pentru
medicamente, se va lărgi producţia de antibiotice. Se va dezvolta
industria extractelor din plante medicinale.
Industria de celuloză va lua o dezvoltare importantă, folosim
du-se ca materie primă stuful din Delta Dunării.
In al doilea cincinal se vor pune în funcţiune uzine cu o capa-
citate de 50.000 tone, urmînd ca, în al treilea cincinal, această
capacitate să crească la 100.000 tone Aceasta va permite creş­
terea producţiei de hîrtie. Se va pune în funcţiune o fabrică de
hîrtie cretată, una de carton duplex-triplex şi se vor mări capa­
cităţile de producţie existente. Va începe construcţia unei mari
fabrici de hîrtie pentru ambalaj. Din celuloza dinstuf se va obţine
o vîscoză foarte bună pentru lărgirea producţiei de fire şi fibre
artificiale, în care scop se va construi o uzină cu o capacitate de
10.000 tone pe an, într-o primă etapă.
Producţia acidului sulfuric se va dubla, folosindu-se piritele să­
race şi valorificarea complexă a piritelor cuprifere.
Producţia de amoniac din gaz metan va înregistra o creştere
de 7 ori faţă de primul cincinal.
In vederea asigurării agriculturii cu îngrăşăminte, se va pune
în funcţiune o nouă fabrică de îngrăşăminte fosfatice, de 100.000
tone pe an şi se va construi o uzină de îngrăşăminte azotoase, cu
o ‘capacitate de 150 000—200.000 tone pe an.
Pentru mărirea volumului de produse sodice, va creşte capaci-
tatea fabricii de sodă de la Ocna Mureşului pînă la 200.000 tone
pe an şi se va pune în funcţiune o nouă fabrică de produse sodice,
cu o capacitate, într-o primă etapă, de 150.000 tone pe an.
Pe baza folosirii unei tehnici moderne şi a unei tehnologii îna­
intate de fabricaţie, producţia de sodă va creşte de 4 ori.
Pentru combaterea dăunătorilor din agricultură se vor moder­
niza şi mări instalaţiile existente şi se va construi o nouă uzină cu
o capacitate de 25.000 tone clor pe an şi 30.000 tone sodă electro­
Pentru asigurarea volumului de construcţii prevăzut în al doilea
cincinal este necesar a se mări mult producţia materialelor de con­
strucţie, a se îmbunătăţi calitatea şi lărgi sortimentele. Producţia
de ciment urmează să crească cu cca. 80%, atingînd în 1960 peste
3.500.000 tone
Creşterea producţiei de ciment trebuie să devină baza trainică
a dezvoltării în ritmuri înalte a producţiei prefabricatelor din beton
şi beton armat, condiţie de bază a industrializării construcţiilor.
Sporirea producţiei prefabricatelor de beton va permite utiliza­
rea stîlpilor din beton armat pentru înlocuirea stîlpilor de lemn
la liniile de transport a energiei electrice şi la liniile telefonice şi
telegrafice. Utilizarea pe scară largă a tuburilor din beton cen­
trifugat în locul tuburilor de fontă va aduce ţării mari economii
de metal
Este necesar să se mărească considerabil producţia de materiale
de zidărie, a materialelor decorative şi de finisaj, de calitate supe­
rioară, care vor contribui la creşterea nivelului de industrializare
a construcţiilor şi la reducerea preţului lor de cost.
Industria materialelor de construcţie va fi orientată cu fermitate
in direcţia introducerii în fabricaţie pe scară industrială a unor
noi materiale de construcţie, a materialelor pentru instalaţii pentru
izolaţii fonice ş-i termice etc.
Pentru dezvoltarea continuă a industriei lemnului, Proiectul de
Directive prevede deschiderea unor noi masive forestiere, în care
scop se vor construi cca. 2.500 km. de instalaţii de transport fo­
restier
- Interesele economiei naţionale cer să se pună grabnic capăt
pierderilor de lemn în exploatarea pădurilor şi în prelucrare,
înfăptuindu-se măsurile practice pentru valorificarea mai bună şi
folosirea mai raţională a masei lemnoase. Este necesară creşterea
greutăţii specifice a materialului lemnos cu destinaţie economică
superioară, cum ar fi : utilizarea industrială, prelucrarea în produse
finite preţioase, chimizarea etc.
Pentru aceasta, se vor construi şi pune în funcţiune două fabrici
noi de placaj, secţii de plăci fibro-lemnoase, secţii de plăci aglome­
rate şi o fabrică mare şi modernă de mobilă.
Ritmul înalt al dezvoltării industriei grele şl a agriculturii tre­
buie să constituie, în cel de-al doilea cincinal, baza trainică a
unui puternic avînt al industriei producătoare de bunuri de consum.
După cum arată Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. sarcina
constă în :
„Dezvoltarea industriei bunurilor de consum (republicane şi lo­
cale), pe baza materiilor prime, precum şi prin folosirea
din ce în ce mai largă a fibrelor sintetice şi a maselor plastice
fabricate în ţară ; îmbunătăţirea simţitoare a calităţii şi sortimen­
telor mărfurilor“.
Proiectul de Directive prevede ca în industria uşoară şi alimen­
tară producţia să atingă în 1960, faţă de 1955, un nivel de 150%.
Astfel, producţia de aparate de radio va creşte cu cca. 65%, cea de
mobilă cu 45—50%, cea de biciclete de cca. 3 ori, cea de ţesături
de bumbac de 1,2—1,3 ori, cea de ţesături de mătase de 1,7—1,9 ori,
cea de încălţăminte de cca. 1,5 ori. O mare extindere se va da pro­
ducţiei articolelor de uz casnic şi gospodăresc (maşini de cusut,
articole de menaj, bunuri metalice şi electrotehnice de larg con­
sum ele.), precum şi îmbunătăţirii şi lărgirii sortimentelor de ţesă­
turi de oumbac, lînă şi mătase.
In al doilea cincinal vor intra în producţie o fabrică de celofibră
din celuloză de stuf, două filaturi de in şi cînepă, o fabrică de
tricotaje şi o fabrică de ciorapi, o fabrică de încălţăminte de cau­
ciuc, două fabrici de sticlărie de ambalaj, o fabrică de porţelan, o
fabrică de faianţă şi o fabrică de jucării.
In industria alimentară vor fi construite şi date în funcţiune :
o fabrică de zahăr, cinci abatoare moderne în centrele muncitoreşti
importante, un combinat de produse lactate, fabrici de lapte praf
şi de lapte concentrat, fabrici de pîine în oraşele şi centrele popu­
late.
Producţia industriei locale va creşte în al doilea cincinal cu
45—50%, iar cea a cooperaţiei meşteşugăreşti cu 50—55%.
Realizarea acestor sarcini impune valorificarea mai bună a mate­
riilor prime locale şi a deşeurilor din industria republicană, dez-
voltîndu-se simţitor producţia materialelor de construcţii din mate­
rii prime locale.
Industria locală şi cooperaţia meşteşugărească trebuie să se
preocupe de îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentelor pro­
duselor fabricate în concordanţă cu cererea de consum a popu­
laţiei. Ele trebuie să dea un nou avînt dezvoltării reţelei de ate­
liere pentru prestaţii de servicii, al căror volum trebuie să crească
în perioada celui de al doilea plan cincinal de 2—2,5 ori.
Sarcina principală a industriei construcţiilor în cel de al doilea
plan cincinal constă în realizarea unui volum sporit de construcţii
in condiţiile reducerii simţitoare a duratei de execuţie a obiectivelor,
a îmbunătăţirii radicale a finisării lor şi a scăderii preţului de cost
al lucrărilor de construcţii şi montaj.
• Pentru aceasta Ministerul Construcţiilor va lua măsuri pentru
mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor de construcţii, în vede­
rea eliminării situaţiei deficitare existente în acest sector din punct
de vedere ai forţelor de muncă şi pentru a mări considerabil pro­
ductivitatea muncii în lucrările de construcţii şi montaj. Totodată,
Ministerul Construcţiilor trebuie să introducă pe scară largă noile
metode industriale de construcţii în aşa fel încît activitatea pro­
ductivă a şantierelor de construcţii să se desfăşoare prin montaj
de prefabricate.
Creşterea nivelului înzestrării tehnice a industriei construcţiilor
va trebui să ducă la ridicarea accentuată a indicelui de mecanizare
a diferitelor lucrări, astfel ca, în anul 1960, să se execute meca­
nizat 90% din săpăturile de pămînt, 95% la amestecarea betonului,
treeîndu-se treptat la mecanizarea complexă a celorlalte lucrări.
Pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de
cost al lucrărilor de construcţii trebuie să se îmbunătăţească ra­
dical activitatea de proiectare, folosindu-se pe scară mult mai largă
proiectele tip şi elaborîndu-se noi proiecte care să prevadă solu­
ţii tehnico-economice avansate în conformitate cu cele mai noi rea­
lizări ale tehnicii mondiale.
Economisirea prin toate mijloacele â materialului lemnos şi a
metalului, precum şi înlăturarea elementelor arhitectonice costisi­
toare constituie o sarcină de căpetenie în proiectarea şi executarea
lucrărilor de construcţii.
Ridicarea pe o treaptă mai înaltă a activităţii economice a in­
dustriei construcţiilor face necesară îmbunătăţirea radicală a orga­
nizării şantierelor şi a gradului de folosire a tehnicii noi, folosirea
raţională, gospodărească a importantelor resurse materiale aflate
la dispoziţia organizaţiilor de construcţii.
Pornind de la constatarea că sistemul actual de organizare a
construcţiilor este excesiv de centralizat, birocratic, reţinînd în mod
neraţional o mare parte a cadrelor tehnice în administraţie, chiar
de la începutul celui de-al doilea plan cincinal se va păşi la în­
lăturarea acestor lipsuri prin crearea de organizaţii de construcţii
locale subordonate comitetelor executive ale sfaturilor populare oră­
şeneşti şi regionale.
In vederea satisfacerii cerinţelor crescînde ale economiei- naţio­
nale de resurse de materii prime şi combustibil. Proiectul de Di­
rective prevede executarea, în perioada 1956—1960, a unui volum
de lucrări geologice cu 80% mai mare decît în primul cincinal.
Se vor dezvolta continuu lucrările de prospectare şi explorare
a bogăţiilor naturale ale subsolului, de scoatere la iveală a unor
noi rezerve de zăcăminte de gaz metan, petrol, cărbuni cocsificabili
şi energetici, minereuri feroase şi neferoase, elemente rare şi ma­
teriale şi roci utile.
Trebuie extinse lucrările de hidrogeologie, în vederea creşterii
rezervelor industriale, de substanţe minerale utile, exploatabile.
Asigurarea unei mari rezerve de minereuri de fier cu conţinut
bogat trebuie să constituie sarcina centrală a Comitetului Geo­
logic.
Sarcinile celui deal doilea
plan cincinal în domeniul
agriculturii
Sarcina principală a agriculturii în cel de-al doilea pian cincinal
este de a asigura o creştere importantă a producţiei agricole marfă,
provenite în cea mai mare parte din sectorul socialist al agricul­
turii.
In Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. se prevede:
„Sectorul socialist în agricultură să reprezinte aproximativ 60—
~TîT' (CONTINUARE
PAG. ÎM4) ’