Page 42 - 1955-12
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI
Raportul asupra Proiectului de Directive ale Congresului al îl-lea
cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare
a e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e p e a n i i 1956-1960
*
(URMARE DIN PAG. *-A) unui număr de cel puţin 200 staţii echivalente, din care aproxi Investiţiile pentru industrie vor reprezenta 56% din volumul tul de Directive arată că reducerea continuă şi sistematică a pre
mativ 75, prin sistemul electrodinamic, pentru construirea de total, din care 50% pentru industria mijloacelor de producţie şi ţului de cost al producţiei în industrie, transporturi, construcţii,
70% din producţia-marfă agricolă vegetală şi animală; sporirea blocuri automate pe o lungime de cel puţin 300 km. şi pentru me 6% pentru industria bunurilor de larg consum. Pentru agricultură agricultură, circulaţia mărfurilor, trebuie să fie considerată ca una
producţiei agricole vegetale şi animale, atît în sectorul socialist şi silvicultură se alocă 12,5% din totalul investiţiilor, cu peste dintre sarcinile centrale ale celui de-al doilea cincinal.
cît şi în sectorul micii producţii de mărfuri, prin mecanizarea şi canizarea a 3—4 triaje principale. 70% mai mult decît în primul cincinal. Lucrările capitale în trans
folosirea îngrăşămintelor chimice, prin creşterea randamentelor la O sarcină importantă.a transportului feroviar este îmbunătăţirea porturi şi comunicaţii vor reprezenta 11,5%, iar cele din industria Preţul de cost trebuie să fie redus în anii cincinalului cu cel
hectar, prin dezvoltarea irigaţiilor şi prin sporirea suprafeţei ara construcţiilor 2,5% din totalul investiţiilor. Grija pentru bunăsta puţin 15—20% în industria republicană, cu cel puţin 10% în trans
bile şi^ agricole; mărirea productivităţii muncii în agricultură, continuă a gradului de folosire a materialului rulant. Rulajul porturi, iar în construcţii cu cel puţin 20% faţă de preţul de deviz
micşorîndu-se cantitatea de muncă cheltuită pe unitate de produs vagonului de marfă urmează să fie redus, pînă în 1960, la 3,8 zile. rea oamenilor mun al anului 1955, în S.M.T. — cu cel puţin 34% faţă de preţul de
agricol”. cii se oglindeşte în cost efectiv din anul 1955, iar al principalelor produse ale G.A.S.
Se prevede tot alocarea unor sume (cereale, lapte de vacă, struguri, carne de porcine) în medie cu
După cum vedeţi, Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. pune reprezentînd 17,5% cel puţin 12,5% faţă de preţul de cost planificat pe anul 1955.
un accent deosebit pe sporirea randamentelor la hectar, prin me odată o însemnată ¦din totalul investiţi
canizarea şi folosirea îngrăşămintelor chimice, prin mărirea pro ilor, pentru lucrări Cheltuielile de circulaţie vor trebui micşorate cu cel puţin 20%
ductivităţii muncii în agricultură. creştere a transpor cu destinaţie social-
culturală. faţă de nivelul anului 1955.
Programul de dezvoltare al agriculturii, cuprins în Proiectul de tului auto, în care îndeplinirea sarcinilor cu privire la reducerea preţului de cost
Directive, are în vedere o aprovizionare mai bună a industriei cu Proiectul de Di
materii prime agricole şi a oamenilor muncii cu produse agro-ali scop parcul de auto rective trasează sar impun necesitatea mobilizării însemnatelor rezerve ale reducerii
mentare, dezvoltarea schimbului între oraş şi sat, întărirea con cini importante în
tinuă a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. vehicule existent va ceea ce priveşte utili cheltuielilor de producţie şi circulaţie existente, înfăptuirea cu fer
zarea raţională, gos
Pentru aceasta, se prevede ca în anul 1960 să se producă cel fi simţitor sporit. podărească şi cu mitate a regimului de economii, (aplauze).
puţin 15 milioane tone cereale, din care grîu şi secară cel puţin maximum de eficaci Este necesar ca, pe lîngă ridicarea productivităţii muncii, în
5,5 milioane tone. Pentru refacerea tate economică a mi
jloacelor destinate vederea reducerii preţului de cost să se asigure o cheltuire econo
Ţinînd seama de marea însemnătate a porumbului, atît pentru reţelei de drumuri investiţiilor. Efortul micoasă a resurselor materiale, băneşti şi de muncă, să se folo
alimentaţia populaţiei cît şi pentru creşterea animalelor, precum principal trebuie în sească în mod raţional şi cu socoteală mijloacele statului şi să
şi a multiplelor sale însuşiri ca materie primă pentru industrie, vor fi modernizate dreptat, în primul se manifeste o grijă deosebită pentru îmbunătăţirea activităţii fi
suprafaţa cultivată cu porumb, pînă la finele celui de-al doilea rînd, în direcţia ter nanciare şi economice a întreprinderilor. Aceasta înseamnă că tre
plan cincinal, va creşte pînă la 4 milioane hectare, iar producţia 2.200—2.500 km., în minării şi punerii în buie să se înfăptuiască cel mai sever regim de economii, să se
totală de porumb boabe pînă la 8—9 milioane tone. (aplauze). funcţiune a unităţi intensifice lupta împotriva rebuturilor, a cheltuielilor neproductive,
care sistemul îmbră- lor aflate în con să se folosească unele tipuri de materiale economicoase, să se folo
în acelaşi timp trebuie să se obţină o creştere însemnată a pro strucţie. sească pe scară largă înlocuitori corespunzători pentru materialele
ducţiei de cartofi, fasole, mazăre şi legume, precum şi ridicarea căminţilor de beton
producţiei la culturile tehnice. Se prevede de ase scumpe şi deficitare.
de ciment va fi pre menea ca partea prin
Mărirea producţiei agricole totale în ţara noastră nu se poate cipală a sporului ca
şi nu trebuie să se bizuie numai pe sporirea suprafeţelor cultivate. ponderent şi se vor pacităţilor de pro
Metoda cea mai sigură şi permanentă pe care trebuie să ne spri ducţie să fie obţinu
jinim în ridicarea producţiei totale este şi rămîne, în primul rînd, executa reparaţii ca tă pe seama lărgirii
ridicarea producţiei la hectar, (aplauze). şi reutilării între
pitale Ia cel puţin prinderilor existente
Sarcinile cu privire la sporirea producţiei agricole impun creşte la nivelul tehnicii
rea suprafeţelor cultivate cu seminţe selecţionate şi ameliorate, 2.000 km. drumuri na noi şi numai, în al
potrivit zonelor de vegetaţie şi condiţiilor de climă şi sol. Pentru doilea rînd, prin
aceasta, Proiectul de Directive prevede să se mărească suprafeţele ţionale şi regionale. construirea de uni
cultivate cu porumb hibrid, să se folosească în cultura griului se tăţi noi, acolo şi în
minţe selecţionate de mare productivitate adaptate diferitelor re In cel de-al doilea măsura în care spo
giuni agrogeografice, să se introducă în cultură seminţe de sfeclă rul de capacitate ob
de zahăr cu procent ridicat de zahăr şi seminţe de floarea-soarelui plan cincinal trans ţinut pe aceste căi
cu procent mare de ulei, precum şi seminţe de mare productivitate va fi insuficient.
la in, cînepă, bumbac, mazăre şi cartofi. porturile navale vcy
Pentru a împiedica
In al doilea cincinal se vor pune la dispoziţia agriculturii can lua o mare dezvol împrăştierea resur Sarcinile celui de-al doilea plan
tităţi din ce în ce mai mari de îngrăşăminte chimice, de produse selor materiale şi de cincinal în domeniul creşterii
necesare combaterii dăunătorilor din agricultură, care vor contri tare. Pentru creşte muncă şi pentru a
bui la o însemnată creştere a recoltei obţinute la hectar. Ţără reduce durata con
nimea muncitoare din toate regiunile ţării va fi îndrumată pentru rea traficului fluvial strucţiilor şi costul
a strînge şi folosi gunoiul de grajd. lucrărilor, se prevede
şi maritim, vor fi restrîngerea număru
In perioada 1956—1960 se va continua acţiunea de refacere a lui de şantiere în
fondului viticol şi pomicol existent şi plantarea unor noi suprafeţe dezvoltate porturile construcţie simulta
cu soiuri de viţă şi pomi roditori de calitate superioară. In acest nă.
scop, se vor planta cca. 120 milioane butaşi viţă altoită şi indi Constanţa, Galaţi şi nivelului de trai material
genă şi cca. 20 milioane pomi fructiferi. îmbunătăţirea mai şi cultural al poporului
Brăila; indicele de departe a repartiţiei
O atenţie deosebită trebuie să acordăm în cel de-al doilea teritoriale a forţelor
cincinal creşterii numărului animalelor la toate speciile şi, mai cu mecanizare a opera de producţie trebuie
seamă, măririi productivităţii acestora. Mergînd pe această linie asigurată printr-o
se va asigura aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, ouă, lînă ţiilor de încărcare- amplasare raţională
şi alte produse animale, precum şi a industriei alimentare şi uşoare a noilor unităţi ce
cu materii prime de origină animală. descărcare în porturi vor fi construite.
Interesele dezvoltării economiei naţionale cer ca în cel de al doi
In anul 1960 se va atinge o producţie de cca. 1.300.000 tone va creşte pînă la lea plan cincinal să se obţină noi şi importante realizări în direcţia însemnatele creşteri pe care le prevede Proiectul de Directive
carne viu. din care carne de porc 600.000 tone; lapte de vacă 25 introducerii tehnicii noi în toate ramurile economiei, (aplauze). în ceea ce priveşte volumul producţiei şi productivitatea muncii,
milioane hectolitri; lînă 34.000 tone, din care 20.000 tone lînă fină 60-65% . In această privinţă, Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. tra vor avea ca urmare o sporire importantă a venitului naţional şi,
şi semifină, prin mărirea producţiei medii pe cap de animal furajat. sează următoarele sarcini :
Aviaţia civilă va „Ridicare^fl-iyelului tehnic, în toate ramurile economiei naţionale deci, a veniturilor oamenilor muncii de la oraşe şi sate.
Pentru asigurarea bazei furajere necesare numărului sporit de şi obţinerea unei creşteri considerabile a productivităţii muncii în Se prevede ca, pe baza creşterii venitului jiaţional^ cu cca. 50%,
animale, vor fi luate măsuri de mărire a producţiei păşunilor şi fi dotată cu avioane industrie, transporturi, prin :
fîneţelor, de mărire a producţiei la plantele de nutreţ, cum sîn t: — Folosirea mai completă a capacităţilor de producţie existente salariul real al lucrătorilor din economie să crească cu 30%, în
lucerna, trifoiul, iarba de sudan, borceagul şi altele, precum şi moderne de capaci şi perfecţionarea utilajelor, maşinilor şi agregatelor în funcţiune.
pentru extinderea utilizării pe scară largă, în hrănirea animalelor, — Introducerea treptată a tehnicii noi şi a procedeelor tehno principal pe seama reducerii preţurilor de vînzare cu amănuntul.
a porumbului însilozat, a rădăcinoaselor şi, paralel cu ele, a coce tate şi viteză spori logice superioare, începînd cu întreprinderile care au un rol deter Odată cu aceasta, vor creşte veniturile reale ale ţărănimii munci
nilor şi paielor ce vor fi supuse unei pregătiri speciale. minant în ramura de producţie respectivă. In acest scop : se vor
tă, iar aeroporturile, generaliza metodele avansate de muncă folosite de fruntaşii în toare, pe baza măririi producţiei agricole marfă şi a reducerii pre
Cel de-al doilea plan cincinal pune sarcini, sporite şi de răspun producţie; în domeniul perfecţionării tehnologiei se vor introduce
dere în faţa S.M.T.-urilor. Este necesar sa se consolideze S.M.T.- cu instalaţiile cores cu perseverenţă mecanizarea complexă şi automatizarea proceselor ţului produselor industriale cumpărate de ţărani.
urile existente şi să se înfiinţeze noi S.M.T.-uri. de producţie în principalele întreprinderi; o atenţie deosebită se va Sporirea continuă a numărului de lucrători ocupaţi în economia
punzătoare. da creşterii accentuate a indicilor de folosire a utilajelor.
Pînă în anul 1960 numărul lor va creşte la 380, mărindu-se în — Dezvoltarea producţiei în serie, prin specializarea şi cooperarea naţională are ca urmare o creştere a populaţiei oraşelor şi centre
zestrarea tehnică a acestora cu încă 10.300 tractoare (fizice) pre In domeniul poş întreprinderilor, îndeosebi în industria constructoare de maşini şi lor muncitoreşti peste capacitatea lor de cuprindere şi cere lua
cum şi cu alte maşini agricole. industria electrotehnică, pîrghiile principale de utilare a economiei rea unor măsuri corespunzătoare privitor la construirea de locuin
telor şi telecomuni naţionale cu maşini, utilaj, agregate şi aparate perfecţionate.
Creşterea numărului de S.M.T.-uri, a nivelului lor de înzestrare ¦ Rezultatul acestor măsuri trebuie să fie o reducere simţitoare ţe. De asemenea, nevoia de a se asigura muncitorilor din 'S.M.T.
tehnică, precum şi a randamentului anual pe tractor, trebuie să caţiilor se prevede a cheltuielilor de producţie şi de circulaţie în economie“. şi G.A.S. locuinţele necesare cere luarea unor măsuri corespun
ducă la sporirea însemnată a volumului lucrărilor executate me Introducerea tehnicii noi nu înseamnă nicidecum că tehnica veche zătoare. Pentru perioada 1956—1960 se prevede construirea a cel
canic, reaiizîndu-se la sfîrşitul cincinalului arătura adîncă de o creştere a capaci trebuie aruncată. Maşinile existente trebuie modernizate pentru a le puţin 2.500.000 m.p. suprafaţă locuibilă. Pentru muncitorii mineri
toamnă pe o suprafaţă de peste 2.700.000 hectare, semănatul me ridica calitatea şi performanţele în exploatare.
canic pe o suprafaţă de peste 3 milioane hectare, recoltarea cerea tăţii centralelor te Trebuie să se înfăptuiască cu fermitate măsurile pentru perfec se vor construi de către stat şi prin credite cel puţin 25.000 apar
lelor pâioase pe o suprafaţă de cca. 1.800.000 hectare. ţionarea proceselor tehnologice şi pentru introducerea procedeelor
lefonice automate, tehnologice moderne, în special în industria petroliferă, în meta tamente şi locuinţe individuale, (aplauze).
Trebuie să se acorde cea mai mare atenţie problemei îmbunătă lurgia feroasă şi neferoasă şi în industria construcţiilor de maşini. Se vor lua de asemenea măsuri pentru îmbunătăţirea serviciilor
ţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale cadrelor permanente de urbane şi rurale, cu
mecanizatori, ridicării neîntrerupte a calificării lor, creşterii numă-1 Sarcinile celui de-a! doilea plan comunale şi publice de deservire a populaţiei. Cantitatea de gaze
rului ^mecanizatorilor, prin recrutarea celor mai buni colectivişti, 25—30%. Se va dez
întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală. cincinal cu privire la creşterea distribuită populaţiei se va dubla, introducîndu-se alimentarea cu
volta reţeaua telefo gaze încă în 8 oraşe. Reţeaua existentă va fi simţitor dezvoltată.
In faţa gospodăriilor agricole de stat, ca mari unităţi socialiste productivităţii muncii
din agricultură, stă sarcina de a deveni importante gospodării nică şi telegrafică Măsuri însemnate sînt prevăzute pentru ocrotirea sănătăţii pu
producătoare de cereale-marfă, animale şi produse animale şi de a şi reducerea preţului de cost
aproviziona agricultura cu seminţe selecţionate, material săditor interurbană prin blice. Se vor extinde măsurile de igienă comunală, de ocrotire
din cele mai bune soiuri de viţă şi pomi şi de a livra animale de Creşterea productivităţii muncii în toate ramurile economiei a sănătăţii copiilor. O deosebită atenţie se va da dezvoltării ac
reproducţie din cele mai productive rase. construirea de radio- naţionale constituie una din sarcinile fundamentale ale celui de ţiunilor de protecţie a muncii şi tehnică a securităţii, punîndu-se
al doilea plan cincinal, o condiţie de bază în lupta pentru dezvol accentul pe măsurile tehnice cu caracter preventiv, în special în
Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. arată că: relee noi şi prin in tarea forţelor de producţie ale ţării şi pentru ridicarea bunei stări industria extractivă, energetică, siderurgică şi a construcţiilor. Va
^„Rezolvarea deplină a problemei cerealelor-marfă şi a aprovizio a celor ce muncesc. fi sporită reţeaua de spitale, dispensare, puncte de sănătate etc.
nării îmbelşugate a populaţiei cu produse agricole, creşterea con stalarea de cabluri Numărul paturilor în spitale şi sanatorii T.B.C. va fi mărit cu
tinuă a nivelului de trai al ţărănimii muncitoare, asigurarea in Potrivit Proiectului de Directive, productivitatea muncii trebuie cca. 15.000, iar al cadrelor sanitare cu 18.000, din care 6.000 me
dustriei cu materii prime, nu sînt posibile fără trecerea de la mica subterane. să crească cu cel puţin 45—50% în industrie, cu 50—55% în con dici. Unităţile sanitare vor fi înzestrate cu utilaj medical, dezvol-
producţie ţărănească la marea gospodărie agricolă socialistă, ca strucţii şi cu 40—45% în sectorul agricol de stat. tîndu-se în acest scop producţia de utilaj şi instrumentar. Va creşte
pabilă să folosească pe deplin tehnica nouă şi agrotehnica înain Reţeaua de radio considerabil producţia de medicamente. In perioada 1956—1960 se
tată şi să dea o mare cantitate de produse agricole marfă“. difuziune va fi ex Din totalul sporului producţiei industriale prevăzut pentru al vor produce în ţara noastră însemnate cantităţi de penicilină,
De aceea, Proiectul de Directive acordă o mare atenţie stimulării tinsă cu încă 2 sta doilea plan cincinal, 75—80% trebuie obţinut pe seama creşterii streptomiciYiă, biomicină (auromicină) şi alte medicamente de cea
şi sprijinirii multilaterale a dezvoltării sectorului socialist al agri ţii. Se va construi şi productivităţii muncii. Baza trainică a creşterii productivităţii mai mare importanţă pentru sănătatea poporului.
culturii, atragerii maselor largi ale ţărănimii muncitoare pe calea muncii o constituie dezvoltarea multilaterală a progresului tehnic,
marii producţii socialiste. pune în funcţiune o perfecţionarea organizării producţiei, ridicarea nivelului cultural In domeniul prevederilor sociale se va pune un deosebit accent
puternică staţie de televiziune în Bucureşti, care va fi legată şi de şi tehnic al muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, şi organizarea
In acest scop este necesară dezvoltarea muncii politice şi orga mai bună a întrecerii socialiste, (aplauze). pe lărgirea instituţiilor de ocrotire a bătrînilor, infirmilor şi inva
nizatorice pentru crearea unui mare număr de noi întovărăşiri alte oraşe ale ţării. Se va extinde reţ/eaua de radioficare şi se va lizilor.
agricole şi gospodării agricole colective. Trebuie luate măsuri dezvolta sistemul de transmitere prin radio-relee. In conformitate cu aceasta, trebuie introdusă cu mai mult cu
pentru consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor co raj tehnica nouă şi tehnologia modernă în producţie şi luate mă Un loc important în Proiectul de Directive îl ocupă măsurile de
lective şi întovărăşirilor existente. In acelaşi timp, va trebui sti Sarcinile celui de-al doilea surile necesare pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi a pro dezvoltare în următorii cinci ani a culturii socialiste în ţara noas
mulată şi sprijinită înfiinţarea şi dezvoltarea formelor simple de plan cincinal în -domeniul ducţiei.
cooperare în producţia agricolă. Gospodăriile colective şi întovă tră. Invăţămîntul de toate gradele, instituţiile ştiinţifice în frunte
circulaţiei mărfurilor Trebuie luate măsuri practice organizatorice pentru generali cu Academia R.P.R., diferitele instituţii de culturalizare a mase
răşirile agricole vor fi sprijinite Ia procurarea inventarului, în zarea metodelor avansate de muncă şi a experienţei fruntaşilor în lor ca : cinematografia, radio, televiziunea, biblioteci, cluburi etc.,
Proiectul de Directive prevede creşterea volumului circulaţiei producţie, pentru îmbunătăţirea organizării schimbului de expe se bucură şi în al doilea plan cincinal de o atenţie deosebită.
executarea construcţiilor, la dezvoltarea tuturor ramurilor de pro mărfurilor cu amănuntul, prin comerţul de stat şi cooperatist, cu rienţă între întreprinderile fruntaşe şi cele rămaşe în urmă din
cca. 60%, atingînd în 1960 cca. 45—46 miliarde lei. punct de vedere al nivelului tehnic şi al organizării producţiei, In cel de-al doilea cincinal se prevăd noi măsuri pentru spri
ducţie şi mărirea veniturilor. precum şi pentru stimularea mişcării de masă a inovatorilor şi jinirea creaţiei artistice, pentru înflorirea artelor, a muzicii, tea
Desfacerea principalelor mărfuri va spori sistematic atingînd raţionalizatorilor. trului, artelor plastice etc.
In domeniu-! silviculturii vor fi continuate pe scară largă lucră în 1960 următoarele cantităţi : carne 200.000 tone, slănină 45.000
tone, ulei 74.000 tone, zahăr 200.000 tone, ţesături bumbac inclu In cursul celui de-al doilea cincinal trebuiesc introduse la în Ţinînd seama de sarcinile şcolilor de cultură generală de a da
rile de împădurire a terenurilor forestiere dezgolite şi de refacere siv confecţii 300 milioane m.l., ţesături lînă inclusiv confecţii 30 treaga producţie de serie norme cu motivare tehnică. tinerei generaţii cunoştinţele ştiinţifice de bază şi de a crea ab
milioane m.p., ţesături mătase inclusiv confecţii 37 milioane m.l.
a pădurilor degradate. încălţăminte 23 milioane perechi, petrol lampant 360.000 tone, Normele tehnice vor fi elaborate ţinîndu-se seama de tehnica solvenţilor şcolilor medii posibilitatea alegerii libere a profesiunii,
ţigle 240 milioane bucăţi, biciclete — de 3 ori, aparate de radio — existentă şi de tehnica nouă care se introduce în întreprinderi, de se vor lua măsuri ca în aceste şcoli activitatea instructiv-educa-
înfăptuirea sarcinilor celui de al doilea cincinal cu privire la cu 70%, maşini de gătit cu combustibil gazos — de 3,5 ori. creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor teh tivă să se îndrepte şi către formarea deprinderilor practice, prin
nologice, de îmbunătăţirea organizării producţiei, de ridicarea ni legarea învăţămîntului de muncă productivă. Invăţămîntul supe
agricultură va duce la întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist La dispoziţia populaţiei va fi pusă o cantitate sporită de arti velului de calificare a muncitorilor şi de introducerea pe scară lar
cole de porţelan şi faianţă de menaj, de produse de mase plastice, gă a metodelor avansate de muncă ale fruntaşilor. rior va fi profilat în direcţia unei mai strînse legături cu practica,
al agriculturii, la ridicarea producţiei şi productivităţii muncii în de articole de uz gospodăresc c a : frigidere, maşini de spălat cu cerinţele producţiei, cu cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne.
rufe, aspiratoare de praf, maşini de cusut etc. Revizuirea periodică a normelor se va face cu mobilizarea colec
agricultură şi la creşterea bunei stări a tuturor oamenilor muncii. tivelor întreprinderilor, prin atragerea fruntaşilor şi specialiştilor Proiectul de Directive cuprinde măsuri importante pentru dez
Pentru continua îmbunătăţire a deservirii consumatorilor, în cu pregătire tehnică şi experienţă bogată de producţie. voltarea puternică a bazei materiale a culturii. Se va termina con
Sarcinile celui de-al doilea faţa comerţului socialist stă sarcina de căpetenie a îmbunătăţirii strucţia centrului cinematografic Bucureşti, se va construi Tea
calităţii şi lărgirii sortimentului mărfurilor desfăcute. Organiza-* Organizaţiile de partid sînt datoare să îndrumeze şi să contro
plan cincinal în domeniul (iile comerciale trebuie să analizeze şi să se aprovizioneze cu pro leze cum se ocupă direcţiile întreprinderilor şi comitetele sindicale trul Naţional din Bucureşti, vor fi terminate construcţiile cultu
duse care corespund cererii de consum a populaţiei şi să urmă de îmbunătăţirea normelor şi reducerea preţului de cost. rale începute şi vor fi înfiinţate noi cămine culturale şi case de
transporturilor rească satisfacerea cerinţelor şi gusturilor populaţiei. cultură raionale. Se vor construi cinematografe noi. Numărul in
Pe baza introducerii tehnicii noi, a perfecţionării proceselor de stalaţiilor cinematografice din mediul rural va creşte de 2,5 ori.
şi telecomunicaţiilor O sarcină importantă a comerţului socialist este îmbunătăţirea producţie şi a normării tehnice, a îmbunătăţirii activităţii şi iefti
deservirii populaţiei printr-o atitudine atentă şi civilizată faţă de nirii aparatului de stat, central şi local, precum şi a aparatului In ceea ce priveşte activitatea editorială, pentru perioada celui
Creşterea producţiei industriale şi agricole, precum şi creşterea cumpărători din partea lucrătorilor din comerţ şi printr-o prezen administrativ din sectoarele de producţie şi de deservire, va tre de-al doilea cincinal se prevede o creştere a numărului de cărţi
circulaţiei mărfurilor, impun o nouă şi puternică dezvoltare a tare atrăgătoare a produselor. bui să se realizeze economii de forţe de muncă în vederea asigu
transporturilor. In acest scop, traficul de mărfuri, pe toate felurile rării acoperirii necesarului sectoarelor care duc lipsă de braţe de tipărite, faţă de primul cincinal, cu cei puţin 20 milioane exem
de transporturi, va creşte cu 50—55%. Astfel, traficul de mărfuri Sarcini importante stau în faţa comerţului cooperatist în dome muncă. plare.
pe căile ferate va creşte cu 30—35%, transportul autopublic de niul întăririi legăturii economice dintre industria socialistă şi agri
cel puţin 2,5 ori, transportul fluvial cu 65—70%, cel maritim de cultură, dintre oraş şi sat. In legătură cu aceasta, se prevede ca Un factor de seamă al dezvoltării neîntrerupte a economiei na O mare atenţie se va da dezvoltării culturii fizice şî sportului,
3—3,5 ori. iar transportul prin conducte petrolifere magistrale de vînzările de mărfuri prin reţeaua de la sate să crească pînă în ţionale şi al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, îl con în care scop vor fi construite cca. 100 baze sportive pentru spor
aproximativ 5 ori. anul 1960 cu cca. 70% faţă de anul 1955. stituie reducerea preţului de cost. In legătură cu aceasta, Proiec turi de masă şi 10 baze sportive de performanţă.
Capacitatea de trafic a căilor ferate va creşte, prin lărgirea Prin crearea a încă 4.500 unităţi de desfacere în mediul rural Pentru o mai bună cunoaştere a bogăţiilor şi frumuseţilor pa
reţelei Vor fi dublate liniile Vinţ-Ilia, Podul Olt-Sibiu şi Răz la sfîrşitul celui de al doilea plan cincinal vor exista unităţi de triei, a monumentelor istoriei şi culturii1 noastre naţionale, va fi
boieni-Apahida ; va fi mărită lungimea liniilor de garare şi ma desfacere ale cooperaţiei de consum în toate satele. In acelaşi stimulată extinderea turismului, dezvoltîndu-se în mod corespun
nevră şi vor fi terminate şi puse în funcţiune, la capacitate spo timp, pe baza sporirii producţiei-marfă în agricultură, trebuie să zător baza materială a acestuia.
rită, liniile Pojorîta-Floreni şi Deva-Peştera. se intensifice activitatea de achiziţii şi contractare, în vederea mă
ririi fondului centralizat al statului, necesar aprovizionării cu Tovarăşi, i*
In scopul îmbunătăţirii întreţinerii liniilor de cale ferată vor fi materii prime a industriei şi cu alimente a populaţiei.
refăcute cel puţin 3.000 km. de cale ferată şi se vor mări cu Proiectul de Directive cu privire la cel de-al doilea plan cincinal
peste 80%, în comparaţie cu primul cincinal, lucrările de recon Este necesară lărgirea iniţiativei, răspunderii şi cointeresării pe care îl supun, din însărcinarea Comitetului Central al Parti
strucţie şi consolidare a podurilor necorespunzătoare. sfaturilor populare în îmbunătăţirea organizării circulaţiei mărfu dului Muncitoresc Romîn, discuţiei şi aprobării Congresului nostru,
rilor. Sfaturile populare trebuie să acorde o mare atenţie îmbu reprezintă un măreţ program al construcţiei economice şi culturale
Nivelul tehnic al exploatării căilor ferate va creşte prin înzes nătăţirii condiţiilor de desfacere pe pieţele oraşelor a produselor socialiste. Fiecare cuvînt, fiecare cifră, cuprinse în acest proiect,
trarea principalelor linii cu instalaţii moderne de semnalizare, agricole ale producătorilor şi ale gospodăriilor agricole colective. oglindesc politica de dezvoltare paşnică a ţării noastre, năzuinţa
automatizare şi blocare. Se vor lua măsuri pentru centralizarea poporului nostru liber de a construi cît mai repede noua noastră
Totodată trebuie să se întărească rolul regulator al statului asu orînduire socialistă, o viaţă tot mai fericită şi mai îmbelşugată,
pra pieţii ţărăneşti prin desfacere ritmică, în cantităţi sporite şi (aplauze vii).
la preţuri de stat, a celor mai importante produse agro-alimentare.
Proiectul de Directive constituie un program real, întocmit pe
In perioada celui de al doilea plan cincinal se va dezvolta puter baza analizei posibilităţilor obiective ale economiei naţionale.
nic şi comerţul nostru exterior. Pe baza creşterii producţiei-marfă Pentru a le transforma în realitate, este necesară îmbunătăţirea
în sectoarele agro-alimentar, în industria extractivă (petroliferă- activităţii organizaţiilor de partid şi a întăririi rolului lor de con
minieră-gaze), în industria construcţiilor de maşini, în industria ducere şi de control în toate compartimentele de activitate ale
chimică şi cea a materialelor de construcţii s-au prevăzut disponi statului nostru. Ministerele şi organizaţiile economice centrale
bilităţi crescînde pentru exportul nostru economic. Structura expor trebuie să desfăşoare o muncă temeinică de îndrumare a unităţilor
tului nostru va fi îmbunătăţită pe seama creşterii greutăţii speci în subordine, concentrîndu-şi atenţia asupra problemelor centrale,
fice a produselor industriale exportate (în principal a produselor stabilind măsuri concrete pentru îndeplinirea sarcinilor, pentru în
industriei constructoare de maşini). vingerea greutăţilor şi lichidarea lipsurilor.
Sarcinile celui de-al doilea Toate ministerele şi organizaţiile economice centrale trebuie să
ridice răspunderea cadrelor la nivelul sarcinilor trasate de Con
plan cincinal în domeniul gres, să combată birocratismul, să lupte pentru simplificarea, raţio
investiţiilor şi al introducerii nalizarea şi ieftinirea aparatului administrativ. Introducerea în pro
ducţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, îmbrăţişarea
tehnicii noi cu căldură a tot ceea ce este nou şi înaintat în organizarea pro
ducţiei, trebuie să devină o preocupare centrală a tuturor cadrelor
Sarcinile sporirii producţiei industriale şi agricole vor fi reali conducătoare din economie.
zate în al doilea cincinal, atît pe seama îmbunătăţirii folosirii
mijloacelor de producţie existente şi, îndeosebi, prin mărirea Chezăşia realizării celui de-al doilea plan cineinal o reprezintă
capacităţii, pe baza modernizării lor, cît şi pe seama înfăptuirii patriotismul înflăcărat şi avîntul în muncă al poporului nostru,
unui mare program de construcţii capitale Corespunzător cu acea creator şi harnic, conducerea înţeleaptă a partidului, ajutorul fră
sta, Proiectul de Directive prevede alocarea sumei de cca. 105—110 ţesc al Uniunii Sovietice, colaborarea economică, prietenească, cu
miliarde lei pentru lucrările capitale economice şi social-culturale, toate ţările lagărului socialist, dezvoltarea legăturilor economice
din care pentru lucrările de construcţii-montaj cca. 60- 63 mi şi culturale cu toate ţările, (aplauze).
liarde Iei.
Clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, intelectualitatea vor
Repartiţia investiţiilor pe ramuri oglindeşte consecvent politica primi cu entuziasm sarcinile importante ale celui de-al doilea plan
partidului de dezvoltare cu prioritate a industriei şi, în cadrul cincinal, a căror realizare va duce la un nou avînt al economiei
acesteia, a industriei producătoare de mijloace de producţie, ca o şi culturii, la întărirea puterii economice a patriei noastre, la ridi
condiţie hotărîtoare a avîntului continuu al tuturor ramurilor eco carea bunei stări a celor ce muncesc.
nomiei naţionale şi al satisfacerii nevoilor mereu crescînde ale
poporului muncitor, (aplauze). Sub steagul victorios al partidului, călăuziţi de principiile atot
biruitoare ale marxism-leninismului, să păşim cu eforturi sporite'Ia
realizarea celui de-al doilea plan cincinal al Republicii Populare
Romîne, pentru victoria celei mai măreţe cauze a timpului nostru
— cauza păcii şi socialismului, (aplauze furtunoase, îndelungate:
se scandează: „P. M. R.“).
