Page 45 - 1955-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1

O©

Anul VI!. nr. 546 4 pagini 20 bani

încheierea lucrărilor
Congresulni al If-lea al P, M. Rt

Cuvîntarea de încheiere
rostită de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej,

p rim -s e c re ta r al C. C. al P. M. R.

Tovarăşi delegaţi, citoare, a intelectualităţii s-a întruchipat în rezultatele m ăreţe

înainte de a încheia lucrările celui de-ai II-lea Congres al ce au fost dezbătute la acest Congres. Ele demonstrează în

partidului, daţi-m i voie ca în num ele dvs. şi al întregului chip strălucit ce poate înfăptui un popor descătuşat, un popor

partid să exprim m ulţum irea şi recunoştinţa noastră caldă care a pus imensa lui forţă creatoare în slujba propriei sale

partidelor comuniste şi m uncitoreşti frăţeşti, care ne-au făcut bune stări şi fericiri.

m area cinste de a trim ite delegaţii la Congresul nostru. P ar­ întreaga ţară îşi schimbă înfăţişarea. In toate colţurile ei

ticiparea delegaţiilor partidelor frăţeşti la Congres şi apre­ se înalţă schelele unor noi şantiere ; peste tot clocoteşte m un­

cierile pe care le-au făcut cu privire la activitatea partidului ca pentru dezvoltarea economie« naţionale. Poporul stăpîn pe

constituie pentru partidul nostru un aju to r frăţesc, (aplauze comorile păm întului le foloseşte şi le sporeşte cu hărnicie,

furtunoase). creînd tot mai puternice izvcare de îm bunătăţire a traiului său.

Mulţumim din tot sufletul Comitetului Central al Partidu­ însem nătatea Congresului nostru constă în al doilea rînd

lui Comunist al Uniunii Sovietice pentru salutul adus Con- în aceea că el a elaborat un program de muncă şi de luptă

. greşului nostru de delegaţia P.C.U.S., în fru n te cu tovarăşul a partidului şi a întregului popor pentru noi victorii în cons­

Kiricenko, şi pentru urarea de noi succese în dezvoltarea con­ truirea economiei socialiste, pentru înflorirea culturii şi ştiin­

tinuă a economiei şi culturii ţării noasbre, a bunei stări a oame­ ţei, pentru bună starea poporului, pentru întărirea continuă a

nilo r muncii, în în tă rirea a lian ţei d in tre clasa m uncitoare şi partidului şi a statului democrat-popular, pentru apărarea păcii

ţărănim ea muncitoare, în construirea României socialiste. şi securităţii patriei noastre.

(aplauze furtunoase, prelungite). Nu încape îndoială că entuziasmul ou care a prim it Con­

P a rtid u l n o stru vede în aju to ru l p erm anent pe care ni-1 gresul sarcinile m ăreţe ale celui de-al 2 -lea plan cincinal va

acordă P artid u l Comunist al U niunii Sovietice, în cele., mai cuprinde întregul partid, care va şti să mobilizeze eforturile

diferite domenii ale vieţii sociale, economice şi culturale, o tuturor oamenilor muncii pentru a transform a aceste sarcini

neasemuită pildă a internaţionalismului proletar. Istorica ex­ în realitate.

perienţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ne este In al treilea rîn d ,. Congresul a dem onstrat tăria de granit

călăuză în rezolvarea problemelor fundam entale ale construirii a partidului nostru, unitatea şi coeziunea indisolubilă a rân­

socialismului în ţara noastră, (aplauze furtunoase. Ovaţii). durilor sale, legătura sa vie cu m asele cele mal largi ale po­

De asemenea, m ulţum im din toată inim a delegaţiei Comi­ porului nostru muncitor. Niciodată în tot cursul istoriei •sale

tetului Central al Partidului Comunist Chinez, în frunte cu partidul nostru nu a fost atât de unit, atât de puternic, urm at

tovarăşul Ciu De, pentru urările sale călduroase, expresie a cu atâta încredere de cele m ai largi mase ale poporului.

prieteniei şi frăţiei oare leagă p artid ele noastre. Noi studiem Dezbaterile celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncito­

cu cel m ai adînc interes experienţa eroicului Partid Comunist resc Romîn stau m ărturie nivelului politico-ideologic crescut

Chinez în opera de construire a socialismului în m area Chină. al membrilor partidului, înaltului lor simţ de răspundere, hotă­

(aplauze furtunoase). rârii de a ânvinge orice greutăţi, devotam entului lor faţă de

Aducem calde m ulţum iri tovarăşului M&tyăs Râkosi, tova­ popor, faţă de cauza noastră dreaptă.

răşei Dolores Ibarruri, Comitetelor Centrale ale tuturor parti­ Sub steagul partidului nostru drag, Înarm aţi cu învăţătura

delor comuniste şi m uncitoreşti din ţările de dem ocraţie popu­ lui M arx-Engels-Lenin-S'talin, înainte pentru înfăptuirea pro­

lară, din ţări capitaliste şi coloniale, ale căror delegaţii au gram ului de m uncă şi de luptă, trasat de Congres, pentru noi

adus salutul lor la acest Congres, ca şi celor care au trim is victorii şi mai m ăreţe în construirea socialismului, pentru în tă­

Congresului nostru m esaje de salut, (vii aplauze). rirea şi înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Popu­

Prezenţa unui n u m ăr de 32 de delegaţii ale partidelor co­ lară Romînă ! (aplauze puternice. Asistenţa se ridică în picioa­

m uniste şi m uncitoreşti la Congresul nostru a constituit o re. Se scandează „P.M.R.— P.M .R.". U ra !)

puternică m anifestare a solidarităţii proletare internaţionale, a T răiască P artid u l M uncitoresc Romîn ! (aplauze).

tăriei şi coeziunii mişcării comuniste internaţionale. Trăiască clasa noastră muncitoare, ţărănim ea muncitoare, in­ 8 ani de la instaurarea R. R.
însufleţit de dragoste înflăcărată pentru p a tria . sa, partidul telectualitatea legată de p o p o r! (aplauze).

nostru, adînc credincios ideilor nobile ale internaţionalism ului Trăiască alianţa între clasa muncitoare şi ţărănim ea mun­

proletar, va munci fără răgaz pentru întărirea şi dezvoltarea citoare — tem elia regim ului d e m o crat-p o p u lar! (aplauze). democrat-popular la acordat ţărănimii, în­
colaborării internaţionale a clasei muncitoare, pentru întărirea suşirea şi traducerea în practică a liniei
Trăiască m arele lagăr al socialismului, în frunte cu Uniu­ Instaurarea Republicii Populare.Rcmîne bă nu putea fi în România burghezo- politice a partidului de către ţăranii muei-
păcii între popoare. cnoşierească: de utilaj petrolifer, de uti­ citori,- a ¦făcot ca -sectorul socialist în a -
Poporul nostru, condus de partid, este ferm hotărit de a nea Sovietică şi China populară ! T răiască prietenia frăţească ¦este rezultatul luptelor grele duse. de laj minier, de- utilaj energetic, de tracr gricultură să atingă anul' acesta 26,5 la
tcare, • m aşini agricole, •de- camioane, cu sută. din suprafaţa arabilă- a ţării. Pînă
contribui şi pe viitor, prin noi succese în opera de construire de nezdruncinat în tre poporul rom în şi poporul sovietic, în tre \ e ro ‘ca noastră, clasă muncitoare, aliată sectoare noi ale industriei chimice, cu .acum, în ţa ra n o astră s-au constituit 6325
a socialismului, la întărirea continuă a lagărului unit şi puter­ ex tracţia d e m inereu de uraniu •şi -altele. de ¦gospodării agricole--colective • şi înto­
nic al păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte ou Uniunea poporul rom în şi to ate popoarele lagărului so c ia list! (aplauze). ( cu ţărănim ea m uncitoare sub conducerea F aţă de anul 1948 producţia industriei vărăşiri . agricole şi - cca. 3000 de asocia­
Sovietică, (aplauze prelungite). mijloacelor de producţie a crescut cu cca. ţii pentru culturile tehnice.
Trăiască pacea şi prietenia între p opoare! (aplauze puter­ Partidului Comunist Romîn. In -făurirea 3,9 ori.
Tovarăşi, In primul nostru plan cincinal supra­
Fiecare dintre noi, delegaţi la acest Congres, este cuprins de nice. Urale îndelungate. întreaga asistenţă se ridică în orînduirii democrat-populare, instaurarea La sfîrşitul anului 1955 producţia de faţa arabilă a ţării a fost mărită prin
acea caldă însufleţire, oare a fost caracteristică Congresului fontă a crescut faţă de 1938 cu 432 La desţeleniri şi lucrări de îm bunătăţiri fun­
nostru în tot cursul desfăşurării lui. Fiecare este pătruns de picioare). Republicii Populare Romîne marchează sută, cea de oţel cu . 269 la sută, cea d e la ­ ciare de ia 9.400.000 ha. la 9.700.000 ha.
conştiinţa că a luat parte la un eveniment istoric în viaţa par- m inate finite cu 178 la sută, producţia de
Cu aceasta declar închise lucrările Congresului al II-lea al trecerea la o .nouă etapă — etapa revoluţiei maşini cu 832 la s u tă ,. electrotehnică cu
1 ti-dului şi a întregului popor. Partidului Muncitoresc Romîn ! In sală răsună urale şi acla­ socialiste. Aşa cum ara tă tovarăşul Gh.
însem nătatea Congresului nostru constă mai întîi în aceea m aţii furtunoase în cinstea Partidului Muncitoresc Romîn, a Gheorghiu-Dej în Raportul de activitate
Comitetului său Central, în cinstea gloriosului Partid Comunist a l C.C. al P.M.R. la Congresul a l II-lea

al Uniunii Sovietice şi a partidelor com uniste şi m uncitoreşti a l P.M.R. : „In etapa revoluţiei socialis­

frăţeşti de peste hotare. Răsună urale şi aclamaţii nesfîrşite : te, statul dem ocrat-popular a devenit o

„Trăiască Partidul M uncitoresc R o m în !", „Trăiască C om itetul form ă a dictaturii proletariatului, al că­

că el a dem onstrat justeţea deplină a liniei generale a parti­ Central al Partidului Muncitoresc Rom în în frunte cu primul rei principiu suprem este alianţa clasei 750 la sută, ia r producţia chimică cu Realizări m ăreţe s-au înfăptuit în
său secretar, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej /“ întreaga muncitoare cu ţărănimea muncitoare, un 540 la sută. In prezent, ţa ra noastră, ane­ anii puterii populare . şi în regiunea
dului. asistenţă intonează „Internaţionala"). stat de tip socialist; a fost desfiinţată xa agrară de ieri. a puterilor capitaliste noastră. In industrie, agricultură, pe ta­
Munca, eroică a clasei noastre muncitoare, a ţărănim ii mun­ ca clasă burghezia industrială şi finan­ din Occident, se mândreşte cu o indus­ rim cultural, în domeniul sănătăţii, etc.

ciară; s-a statornicit concordanţa de­ trie înfloritoare. Dacă înainte vreme im­ succesele sînt remarcabile.

Componenta Comitotutai Muncitoresc RominCentral al Partidului plină între relaţiile de producţie şi ca­ portam 95 la sută din u tilajul industrial, Aşa după cum se arată în lucrările
racterul forţelor de producţie în ramu­ astăzi, datorită sprijinului frăţesc al U- celui de-al doilea Congres al P.M.R. „In
niunii Sovietice, noi producem cea mai anii cincinalului în regiunea Hunedoara
ales de cel de-al Il-Iea Congres al partidului rile naţionalizate ale econom iei; oame­ m are parte din utilajul necesar econo­ au fost realizate înfăptuiri deosebit de im­
nii muncii, sub conducerea partidului, miei naţionale şi ocupăm un loc tot mai portante. Construirea şi punerea în func­
im portant în rîndul. ţărilor exportatoare ţiune a unor uzine şi agregate puternice
construiesc baza economică a socialismu- de maşini. Pavilioanele industriale ale contribuie la lărgirea producţiei indus­
ţării noastre la tirgurile internaţionale triale a ţării noastre. P rin tre acestea se
Membrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn lui". s-au bucurat de un deosebit succes. num ără Uzina cocso-chimieă Hunedoara,
După doborîrea monarhiei, principalul semicocseria de la Căîan, termocentralele
Se înfăptuieşte cu succes planul decenal de la H unedoara şi Paroşeni, staţia de
1. Alexa Augustin 21. Daju Pavel 42. Paul stîlp al reacţiunii interne şi internaţio­ de electrificare a ţării. Crearea şi dez­ aglom erare şi' furnalul nr. 6 de La H une­
43. nale, poporul muncitor a lichidat .haosul voltarea industriei electrotehnice şi pu­ doara. S-au redeschis minele de cărbuni
2. Apostol Gheorghe 22. Dalea Mihai 44. ţ pricinuit de burghezie şi moşierime e- nerea în funcţiune a 20 de noi centrale de la Vulcan, Lonea I şi II. iar la U ri-
23. Dănălache Florian 45. conomiei ţă rii şi a trecut la înfăptuirea electrice în primii cinci are au dublat cani s-a deschis o nouă exploatare mi­
3. Balalia Dumitru 24. Drăghici Alexandru 46. unui plan grandios de dezvoltare a eco­ puterea disponibilă de energie electrică. nieră“.
47. nomiei naţionale. Ţ ara no-astră s-a tran s­ Ritmul de creştere a producţiei de energie
4. Barna Ioan 25. Drăgoescu Petre 48. format în scurt timp intr-un uriaş şan- electrică întrece cu mult ritmul abţinut In sectorul minier a crescut numărul
26. Dulgheru Radu 49. ţ tie r a l vieţii noi, în care mîini harnice de ţările capitaliste. de haveze, locomotive, transportoare şi
5. Bereziţchi Dumitru 27. Fazekas Jânos 50. transform ă natura, construiesc uzine şi încărcătoare precum şi num ărul mijloa­
28. Florescu Mihai 51. fabrici, şcoli şi căm ine culturale, creşe In ţara noastră în decursul primului celor de bază, s-au efectuat modernizarea
6. Bîrlădeanu Alexandru 29. Gavriliuc Mihai 52. cincinal, puterea instalată a crescut în exploatărilor şi deschiderea de noi mine,
7. Bodnăraş Emil 30. Gheorghiu-Dej Gheorghe 53. şi dispensare, locuinţe pentru muncitori, medie cu 108000 Kw. anual, în tim p ce m ărirea şi m odernizarea preparaţi ilor,
8. Boriiă Petre 54. teatre, cinematografe, case de odihnă. Pe în regimul burghezo-moşieresc, între construirea a peste 1.025.000 m.p. locuin­
9. Breitenhofer Anton 31. Gheorghiu Vladimir 55. h a rta patriei noastre au ap ăru t oraşe şi anii 1925-1938, puterea instalată a cres­ ţe, îm bunătăţirea condiţiilor de protecţie
10. Bughlci Simion 32. Gluvacov loan 56. linii ferate noi, păduri în ţinuturi se­ c ut în medie cu 23.536 Kw. anual. Re­ şi de securitate a muncii etc.
11. Bunaciu Avram 33. Guină Nicolae cetoase şi ogoare m ănoase în locul m laş­ publica Populară Romînă are astăzi o
12. Ceauşescu Nicolae 34. Hosu Gheorghe 57. tinilor de altă dată. S-au înălţat termo­ puternică industrie electrotehnică care Paralel cu industria s-a dezvoltat şi a -
13. Chişinevschi losif 35. Ion Gheorghe centrale şi hidrocentrale, industrii noi au şi-a îndeplinit' sarcinile prim ului' cincinal gricultura. S-a lărgit considerabil secto­
14. Chivu Stoica 58. lu at fiinţă, învăţământul, ştiinţa şi arta cu 8 luni înainte de termen. In acest rul socialist care cuprinde astăzi 43 gos­
15. Crăciun Constanţa 36. Iordăchescu Theodor au luat un mare avînt. tim p producţia de motoare a crescut de podării coleotive, cu 2467 familii, 4985
16. Coliu Dumitru 37. Joja Atanase 59. 4 ori, iar producţia de generatoare elec­ b ra ţe de m uncă, 8087 ha. teren ; 111 în ­
17. Constantinescu Miron 38. Kovâcs Gyorgy In cei opt eni care au trecut de la trice de peste 14 ori. tovărăşiri agricole, oare cuprind 3306 fa ­
18. Cozma Ion 60. proclamarea Republicii Populare Romîne, m ilii cu o suprafaţă de 3116 ha. t e r e n ;
19. Cotoţ Ion 39. Lascu Elena Iordăchescu poporul nostru muncitor, călăuzit de In cei opt ani care au trecut de la în­ 98 întovărăşiri de creşterea oilor care
20. Csupor Ludovic 40. Moghioroş Alexandru 61. făptuirea Republicii Populare Romîne totalizează 4160 familii ce au adus în în ­
partidul şi guvernul au acordat o aten­ tovărăşiri peste 32.400 capete de oi şi
41. Mujic Mihai ţie deosebită mecanizării agriculturii, capre. De asemenea, în gospodăriile co­
transform ării ei socialiste. In prezent, a -
partid şi ajutat frăţeşte de Uniunea So­

Membrii supleanfi ai Comitetului Central vietică a obţinut realizări m ăreţe care au
transform at patria noastră într-o ţară in­

al Partidului Muncitoresc Romîn dustrial-agrară în continuă dezvoltare^
confirmând astfel justeţea politicii parti­

1. Alexe Eugen 13. 25. Răceanu Ileana dului, superioritatea regimului democrat-
2. Almăjan Bujor 14. 26. Roşianu Mihail popular faţă de regimul capitalist.

3. Bayerle losif 15. 27. Simulescu Dumitru Stăpînă pe destinele ei, clasa m uncitoa­ gri cultura .ţării noastre este înzestrată cu lective şi întovărăşiri, se depun noi ce­
4. Banc losif 28. Toma Aua re condusă de partid a creat în anii pri- peste 30.000 tracto are E xprim ate în tra c ­ reri din partea ţăranilor muncitori. Ast­
5. Berghianu Maxim 16. 29. Trofin Virgil nuiud nostru cincinal, precnizele unor toare convenţionale de 15 C P.) cu tra c ­ fel în întovărăşirea din Dobra raionul
17.

6. Bontea Ştefan 18. 30. ţ ugui Pavel m ăreţe realizări în cel de al doilea cin­ ţiune mecanică, 24.200 pluguri de tra c ­ Ilia datorită frumoaselor rezultate obţi­
31. Vaitla Vasile cinal. Raportul de activitate al C.C. al tor, 12.000 de semănători cu tracţiune me­ nute, s-au mai înscris în ultim ul timp
7. Catană Nicolae 19. 32. Vasilichi Gheorghe P.M.R. expus la Congresul partidului de canică, peste 15.000 batoze de cereale, 23 de noi familii, ia r în întovărăşirea
20. 33. Verdef Iiie tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej înfăţişează peste 1500 de autocombine. Pe această din Pojoga au intrat toţi ţăranii munci­
8. Coţoveanu Iacob 21. 34. Voicu Ştefan m arile succese dobîndite de oamenii mun­ bază au fost croate pînă în prezent 221 tori din sat. Ţărănim ea m uncitoare se
9. Cristache Vasile 22. 35. Zaharescu Barbu cii din patria noastră sub conducerea de S.M.T.-urL orientează înspre unităţile agricole so­
10. Dobre Ion 23. înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Ro­ cialiste, în tru c ît experienţa anului 1955
11. Doncea Constantin 24. mîn. întregul popor este astăzi mândru că Sprijinul pe care l-a acordat industria ne arată că gospodăriile agricole colec­
!12. Fulger Cornel volum ’1 producţiei globale industriale socialistă' agriculturii a dat posibilitate tive au produs în medie cu 500 kg. griu
prevăzut p e n tru anii 1951-1955 a fost ţărănimii m uncitoare să se convingă în moi m ult la ha. decît ţăranii individuali,
Componenta Comisiei Centrale de Revizie a P. M. R. realizat încă la 10 noiem brie 1955. F aţă praotică de roadele lucrării pămîntului şi au obţinut peste 3000 kg. boabe po­
în comun cu mijloace mecanizate. Ccn- rum b la ha.
Ardeleanu Iosif; Beldean Io n ; Gherghelaş A nton; Mataisz P e te r, xandru; Ţiulescu C ostantin; Vass de anul 1938, producţia globală industria­ vingîndu-se de justeţea politicii partidu­
Brîncu Zina ; Cristescu Dumitru ; Mogoş Iosif; Niculi Ion ; Popa Emil ; I.adislau ; Vintilă Marin ;Zaharia lă reprezintă r n volum de aproape trei lui, ţăranii muncitori au pornit pe
Duma A urel; Dumitrescu V asile; Rădăceanu Eugenia ; Redlingher Os- Tănase.
ori mai mare. Ne mândrim astăzi ca noi drum ul muncii în comun, drum ul belşu­

Florescu Gheorghej .Gheltz Filip; car; Rudenco Teodor; Sencovici Ale- ram uri industriale despre care nici vor­ gului. Sprijinul susţinut pe care statul (urmare in pag. 4-a)