Page 49 - 1955-12
P. 49
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 546
Congresul a l II-lea a l P. M. R. 8 ani de la instaurarea R0 Ps BL
Cuvîntarea tovarăşului Petre Borilă (Urmare din pag. l-a) entuziaste, patriotice a întregului popor citorii din întreprinderi, schimburile de
muncitor eliberat din cătuşele impe onoare în oare s-au obţinut cei mai înalţi
(Urmare din pag. 2-a) deservirea populaţiei, prezentarea mărfurilor tente, devotate intereselor poporului, care Mergind pe linia îmbunătăţirii 'nive rialismului şi ale claselor exploatatoare. indici, darea în folosinţă înainte de ter
şi să influenţeze producţia industriei bunu să asigure realizarea sarcinilor celui de-al lului de.trai ai oamenilor muncii, indus Ele au la bază alianţa de neclintit din men a unor noi obiective ale planului
continuu cantitatea producţiei, să se pună rilor de larg consum pentru satisfacerea doilea cincinal. tria locală din regiunea Hunedoara, şi-a tre clasa muncitoare şi ţărănimea mun cincinal sînt dovezi grăitoare ale devo
un accent deosebit pe îmbunătăţirea cali exigenţelor mereu crescînde ale consuma sporit activitatea şi a folosit mai molt citoare, chezăşia construirii cu succes a tamentului oamenilor muncii din patria
tăţii şi lărgirea sortimentelor produselor torilor. înfăptuirea acestor sarcini face posibili resursele locale. S-au dezvoltat unită socialismului în patria noastră. Prietenia noastră faţă de Partidul Muncitoresc Ro
de larg consum. creşterea continuă a salariului real şi a pu ţile existente, unele din mici ateliere au frăţească a oamenilor muncii din ţara mîn. In frunte cu cei mai devotaţi fii
Să se intensifice schimbul de mărfuri terii de cumpărare a leului, pe calea redu devenit fabrici şi s-au înfiinţat încă 52 noastră, participarea activă a celor ce ai ţării, comuniştii, poporul muncitor a
Introducînd cele mal noî realizări ale dintre oraş şi sat, prin aprovizionarea neîn cerii preţurilor de vînzare, contribuie la ri unităţi nod. muncesc din rîndul minorităţilor naţio primit cu bucurie Directivele celui de-al
tehnicii şi folosind tot mai bine capacitatea treruptă cu .mărfuri industriale cerute la dicarea nivelului de trai material şi cultu nale la conducerea statului sporesc for 2-lea Congres al partidului cu privire la
şi tehnica existentă, să se mobilizeze toate sate şl prin creşterea volumului de produse ral al celor ce muncesc. Dacă luăm ca termen de comparaţie ţele poporului nostru în opera de trans cel de al doilea plan cincinal de dezvol
forţele pentru ridicarea productivităţii mun agricole necesare industriei şi aprovizionă anul 1951, primul an al cincinalului, dez formare socialistă a ţării. tare a economiei noastre, document de
cii şi reducerea cheltuielilor de producţie şi rii oraşelor. Sîntem convinşi că oamenii muncii din voltarea reţelei comerciale a cunoscut o însemnătate istorică' pentru victoria so
circulaţie. creştere de la 179 la 659, unităţi adică Realizările înfăptuite în anii puterii cialismului în ţară noastră. La sfîrşitui
Să se reducă cheltuielile de circulaţie, industria bunurilor de larg consum, din cu 365% mai multe. democrat-populare nu ar fi fost cu pu anului 1960 creşterea producţiei globale
Concentrînd mijloacele materiale, finan prin mal buna organizare a transporturilor, comerţul socialist, sub conducerea organi tinţă fără prietenia trainică cu marea industriale va fi de 60-65 La sută. din care
ciare şi forţele de muncă asupra principa reducerea pierderilor, eliminarea verigilor In anii puterii populare s-au construit Uniune Sovietică, fără sprijinul ei fră creşterea industriei mijloacelor de pro
lelor lucrări de investiţii, să se obţină da inutile, îmbunătăţirea repartiţiei teritoriale zaţiilor de partid, vor asigura traducerea în în regiune 7 uzine de apă, unele de mare ţesc şi multdlateraL ducţie de 70-75 La sută, iar creşterea
rea lor rapidă în funcţiune şi maximum de a mărfurilor şi luarea de măsuri energice viaţă a măreţelor obiective stabilite de capacitate şi s-au extins reţelele de apă industriei bunurilor de Larg consum de
eficacitate economică. pentru apărarea avutului obştesc. Congresul al doilea al Partidului Munci cu peste 45 km. In ultimii zece ani s-au Izvorul succeselor obţinute de clasa 50-55 la sută. Acest tablou măreţ al pa
electrificat 88 de comune şi sate. muncitoare pe drumul construirii socialis triei noastre dragi va însufleţi activitatea
Mărind necontenit volumul desfacerilor, Să fie pregătite cadre capabile, compe toresc Romîn. mului şi chezăşia viitoarelor noastre suc fiecărui om al muncii. Vom avea o patrie
comerţul socialist trebuie să îmbunătăţească (aplauze puternice, prelungite). Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de ca cese constă în politica înţeleaptă, mar- mai bogată, mai puternică; vom fi mai
zare a oamenilor muncii s-au exeoutat xist-ieninistă a partidului nostru. Oa fericiţi.
Cuvîntul tovarăşului ing. L . Călin în regiune peste 20.000 construcţii noi de menii muncii s-au convins, prin propria
imobile şi blocuri cu o suprafaţă de lo experienţă, că între vorbele şi faptele Cu prilejul celei de a 8-a aniversări a
RaportM asupra Ddreeftiiveloa: Congresu (REGIUNEA HUNEDOARA) buie foloşită larg zgura de furnal, în cuit de peste 1.600.000 m.p. partidului nostru nu există deosebire, că Republicii Populare Române, oamenii mun
lui al H-ieâ cu privire la cel de-al doi special pentru betoane uşoare şi termoi- legea supremă în activitatea partidului cii îşi reafirmă hotărârea de a munci
lea plan cáncana! de dezvoltare a econo grele şi de volum mare şi introducerea zolante. Un alt factor care contribuie la Paralel - cu ridicarea nivelului de trai este slujirea cu credinţă a intereselor cu puteri sporite pentru făurirea viito
miei naţionale pe anii 1956—1960 preve metodelor industriale în construcţii. In reducerea preţului de cost şi la micşora a crescut considerabil şi nivelul cultural poporului. De aceea, ei au întâmpinat cel rului luminos al patriei noastre. .Cheză
de o creştere importantă a capacităţii comparaţie cu anul 1951, la sfîrşitui pri rea duratei de execuţie este buna pre al camenilor muncii. In anii cincinalului de-al II-lea Congres ai partidului cu şie a victoriilor noastre stau conducerea
de producţie a organizaţiilor de construc mului cincinal în întreprinderea noastră gătire şi organizara a executării lucră s-au construit noi localuri pentru şcoli succese deosebite în muncă. îndeplinirea de către Partidul Muncitoresc Romîn, care
ţii. de construcţii siderurgice productivitatea rilor. şi cămine culturale, făcîndu-se posibilă prevederilor planului cincinal intr-o se în întreaga sa ¦activitate se călăuzeşte
a crescut cu 95 la sută. îmbunătăţind fo creşterea considerabilă a numărului de rie de ramuri industriale, realizarea înain după învăţătura atotbiruitoare a mar-
Din 1949 până azi s-aiu executat lucrări losirea utilajelor şi ccmpleotîndu-le cu al Arătînd preocuparea slabă pe oare o au elevi. In timp ce în anul' 1944 existau te de termen a planului de producţie xism-leninismuiui, unitatea de neclintit
uriaşe de constataţii. Un exemplu carac tele, noi vom realiza sarcina pusă de Ministerul Industriei Metalurgice şi 25 cămine culturale, în prezent, în regiune, pe acest an în sute de întreprinderi, dintre partid, guvern şi popor în lupta
Proiectul de Directive, de a ridica gra ConŞtrucţiilor de Maşini şi Ministerul există 496 cămine culturale, 550 biblio creşterea productivităţii muncii şi folosi pentru măreţul ţel, înfăptuirea Romî
teristic 51 constituie lucrările noastre de dul de mecanizare al principalelor lu Construcţiilor pentru problemele preţului teci şi 43 case de oifdt, precum şi multe rea mai justă a rezervelor interne, acu niei socialiste.
crări, astfel ca în anul 1960 să se execute de cost, vorbitorul a criticat totodată alte instituţii de ştiinţă şi cultură. mulările băneşti peste plan date de mun
La Hunedoara. S-au construit şi dat în mecanizat 90 la sută din săpăturile de acele întreprinderi oare nu manifestă su
pământ. ficientă grijă pentru noile lucrări, pentru Succesele obţinute în anii' regimului de-
exploatare în cursul acestui cincinal buna întreţinere a noilor construcţii. moorat->popular sânt rezultatul muncii
Vorbitorul a arătat apoi că pentru Vorbitorul a cerut ca la Hunedoara să
14 agregate complexe din oare un furnal creşterea productivităţii muncii este ne se sporească numărul construcţiilor cul- Sesiunea S@Yiefului Suprem al U. R. S. S .
cesar să se dea din ce în ce mai mult turai-sportive.
de 450 m. c„ fabrica de aglomerare, A fost a p ro b a t bugetul de sta t al U. R. S. S. pe anul 1956
caracter de montaj şantierelor de con Constructorii din Hunedoara — a spus
termocentrala, uzina cocso-chimică. In Hu MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans de bugetele republicilor unionale — cu Apoi, deputaţii au trecut la discutarea
strucţii, prin generalizarea folosirii pre în încheiere tcv. inginer Călin — nu-şi mite : 363.300.000 de ruble, aceste fonduri urmînd punctului următor de pe ordinea de zt a
nedoara s-a ridicat un oraş nou munci să fie folosite pentru amenajarea centrelor sesiunii — Cu privire la schimbul de dele
fabricatelor din beton şd beton armat, vor precupeţi eforturile pentru a realiza Cea de-a 4-a sesiune a Sovietului Su raionale săteşti şi a aşezămintelor muncito gaţii între Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi
toresc. prem al U.R.S.S. al celei de-a 4-a legisla reşti şi pentru finanţarea instituţiilor so- parlamentele altor state.
In realizarea construcţiilor noastre deo betoane cu zguiră şi blocuri ceramice, cfit obiectivele stabilite în Proiectul Directi turi îşi continuă lucrările. In şedinţa din cial-culturale.
dimineaţa zilei de 28 decembrie a Sovietu Raportul la această problemă a fost pre
sebit de preţios este ajutorul frăţesc pe şi prin tipizarea atât a construcţiilor cât velor Congresului cu privire la cel de-al lui Naţionalităţilor s-au încheiat dezbate Sovietul Naţionalităţilor a aprobat în zentat de V. T. Laţis, preşedintele Sovie
oare ni-1 dă Uniunea Sovietică. rile pe marginea raportului ministrului de unanimitate Bugetul de stat al U.R.S.S. pe tului Naţionalităţilor.
şi a elementelor prefabricate. doilea plan cincinal de dezvoltare a eco Finanţe al U.R.S.S., A. G. Zverev, cu pri anul 1956 care prevede la capitolul veni
Odată cu creşterea în primul cincinal vire la Bugetul de stat al U.R.S.S. pe anul turi suma de 592.761.156.000 de ruble, iar MOSCOVA (Agerpres). — TASS
In vederea scăderii preţuLui de cost tre- nomiei naţionale, (aplauze). 1956 şi la executarea bugetului pe anul 1954. la capitolul cheltuieli — 569.634.972.000 ru In seara zilei de 28 decembrie Sovietul
de 3,5 ori a volumului construcţiilor de Dezbaterile au durat două zile. ble. Aşa dar. excedentul veniturilor asupra Uniunii a adoptat în unanimitate legea
cheltuielilor este de 23.126.184.000 ruble. A bugetului de stat al U.R.S.S. pe 1956.
la Hunedoara, s-au realizat progrese în In cuvîntul de închidere, ministrul de Fi fost aprobată de asemenea în unanimitate După aceea au fost aprobate decrete!?
nanţe al U.R.S.S., A. G. Zverev, a anun darea de seamă asupra executării bugetu emise de Prezidiul Sovietului Suprem al
ceea ce priveşte mecanizarea muncilor lui pe anul 1954 şi a fost adoptată legea cu U.R.S.S. în perioada dintre sesiuni.
ţat că Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a privire la bugetul de stat pe anul 1956. In şedinţa de seară a Sovietului Uniunii,
Salutul conducătorului delegaţiei Partidului raportul asupra schimbului de delegaţii în
acceptat amendamentele propuse de comi Sovietul Naţionalităţilor a adoptat hotă- tre Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi par
Comunist Francez, tovarăşul Léon Mauvais rîrea de a ratifica decretele emise de Pre lamentele ţărilor străine a fost prezentat de
sia bugetară a Sovietului Naţionalităţilor zidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. în deputatul V. P. Mjavanadze, vicepreşedinte
Aducem celui de-al II-lea Congres al din voturi s-au pronunţat pentru o alianţă A sosit timpul ca în Franţa să se ducă o perioada dintre sesiuni. al Sovietului Uniunii.
şi aprobate de deputaţi de a spori venitu
Partidului Muncitoresc Romîn salutul fră între socialişti şi comunişti, cu scopul de a politică conformă cu interesele păcii, ale
rile bugetului U.R.S.S., pe anul 1956 cu
ţesc al Partidului Comunist Francez, al Co înfrînge reacţiunea. maselor populare, ale Franţei însăşi.
803.700.000 ruble, iar cheltuielile prevăzute
mitetului său Central, al secretarului său Este adevărat că conducătorii socialişti întărit prin încrederea milioanelor de
general, tovarăşul Maurice Thorez, a cărui au respins pentru viitoarele alegeri orice francezi şi de franceze, care au făcut din
sănătate — sîntem fericiţi să v-o spunem — coaliţie cu partidul nostru..comunist.. Ei au partidul nostru primul partid din Franţa.
se îmbunătăţeşte neîncetat preferat să încheie alianţă cu partidul lui Partidul Comunist Francez nu va cruţa nici Presa străină despre proiectul bugetului de stat a! U.R.S.S. pe anul 1056
Luăm parte la bucuria voastră pentru Mendes-France şi cu politicienii reâcţihriii. hrt efort pentru a realiza schimbările dorite
succesele obţinute în lupta pentru con care înainte dL orice vor să împiedice un de majoritatea poporului. Washington se fac pregătiri pentru ca a- de dolari, adică mult mai mult de ju
cestea să se mărească cu 500.000.000 — mătate din întregul buget federal.. In
struirea socialismului. nou Front Popular. Vom continua lupta pentru înfrîngerea PARIS (Agerpres). — Ziarele pariziene 1.000.000.000 de dolari în anul viitor“. contrast vădit ou aceasta, bugetul
publică la loc de frunte ştiri cu privire U.R.S.S. arată că numai 17,8 La sută din
Partidul Muncitoresc Romîn, mobilizînd Dar lucrurile nu se opresc aci. reacţiunii, pentru lărgirea unităţii clasei la lucrările sesiunii Sovietului Suprem Ziarul „La Croix“ scrie că bugetul de fonduri se alocă pentru nevoile militare“.
forţele poporului muncitor la realizarea ce O puternică presiune unitară se manifestă muncitoare, pentru înfăptuirea unităţii tutu al U.R.S.S. şi ou privire la proiectul bu stat @1 U.R.S.S. conţine trei elem ente:
lui de-al II-lea plan cincinal, va consolida în întreprinderi, în cartierele oraşelor, la ror forţelor populare. Poporul e acela cara prioritatea acordată dezvoltării industri ?
getului de stat al U.R.S.S. pe 1956, subli ei grele, mărirea investiţiilor capitale şi CAIRO (Agerpres). — TASS transmite:
şi lărgi bazele socialismului în ţara voastră. sate. Numeroşi activişti socialişti de rînd va avea ultimul cuvînt. niind că în Uniunea Sovietică se efec reducerea cheltuielilor militare. Presa egipteană acordă o mare atenţie
tuează micşorarea cheltuielilor pentru a- sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
Sîntem alături de voi în această luptă, ştiind se ridică împotriva noilor manevre de dez Tovarăşi, părare. ? care are loc la Moscova. Ziarele publică
că ea este o contribuţie efectivă la victoria binare, întreprinse de conducătorii lor. Am Partidul nostru va purta cu cinste dra la loc de frunte sub titluri mari ştirea
aflat tocmai că în departamentul Vosges, un pelul luptei pentru fericirea poporului, pen Ziarul „Figaro“ scrie : „Sovietului Su WASHINGTON (Agerpres). - - TASS despre prima zi a lucrărilor sesiunii şi
cauzei păcii. congres extraordinar al Federaţiei socialiste tru pace şi independenţă naţională, pentru prem i s-a prezentat bugetul U.R.S.S. pe transm ite: Ziarul „Washington Post and prezintă o expunere a raportului lud
In Franţa se dă astăzi, în ajunul consul s-a pronunţat în unanimitate, minus un vot. democraţie, pentru socialism. 1956 : reducerea cheltuielilor militare, Times Herald“ publică în prima pagină A. G. Zverev, ministrul Finanţelor al
pentru sprijinirea unei liste de. stînga pe Fiţi încredinţaţi, tovarăşi din Partidul mărirea volumului de investiţii, menţine o ştire transmisă de corespondentul din U.R.S.S., ou privire la bugetul de stat
tărilor electorale care vor avea loc la 2 ia care se află şi comunişti şi socialişti. Muncitoresc Romîn, că sîntem alături de rea priorităţii industriei grele“. Moscova al agenţiei Associated Press, cu al Uniunii Sovietice pe anul 1956.
nuarie, o mare bătălie. voi în lupta comună pentru cauza oameni privire la proiectul de buget prezentat Toate ziarele subliniază că bugetul pa
Poporul francez, care a dus o acţiune lor muncii. Ziarul „Combat“ publică o expunere la sesiunea Sovietului Suprem al U.R S S. 1956 prevede o mare reducere a cheltu
In toată ţara se manifestă voinţa popu foarte importantă pentru încetarea războiu Vă dorim succes deplin în construirea a raportului lud A. G. Zverev, ministrul şi o informaţie a corespondentului agen ielilor militare şi oreşterea considera
lară de a obţine o schimbare radicală a po lui din Vietnam, se ridică din nou împo Romîniei socialiste. Finanţelor al U.R.S.S., sub titlul : „Noul ţiei Internaţional News Service, Har- bilă a alocărilor pentru dezvoltarea e-
liticii franceze, cu sprijinul unei majorităţi triva unui război nedrept, împotriva aven buget sovietic în discuţia Sovietului Su wood, despre alocaţiile Statelor Unite conomiei naţionale şi construcţiei cultu
de stînga, în care clasa muncitoare repre turilor coloniale din Africa de Nord. Po Trăiască cel de-al doilea Congres al Par prem. Prioritatea industriei grele. Mă pentru scopuri militare Karwcod arată rale.
zintă elementul cel mai sigur, cel mai dina porul francez doreşte o politică externă tidului Muncitoresc Romîn I că întrucât există o deosebire între cursu
mic, în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi bazată pe principiul coexistenţei paşnice şi rirea investiţiilor. Reducerea cu 10 La su rile monetare şi sistemele bugetare ale Ziarul „Al-Ahram“ scrie în titlu : „Ru
clasele mijlocii de la oraşe. soluţionarea tuturor problemelor internaţio Trăiască prietenia dintre popoarele Fran tă a cheltuielilor militare“. S.U.A. şi U.R.S.S., se poate face doar o sia reduce cheltuielile, militare şi alocă
nale pe calea tratativelor. Poporul francez, comparaţie aproximativă între cheltuie 15 miliarde de lire pentru dezvoltarea
Şi de data aceasta condiţia esenţială pen care luptă împotriva oricărei reînvieri a ţei şi Romîniei! • Ziarul „Liberation“ publică darea de lile bugetare ale celor două ţări.
tru constituirea unui nou Front Popular este militarismului german, doreşte securitatea seamă despre prima zi a lucrărilor se industriei grele. Rusia se străduieşte să
unitatea clasei muncitoare,* frontul unic al colectivă în condiţii de pace şî de dezar Trăiască prietenia de nezdruncinat a po siunii Sovietului Suprem al U.R.S.S. sub Dacă la cheltuielile directe pentru înar
comuniştilor şi socialiştilor. mare, de prietenie cu marea Uniune Sovie poarelor noastre cu Uniunea Republicilor titlul : „U.R.S.S. îşi reduce cheltuiefldle mare ale S.U.A., arată Harwood, vom întărească spiritul încrederii între po
tica — a cărei politică de pace înregistrează Sovietice Socialiste! adăuga cheltuielile pentru programul de
Ideea şi organizarea unităţii au făcut pro succese strălucite. militare“. ajutorare a statelor străine şi pentru ener poare şi se pronunţă pentru. lărgirea
grese neîndoielnice, începînd să cuprindă Trăiască pacea ! Ziarul „L‘Humanite‘L arată că reduce gia atomică, atunci „cheltuielile militare
masele şi să devină o forţă materială, aşa ale S.U.A. vor fi de peste 40 miliarde contactelor personale între şefii guver
cum ne învaţă Marx. Astfel, la Consiliul Trăiască comunismul! rea cheltuielilor militare este o dovadă nelor“.
Naţional al Partidului Socialist, peste 40% (Vii aplauze). a politicii de pace a U.R.S.S. „In timp
qe La Moscova se anunţă reducerea chel
1/ v \ . ' \ A v v v \ y v v v / w v w ' / y w / v / v w v tuielilor militare, scrie „L'Humanite“, La
^ V \ A A y v V 'A A A / V V \ A A A ^ V V V V V A A / V / V V V V V / 'A / \ / V
Vizitele delegaţiilor de peste hotare care au participat
la cel de-ai Il-^ea Congres al P. M. R. N.A. Bulganin şi N.S. Hruşciov toine Pinay, „republican independent", şi pe Preşedintele Tite
au primit pe ambasadorul Bidault, unul din conducătorii partidului a sosii în Egipl
Miercuri dimineaţa tovarăşii I. V. Kapi Bo-nian, ambasadorul R. P. Chineze la şui Tim Buck,- secretar general al Comite Birmaniei în U.R.S.S. M.R.P. Pinay şi Bidault au refuzat să
tonov, prim secretar al Corniietului regional Bucureşti. tului Naţional al Partidului Muncitoresc participe la miting. CAIRO (Agerpres). —. După cum anunţă
Moscova al P.C.U.S., şi A. A. Epişev, amba Progresist din Canada, şi delegatul Parti MOSCOVA (Agerpres). — TASS agenţia Tanjug, la 28 decembrie, losip
sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti,- mem Membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de dului Comunist din Siria şl Liban care par La 27 decembrie 1955, N. A. Bulganin, Mitingul, menit să fie o reclamă electo Broz-Tifo, preşedintele Republicii Popular*
bri ai delegaţiei Partidului Comunist al U- tovarăşii dr. Petru .Groza, preşedintele Pre ticipa la lucrările celui de-al II-lea Con preşedintele Consiliului de Miniştri al rală pentru Mendes-France, s-a transformat Federative Iugoslavia, a sosii la Cairo în
niunii Sovietice la cel de-al 2-!e? Congres al zidiului Marii Adunări Naţionale, acad. gres al Partidului Muncitoresc Romîn au vi U.R:S.S„ l-a primit pe Mong. On, ambasa intr-o puternică demonstraţie populară pen tr-o vizită oficială la Invitaţia lut Gamal
P.M.R., au vizitat uzinele „23 August“ din Mihail -Sadcveanu, vicepreşedinte al Prezi zitat Muzeul de Istorie a partidului. dorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uni tru crearea frontului popular şi pentru uni Abdel Nasser, primul ministru al Egiptu
Capitală. diului Marii Adunări Naţionale, Nicolae unii Birmane in U.R.S.S. tatea de acţiune a tuturor forţelor democra lui.
Cioroiu, locţiitor al ministrului Afacerilor Oaspeţii au fost întîmpinaţi de tov. Clara tice şi republicane din Franţa. La miting
Oaspeţii au fost întîmpinaţi de tov. C. Externe. Cuşnir Mihailovici, directoarea Muzeului de MOSCOVA (Agerpres). — TASS s-au adunai cîteva zeci de mii de oamenî. La 28 decembrie a avut loc lă Palatul
Tuzu, locţiitor al ministrului Industriei Me Istorie a partidului.- La 27 decembrie 1955, N. S. Hruşciov, Mulţi nu au putut încăpea în sala de ex republicii ceremonia decorării preşedintelui
talurgice şi Construcţiilor de Maşini, Mircea Intîlnirea a decurs Intr-o atmosferă do prim-secretar al C.C. ai P.C.U.S., l-a pri poziţii, arhiplină, şi au rămas sub cerul li Tito cu cel mai înalt ordin egiptean —
Iliescu, director tehnic al uzinelor, reprezen caldă prietenie. * mit pe Mong On, ambasadorul extraordinar ber, în ciuda timpului ploios, scandînd lo Ordinul Nilului.
tanţi ai comitetului de partid şi ai comite şi plenipotenţiar al Uniunii Birmane în zincile: „Front popular", „Unitate de acţiu
tului de întreprindere al uzinelor şi de nu k In cursul zilei de marţi, delegaţia U.R.S.S. ne", „Pace în Algeria”, etc. Speotaco! cu concursul
meroşi muncitori fruntaşi. Partidului Comunist din Belgia, în frunte artiştilor sovietici
In cursul zilei de marţi delegaţia Parti cu tovarăşul René Auguste Beelen, membru Puternică demonstraţie pentru Succesele comuniştilor
In cursul vizitei, membrii delegaţiei s-au dului Comunist Bulgar, în frunte cu tova al Biroului Politic, membru al s a l a r i a crearea frontului popular în alegerile sindicale Sub auspiciile Ministerului Culturii şi Con
interesat de procesul de producţie şi de pro răşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C tului naţional al Partidului Comunist din în Fran}a siliului General A.R.L.U.S., miercun seara
dusele care se realizează în această uzină. al Partidului Comunist Bulgar, a vizitat Belgia, a vizitai rafinăria nr. I din oraşul din R. F. Germană în sala C.C.S., a avut loc un spectacol dat
rafinăria nr. 1 din oraşul Ploeştl şi Mu Ploeşti, uzinele de tractoare „Ernst Thăl- PARIS (Agerpres). — In seara zilei de d e : J. T. Jdanov artist emerit al R.S.F.S R.
Din partea conducerii uzinelor ,,23 Au zeul Doftana. mann" din Oraşul Stalin şi Muzeul Doftana. 27 decembrie, în sala de expoziţii din Pa BERLIN (Agerpres). — Presa vest-ger- şi N. N. Ciorohova, solişti ai Teatrului Mare
gust" tov, Mircea Iliescu a oferit apoi mem ris a avui loc un miting de masă la care mană anunţă noi succese înregistrate de Academic de Stal al U.R.S.S. din Moscova,
brilor delegaţiei un frumos album cu ima La rafinăria nr. 1 oaspeţii au fost întîm Delegaţia Partidului Comunist din Belgia au luat cuvîntul Mendes-France, unul din candidaţii Partidului Comunist din Ger cvartetul de stal „A. P. Borodin" din Mos
gini din munca metalurgiştilor din uzină. a fost însoţită de tov. Aurel Mălnăşan, loc liderii „Frontului republican", Jacques Du* mania (P.C.G.) în alegerile pentru comite cova, Cornelia Gavrilescu, artistă emerită a
pinaţi cu căldură de reprezentanţi al Co ţiitor al ministrului Afacerilor Externe. clos, secretar al C.G. al Partidului Comu tele marilor întreprinderi din Germania occi R.P.R , şi Octav Enigărescu, laureat al Pre
Miercuri dupa-amiază, delegaţia Partidului nist Francez, Commain, secretar general ad dentală. Astfel, în uzinele „Gritzner et Kny* miului de Stat, solişti ai Teatrului de Operă
Comunist Chinez la lucrările celui de-al 2-lea mitetului regional Ploeşti al P.M.R., de La uzinele de tractoare din Oraşul Stalin junct al ‘partidului socialist, şi alţii. Acest ser" din Durlac şi „Uzineie industriale" şi Balet al R.P.R., "iolonistul M. Constan-
Congres al P.M.R., în frunte cu tovarăşul oaspeţii au fosl întîmpinaţi de reprezentanţi miling a ' fost organizat de Mendes-France din Karlsruhe, candidaţii comunişti au fosi tinescu, solist al Filarmonicii „Gh. Dima,;
Ciu De, secretar al Secretariatului C.C. al membri al conducerii întreprinderii, tehni ai Comitetului regional Stalin al P.M.R . de în cadrul campaniei electorale; el a invi aleşi preşedinţi ai comitetelor de întreprin din Oraşul Stalin.
Partidului Comunist Chinez, vicepreşedinte cienii şi muncitori. conducătorii întreprinderii, activişti de par- tat la acest miting pentru discuţi» deschise deri. In comitetul, de întreprindere al uzi
n! Republicii Populare Chineze, vicepreşedin tid, tehnicieni şi muncitori. nu numai pe Jacques Duclos, ci şi pe An- nelor „Junkers ei Ruth" din Karlsruhe au
te al Consiliului Apărării al R. P. Chineze, Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de pro fost aleşi şase reprezentanţi ai P.C.G.
mareşal al R. P. Chineze, a făcut o vizită Membrii delegaţiei au studiat îndeaproape
la Prezidiul Marii Adunări Naţionale. cesul tehnologic al fabricării produselor ra
finăriei. condiţiile de muncă ale muncitorilor.
Delegaţia a fost însoţită de tovarăşul Ke- La Muzeul Doftana, unde au plecat apoi.
Membrii delegaţiei Partidului Comunist
Bulgar au plecat apoi la Doftana, unde au oaspeţii au depus o coroană de flori pe le
cui unde a fost ucis eroul clasei muncitoare
vizitat muzeul şi au depus coroane de flori Ilie Pintilie.
Ia mormintele eroilor căzuţi în lupta pen
tru libertatea poporului.
k
Miercuri dimineaţa, delegatul Partidului
Muncitoresc Progresist din Canada, tovară-