Page 50 - 1955-12

Mr. 5 4 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

PE T E M E DE P A R T I D Noutăţi tehnice Cârti noi apărate

(!súmentele Conqresului Dispozitiv oscilant pentru ocrotirea cuţitelor IN EDITURA DE STAT PENTRU
LITERATURA POLITICA

La S e b e ş lexandru, capitolul „înfăptuirea primu­ partid pe1teme din Raportul de acti­ &*¦ la, maşinile de rîndelat in limbile romînă, maghiară şi germană:

lui plan cincinal“ din Raportul de ac­ vitate al C.C. al Partidului Muncito­ Gh. Gheorghiu-Dej — Raportul de acti­

Pentru ia fi cunoscute temeinic de tivitate şi „Sarcinile celui de-al II-lea resc Romîn. Astfel, au fost organizate vitate al Comitetului Central al Rairtaidiu-

către toţi activiştii şi membrii de cincinal în domeniul industriei“ din discuţii pe tem ele: „Despre situaţia Se ştie că ridicarea productivităţii maşinii, din cauza lovirii de piesa lui Muncitoresc Romîn La Congresul al

partid documentele istorice elaborate Directive; iar tovarăşul Rusneac Si- internaţională“, „Lupta partidului muncii la maşinile-unelte se poate ob­ prelucrată în momentul întoarcerii şl II-lea al partidului.

de cel de-al II-lea Congres al Parti­ mion, capitolul „Munca ideologică“ pentru crearea şi consolidarea orîn- ţine ori prin mărirea vitezii la tăiere frecării de acesta. K. Marx—F. Engels — Sordsoiri desipre

dului Muncitoresc Romîn, Comitetul din Raportul de activitate al C.C. al duirii democrat-populare în ţara noas­ (metoda de tăiere rapidă a metale­ Necesităţile şi cerinţele producţiei „Capitelul“.
lor), ori prin creşterea avansului şi au determinat pe Popa Gheorghe sa
raional de partid Sebeş, a organizat partidului. tră“, „Succesele şi lipsurile în înde­ adîncimii, pentru majorarea secţiunii nu se dea. bătut în faţa greutăţilor. V. I. Lenin — Marxismul şi Insurecţia
şpanului (metoda de tăiere intensivă Aplicînd sub cuţit o simplă placă cu
studierea acestora. Toţi lucrătorii Co­ Intr-una din zilele destinate studiu­ plinirea primului plan cincinal“ . a metalelor). o parte oscilantă (vezi schiţa) con­ (Scrisoare către Comitetul Central al
fecţionată dintr-o tablă de oţel, de 2-3
mitetului raional de partid au studiat lui, lucrătorii de partid au ascultat Discuţiile legate de problemele ra­ La maşinile-unelte cu regiih con­ mm grosime, de mărimea cuţitului, a P.M.S.D.R.).
în zilele de 4 şi 5 ianuarie în mod tinuu de tăiere (strung, freză, etc.) rezolvat problema.
individual, Raportul de activitate al informarea tovarăşului Măliguţă Teo­ ionului Petroşani, au scos în eviden­ s-au obţinut realizări mari prin folo­ Clara Cuşnir-Mihailovlci — .Desipre si­
C.C. al P.M.R. şi Statutul partidului, sirea cuţitelor cu plăcuţe de aliaje Partea oscilantă se pliază şi urmea­
iar în ziua de 6 ianuarie, Directivele dor delegat Ia-Congres, care le-a .vor­ ţă ajutorul de nepreţuit ce-1 repre­ dure şi mai nou cu plăcuţe ceramice. ză cuţitul la tăiere, iar la mersul îri tuaţia revoluţionară din România în pe­
cu privire la cel de-al II-lea plan cin­ gol, această parte-se îndreaptă ridi-
bit despre unele aspecte de la Con­ zintă pentru munca politică de acolo întrebuinţarea acestor plăcuţe însă, cînd cuţitul de pe piesa prelucrată, rioada 1918-1920.
cinal. nu s-a putut introduce la maşinile-u­ ocrotind astfel tăişul cuţitului de iz­
In urma studiului, au avut loc se- gres. documentele Congresului. Cu această nelte cu regim discontinuu de tăiere, bire, şi de frecare. I. Feldman şi V. Inoan — Desipre munca
din cauza fragilităţii lor (în momen­
minarii pe capitole, conduse de către După terminarea seminarizării cu ocazie, au fost analizate în mod deo­ tul întoarcerii, întîi se loveau de piesa Acest dispozitiv este astăzi răspîn- organizaţiilor de partid cu organizaţiile
membrii biroului raional de partid. prelucrată şi se spărgeau, apoi se dit printre toţi rîndelarii întreprindem
Astfel, tovarăşul Mihuţ Vasile, prim lucrătorii de partid, a avut Ioc semi­ sebit deficienţele existente la minele frecau, ştirbindu-şi muchea). noastre. Tovarăşii Ciobanu Vasile şi sindicale (Colecţia „In ajutorul aotivdsitu-
secretar al Comitetului raional de Popa Sabin, îl .întrebuinţează cu mult
narizarea documentelor Congresului de cărbuni privind munca politică. în De .acest neajuns de tăiere, s-a izbit succes, obţinînd o mărire a producti­ lui de partid“).
şi tov. Popa Gheorghe, meseriaş în vităţii muncii între 10-15 la sută.
cu membrii Comitetului raional de -jurul sporirii productivităţii muncii, brigada de inovaţii a întreprinderii S. Orban şi E. Mihail — însemnările unui
noastre. Recomandăm aplicarea acestei ino­
partid şi propagandiştii de la toate lipsurile din viaţa internă de partid vaţii şi în cazul cuţitelor din oţel ra­ agitator. \
Dînsul, în dorinţa de a mări viteza
cercurile şi cursurile de. partid şi în domeniul aplicării principiului de­ de tăiere la şchaping (maşină de rîn ­ B. M. Kedrov — Materialismul dialectic

U.T.M. mocraţiei interne de partid, în dome­ despre descoperirile contemporane în do­

partid şi Coşteal Garol, şeful secţiei niul organizării propagandei de partid meniul structurii materiei. (Colecţia „In

organizaţiilor de partid, sindicale şi La Petroşani şi altele. ajutorul celor care studiază materialismul

U. T. M., au seminarizat capitolul Astfel de discuţii se organizează dialectic şi materialismul istoric).

„Partidul“ din Raportul de. activitate In -ziua de 4 ianuarie s-a început în continuare, pe baza planului de V. Cristache — P. Radovan — Activui

al C.C. şi Statutul partidului; tova­ în raionul Petroşani studierea de că­ acţiune al Comitetului raional de de partid (Colecţia „In ajutorul actdvis­

răşul Gherman Aurel, capitolul „Tran­ tre toţi membrii de partid a docu­ partid cu membrii comitetelor de tului de partid“).

sformarea socialistă a agriculturii“ . mentelor celui de-al II-lea Congres partid de la întreprinderi, activişti ai ***> Din lupta P.C.R. pentru închega­

din Raportul de activitate al C.C. şi al partidului. organizaţiilor U.T.M. şi sindicale, rea alianţei clasei muncitoare ou ţărăni­

„Sarcinile celui de-al doilea cincinal Primele discuţii conduse de mem­ membrii comitetelor executive ale sfa­ mea muncitoare în' bătălia pentru reforma

în domeniul agriculturii“ din Directi­ bri ai biroului Comitetului raional de turilor populare, propagandişti şi agrară ddn 1944-1945. — Studii şi referate

vele Congresului; tovarăşul Iacob A- partid, au avut loc cu activiştii de toţi membrii de partid din raion. monografice — Volumul I — apărută suib

îngrijirea Institutului de Istorie a Parti­

dului de pe lingă C.C. al P.M.R.

Sarcini de viitor in discuţia activului raional de partid delat), a încercat folosirea cuţitelor pid, deoarece, folosind acest dispo­ - *î*+*+4‘ Rolul maselor populare în făurirea
cu plăcuţe din aliaje dure (pobedit zitiv se obţine o mărire însemnată a Istoriei — Culegere de articole, studii şi
Zilele acestea, a avut loc la Comi­ sindicat şi" U.T.M. vor şti să traducă ¦trebuie să pornească la o muncă mai şi vidia). Acestea însă, se ştirbeau la vieţii tăişului cuţitului. referate.
tetul raional P.M.R. Petroşani o şe­ în fapte sarcinile ce izvorăsc din rodnică pentru a ajunge la nivelul tăiş în drumul de întoarcere a cuţi­
dinţă cu activul de partid, conducă­ Directive, de felul cum Direcţia ge­ sarcinilor trasate de partid şi gu­ tului, în timpul mersului în gol al VERNICHESCU IULIU Partidul Muncitoresc Romîn —
torii Direcţiei generale a cărbunelui nerală va sprijini întreprinderile şi vern. ing. şef al Atelierelor C.F.R. Simeria
şi a tuturor întreprinderilor carboni­ de felul în care colectivele minelor partid marxist-leninist al clasei munci­
fere din Valea Jiului, în scopul dez­ vor îndeplini sarcinile ce revin din Este necesar, a arătat vorbitorul, toare.
baterii sarcinilor ce reies din Direc­ planul Direcţiei generale. ca întrecerea .socialistă să capete un
tivele celui de-al II-lea Congres a avînt mai puternic, în care obiecti­ Avem un cîrmacd încercat.
partidului. Criticîndu-se apoi faptul că majo­ vele principale să fie ridicarea pro­ Calendarul ţărănimii muncitoare
ritatea conducerilor minelor şi îri ductivităţii muncii şi reducerea pre­
După ce s-a expus planul de mă­ special a sectoarelor, sprijină mai ţului de cost. Pentru întărirea mun­ — 1956 —
suri ce trebuie să se ia în vederea mult brigăzile înaintate, neglijîndu- cii politice în cadrul întreprinderi­
îndeplinirii sarcinilor din cel de-al le pe celelalte, s-a luat hotărîrea ca lor, organizaţiile de partid trebuie IN EDITURA TINERETULUI
doilea plan cincinal, s-a trecut la toate brigăzile de mineri să fie spri­ să mobilizeze pe comunişti pentru
discutarea tuturor problemelor ce se jinite în aceeaşi măsură, şi mai mult ca aceştia să fie în primele rînduri Presarea verticală a cărămizilor Mihail Sadoveanu — Zodia Cancerului
pun în faţa întreprinderilor carboni­ cele ramase în urmă, fixîndu-se tot­ ale bătăliei pentru mai mult cărbune, la presa Vacum Mihail Sadoveanu — Raiul
fere. Cei care au luat cuvîntul s-au re­ odată cîte im responsabil pe fiecare iar comitetele de partid şi birourile Cezar Petrescu — Oameni de ietni, oa­
ferit în mod special la problema ri­ schimb de abataj. organizaţiilor de bază să se folosea­ Preocupat să găsească noi căi de fel producţia cu 50 la sută. Un alt meni de azi, oameni de mâine.
dicării productivităţii muncii şi re­ scă mai mult de dreptul de control sporire a producţiei de cărămizi, tov. avantaj al acestui sistem nou de pre­ Petru Dumitriu — Pasărea furtunii —
ducerea preţului de cost la cărbune. De asemenea, s-a pus un deosebit politic asupra conducerilor adminis­ Văleanu Nicolae, de la Fabrica de sare, constă în faptul că depozitarea ed. Il-a revăzută.
accent pe problema extinderii meto­ trative, analizîndu-le periodic acti­ produse ceramice din Sîntimb-ru, ra­ cărămizilor în uscătoriile deschise se Nagy Istvan — Ospăţul lui Rez Mihaly
Astfel, tovarăşii : Suder Wiliam, di­ delor înaintate de muncă şi în spe­ vitatea, criticîndu-le lipsurile şi în- ionul Alba, studiind felul cum se exe­ face cu ajutorul vagonetelor, iar us­ V. Em. Galan — Vecinii.
rector gen,erai al Direcţiei generale cial a graficului ciclic, întreţinerea demnîndu-le la îmbunătăţirea mun­ cută presarea cărămizilor, a făcut carea se face şi ea mai repede, cu aju­ V. Em. Galan — Mesagiul lud U Iun Suo
a cărbunelui, Roman Petre,' inginer şi folosirea la maximum a mijloace­ cii, întărind prin aceasta răspunde­ propunerea de a se trece de la presa­ torul aerului şi vîntului datorită (col. „In jurul lumii“).
şef1al Direcţiei generale a cărbune­ lor mecanizate şi reducerea perso­ rea conducerilor administrative, a rea orizontală a cărămizilor, la pre­ suprafeţii mari de goluri.’ T. Vianu — Volitaiire (col. „Oameni de
lui, Pali Iosif, directorul minei Pe- nalului neproductiv. inginerilor şi tehnicienilor. Aşa se sarea lor verticală. Astfel, cu ajutorul seamă) ’
trila, Cotoţ Iosif, directorul minei va putea ajunge la îndeplinirea sa r­ unei guri de presă, presarea cărămi­ Alte avantaje ale aplicării acestei C. Ignătescu — Marşul miresid
Vulcan şi ceilalţi vorbitori, au arătat In concluzie, tovarăşul Barna Ioan cinilor trasate industriei noastre car­ zilor se face vertical aşa cum se inovaţii constau în aceea că ea aduce L. Demetrius — Cetatea de pe Tîrnave
că înlăturarea lipsurilor de pînă a- prim-secretar al Comitetului raional bonifere prin ’Directivele celui de-al arată în desenul de mai jos (care economii la fondul de salarii în valoa­ (col. „Patria noastră“).
cum depinde de felul cum' conduce­ de partid, a arătat că odată cu în­ II-lea Congres al partidului. poarta indicaţia nou). Luarea cără­ re de 65,50 lei în 8 ore. Numai în Florica şi Traian Şelmaru — Turneu în
rile minelor, organizaţiile de partid, ceperea celui de-al doilea cincinal, mizilor de pe presă se face fără ra ­ timp de 6 luni, această inr-aţie adu­
colectivele minelor din Valea Jiului mă, fiind posibilă luarea a trei că­ ce economii în vaioare de 79.681 lei. Occident.
rămizi deodată.
MARTONOVICI IVAN M. Gheorghiu — Ucenicia cărturarului.
Avantajele acestui sistem nou de şeful cabinetului tehnic
presare a cărămizilor faţă de cel Tr. Coşovei — Uriaşul preludiu (col.
vechi, constau în faptul -că în acelaşi NEAGU MARGARETA
timp se produc (se presează) trei că­ responsabil cu inovaţiile „Patria noastră“).
rămizi în loc de două, mărindu-se ast­ de la Fabrica de produse ceramice diri
P. Caraioan — Ion Creangă (col. „Oa­
Sîntimbru
meni de seamă“). '

D. Rendis — Două batalioane

In lumina Directivelor Congresului, colectiviştii discută planul D. Dorian — N-au înflorit încă m erit
de producte pe anul 19^6
P. Schuster — Dracul şi 'domnişoara din

mănăstire — Limba germană.

Din iniţiativa organizaţiei de bază, la unele culturi, ca de exemplu la aduce venituri însemnate. La fel, co­
în cadrul unei adunări generale a grîu, cartofi, şi altele, producţia pre­ lectivistul Romcea Aurel, a propus
colectiviştilor din Ilia, s-a pus în văzută nu a fost îndeplinită. că în anul acesta să se semene 1
discuţie felul în care a fost realizat ha cartofi timpurii iarovizaţi şi o
planul de producţie pe anul 1955. Analizînd aceste probleme, colec­ jumătate de hectar cu ridichi de vară,
tiviştii au trecut apoi la discutarea iar după recoltarea acestora, să se
Din discuţiile purtate de numeroşi planului de producţie pe anul 1956, în semene, pe suprafaţa recoltată, o a
colectivişti, a reieşit că acest plan a lumina Directivelor Congresului. Ei doua cultură de toamnă.
fost întocmit în mod birocratic şi for­ au venit cu numeroase propuneri
mal, nefiind cunoscut de toţi colecti­ pentru sporirea producţiei la hectar, Din aceste discuţii s-a văzut că co­
viştii şi chiar de unii membri ai con­ pentru creşterea veniturilor gospodă­ lectiviştii din Ilia sînt hotărîţi ca în
siliului de conducere, ceea ce a făcut riei prin dezvoltarea altor ramuri, anul acesta, precum şi-n anii viitori,
ca colectiviştii să nu lupte cu toată etc. să lupte pentru traducerea în viap
răspunderea pentru îndeplinirea tu­
turor celor prevăzute. Aşa de pijdă, Colectivistul Bolea Ioan, de pildă, a sarcinilor ce reies din Directivele
nu s-a realizat grajdul pentru 50 de
vite şi saivanul, care au fost prevăzu­ ă propus să se mărească grădina de celui de-al II-lea Congres al P.M.R.

zarzavaturi de la 4 la 8 ha. şi să se înflorindu-şi şi dezvoltîndu-şi necon­

te în planul pe 1955. De asemenea, semene 1 ha. cu varză timpurie care tenit gospodăria lor colectivă. Expoziţia „Din (reculul

Penflru o cîf mai justă impunere a cofelor de produse de luplă al P, Ml. IR."
De curînd, Comitetul raional de

vegetale şi animale pe anul 1956 partid Haţeg a amenajat într-o sală
situată în centrul oraşului, o expoziţie

In cursul acestei luni, în întreaga dele netrecîndii-le în documentaţie în­ făcută la impunere, duce Ia nemulţu­ închinată luptei conduse de Partidul

regiune se va desfăşura acţiunea de treaga suprafaţă ce o posedă şi um­ miri şi provoacă greutăţi în munca Comunist Romîn în anii ilegalităţii.
impunere a cotelor la produsele ve­ ilind în acelaşi timp suprafeţele altor
getale şi animale pe anul 1956. A- gospodării pentru ca astfel să noată de realizare a planului de colectare. Expoziţia cuprinde’ numeroase ta­
ceastă acţiune prezintă o mare impor­ justifica suprafaţa totală pe. comună, blouri care înfăţişează situaţia grea
tanţă politică şi economică şi de aceea S-au observat de asemenea cazuri De aceea, trebuie să se lucreze cu de cruntă exploatare a muncitorilor
trebuie organizată cu cea mai mare cînd unele gospodării au fost înre­ şi ţăranilor muncitori în timpul re­
răspundere de către organele de stat gistrate cu un număr mai mic de vaci, maximum de atenţie şi principialitate. gimului burghezo-moşieresc şi aspec­
şi sprijinită temeinic de către organi­ bivoliţe, oi sau capre, decît cel pe te din luptele conduse de către comu­
zaţiile de partid. care-1 posedă în realitate, în timp ce Pentru a se evita orice greşeală, sfa­ nişti împotriva împilatorilor.
alte gospodării, au fost încărcate cu
In scopul efectuării unei juste im­ animale ce nu le posedă. Toate aces- turile populare şi comisiile de impu-< Expoziţia este zilnic vizitată de un
puneri au luat fiinţă comisii comunale te nedreptăţi au dat naştere la con- mare număr de muncitori şi ţărani
de impunere. In perioada de la 3-10 j-estaţji îndreptăţite din partea ţărani- nere sînt obligate să invite pe fiecare muncitori din oraş şi din satele din
ianuarie, aceste comisii efectuează o­ raionul Haţeg.
peraţiile de transcriere în formularele lor muncitori cinstiţi. producător în parte, pentru a-1 con­
de i!mpunere -a +tu..4t.u..tj.o„r- gospodăriilor Organizaţiile de partid şi sfaturile N. SBUCHEA
cu datele lor de identitate. Intre sulta asupra documentaţiei gospodar corespondent
11-31 ianuarie, se vor executa opera­ populare au sarcina de a veghea ca la
ţiile de complectarea documentaţiei, se impunerile din acest an să nu se mai rii sale pe baza căreia a fost stabili­ Pe urmele materialelor
vor calcula cotele, se vor complecta şi repete asemenea lipsuri. Orice tendin- publicafe
înmîna obligaţiile de predare. ţă de sustragere a suprafeţelor sau de tă cota. Orice obiecţiune din partea
declarare inexactă a numărului de Sub semnătura tovarăşului Suşman
Sfaturile populare, au sarcina de a animale precum şi tendinţele de păr­ producătorilor trebuie cercetată cu a- Inovatorii la lucru Ioan, la data de 15 decembrie 1955, a
tinire, trebuie descoperite la timp şi fost publicat materialul intitu lat: „Un
sprijini comisiile să întocmească do- combătute cu tărie. tenţie şi rezolvată pe loc. j colectiv sportiv ale cărui posibilităţi
nu sînt folosite“.
cumentaţii juste şi să evite încercă­ Comisiile de impunere au datoria In vederea realizării sarcinilor mără : un dispozitiv pentru reduce­
privind ridicarea productivităţii rea timpului de cuplare la puţul de In articol se vorbea de inactivita­
rile de sustragere sau mărire a su­ de a grupa în jurul lor active largi muncii, inovatorii de la mina Pe- extracţie şi modificarea sistemului tea conducerii colectivului sportiv
trila au şi început să-şi aducă pre- de frînare la maşina de extracţie de „Metalul 108“ şi în special la disci­
prafeţelor arabile. Trebuie avută o formate din deputaţi, utemişti, delega­ ţioasa contribuţie. la puţul orb numărul 5, propusă de plinele sportive ce trebuie desfăşurate

deosebită grijă ca în documentaţia te de femei şi ţărani muncitori frun­ Numai în primele două zile din mecanicul Moldovan Eugen şi un
mecanism cu ajutorul căruia se pot
taşi, active care să le ajute la întoc­ anul acesta, cabinetul tehnic de aci descărca mai lesne materiale din
autocamion, propus de tovarăşul Şu-
mirea documentaţiei şi la mobilizarea a primit un număr de 6 propuneri luţiu Mircea.

ţăranilor muncitori pentru a participa de inovaţii. Printre acestea se nu­

la impunere.

Organizaţiile de bază au sarcina

de a lămuri pe fiecare ţăran muncitor

anului 1956, .să fie trecute şi terenuri- Anul trecut au fost cazuri cînd u» să se prezinte atunci cînd este che­ Realizări ale Crucii roşii în sălile de sport pe timp nefavorabil.
le -fXise în cultură prin desţeleniri, nele comisii au lucrat descomplectate mat, la sfatul popular pentru a fi
defrlişaări şi dezmărăciniri în toamna şi în afară de aceasta, nu au cunoscut consulat asupra impunerii gospodăriei Pentru asigurarea acordării primu­ iar cursurile anti T.B.C. au fost ab­ | Comitetul de conducere al colecti­
anului 1955, precum şi terenurile puse temeinic instrucţiunile, fapt ce a dus sale la colectare. Ele au de asemenea lui ajutor oamenilor muncii la locu­ solvite de mai mulţi oameni ai mun­ vului sportiv „Metalul 108“, îşi însu­
în Cultură în toamna anului 1954 la unele greşeli în muncă. Comisia datoria să desfăşoare o largă muncă cii, întreeîndu-se numărul planificat şeşte pe deplin critica şi arată în
prin asanări şi drenări, deoarece care a lucrat la Rapoltu Mare, a fâ ‘ politică în rîndul ţăranilor muncitori rile de muncă, Comitetul regional de cu 20 la sută. scrisoarea de răspuns trimisă ziarului
Cruce roşie Flunedoara, a organizat măsurile luate. Astfel, responsabililor
de secţii sportive şi cercuri sportive

toate aceste terenuri nu au figurat ca cut calcule greşite la impunere, lucru pentru ai convinge că este de datoria în anul trecut 220 posturi sanitare Pentru a creşte cît mai multe ca­ li s-au trasat sarcini concrete. Pînă
suprafaţă arabilă în anul 1955. ce nu poate fi admis, iar în comuna atît în sectorul industrial cît şi.ag ri­ dre sanitare, nu demult au fost des­ în prezent — se spune în scrisoare —
Filimon Sîrbu din raionul Ilia, comi­ lor să declare real suprafeţele şi nu­ col. Aceste posturi sînt deservite de chise două noi şcoli pentru surorile s-a putut organiza un concurs de şah
La întocmirea documentaţiei pe a- sia de impunere a calculat cotele de absolvenţi ai cursurilor „Gata pentru de Cruce ro şie ; una în Petroşani şi pentru clasificare, la oare au participat
nul 1955, în unele comune cum sînt fîn numai după suprafeţe arabile, fără mărul animalelor ce le posedă şi să apărarea sănătăţii“. alfa în Alba-Iulia, iar pentru apăra­ 31 de concurenţi. De asemenea, a fost
de pildă Cîrjiţ din raionul Ilia, Vine­ a include şi suprafeţele de fîneţe na­ rea sănătăţii' ţăranilor muncitori, în organizată o întîlnire între şahiştii
rea din raionul Orăştie, şi altele, s-au turale. O altă cauză care a dus la descopere în acelaşi timp pe răuvoi­ In anul trecut, succese frumoase gospodăriile agricole colective şi de clubului sportiv „A'îetalul 108“ şi cei
făcut defalcări de gospodării fără te­ aceste deficienţe, este lipsa unui con­ s-au obţinut şi în ceea ce priveşte de la „Flacăra“ 14. Cei mai buni
mei legal, cu scopul de a se scădea trol permanent şi calificat'din partea torii care caută să se sustragă de la lărgirea organizaţiei de Cruce roşie. stat au fost organizate 9 cursuri de jucători de tenis de masă au partici­
structura de proprietate a unor pro­ organizaţiilor de partid şi de stat r a ­ pat în luna decembrie 1955 la con­
ducători. In alte comune, s-au semna» această datorie patriotică prin de,cla • Numărul membrilor planificaţi a fost grupe sanitare. Asemenea cursuri au cursurile de tenis de masă interregio­
nale oare s-au desfăşurat la Alba-Iu-
raţii nereale. ) depăşit cu peste 13 la sută. fost organizate şi în patru cartiere

Trebuie să ne străduim pentru a De asemenea, prin organizarea din oraşul Petroşani.

face o documentaţie şi o impunere cît

mai justă în acest an, fiindcă de a-

lat cazuri cînd unii membri din co­ ionale. ceasta va depinde în mare parte suc­ cursurilor G.P.A.S., au fost pregătiţi Nagy Etelca şi Bogdan Elvira lia. Pentru dezvoltarea turismului au

misiile de impunere îşi protejează ru- Orice greşeală şi orice denaturare cesul campaniei de colectare. cu 14 Ia sută mai mulţi absolvenţi, corespondente fost organizate 6 ieşiri în munţi.