Page 7 - 1955-12

Nr. 537
Şeful de secţie Corcek Pavel
' 1948. Munca pe şantierul Salva-
Vişeu, este în toi. Metru cu metru, te-
rasamentul căii ferate înaintează me­
reu. Oamenii, constructori dîrji ai a-
cestei măreţe realizări a regimului
nostru, cu priceperea şi forţa lor, în­
lătură orice obstacol care se ridică în
faţa construcţiei. Printre -aceşti mi­
nunaţi constructori, un tînăr blond,
cu o privire visătoare şi voinic, diri­
jează o parte din utilajul mecanic.
Mersul lui uşor, puţin legănat, care se
potriveşte de minune cu trupu-i dez­
voltat şi bine legat, se poate vedea
cînd l-a un motor cînd la altul.
Figura lui plină de viaţă este cunos­
cută aproape tuturor constructorilor
de pe şantier. Şi cînd-'îl văd trecînd,
vorbesc între. ei cu un sentiment de
mîndrie tovărăşească : — Uite că vi­
ne „sufletul motoarelor" în sectorul
nostru.
Aşa ena numit pe şantier tînărul
acela blond, oare la chemarea parti­
dului s-a prezentat şi el că să ajute
lia această construcţie, început al u-
nui nou drum, drumul construcţiilor
socialiste, pe oare a pornit patria
noastră. Abia împlinise 23 de ani cînd
a-venit pe şantier unde -a primit func­
ţia de maistru mecanic.
Cu priceperea şi sîrguinţa lui, a de­ săi de muncă. Din 1951 pînă în 1953
venit într-adevăr „sufletul motoare­
lor" de pe şantier. La cele mai grele
reparaţii şi locuri de muncă unde se
cereau mari cunoştinţe' în instalarea
motoarelor, el era; totdeauna chemat.
In 1949, înaintarea terăsamentului
s-ta oprit în faţa unui obstacol greu de
trecut. Este vorba de tunelul numit
acum „Dragoş Vodă“ care cu toate că
nu are o lungime prea mare, din cau­
za gazelor care existau, ia dat mult
de lucru constructorilor. Cea mai mi­
că scînteie s-au flacără care ar fi iz­
bucnit în timpul lucrului, putea să a-
prindă gazele, să'pună în pericol via­
Expuneri
In cadrul acţiunilor desfăşurate. în
regiunea noastră în întîmpinarea
celui de al II-lea Congres al partidu­
lui, comitetele raionale şi orăşeneşti
de partid şi cabinetele de partid, au
organizat mai multe adunări, cu pro­
pagandiştii şi muncitorii din diferite
domenii de activitate, unde s-au făcut
expuneri pe teme legate de viaţa de
partid şi actualizate cu exemple din
regiunea noastră.
Astfel, la Petroşani, Simeria, Hu­
nedoara şi Ghelar, tovarăşii Ledrer
Iosif, Miloş Ştefan şi Horovitz Eme-
ric, au făcut expuneri în faţa propa­
gandiştilor pe tema: „P.M.R. — forţa
conducătoare în R.P.R.".
In discuţiile purtate după expu­
neri, propagandiştii au insistat . în
MaisDrul cu încălzirea bateriilor cocsochimice
Plecînd de undeva de pe meleagu­ Din luna aprilie a acestui an, lună îndeplinire. De altfel, organizaţia de mitetului raional de partid, tovarăşul
rile Segarcei, tînărul Duţă Constan­ în care a păşit pentru prima dată în partid îl ajută permanent.
tin s-a îndreptai spre „cetatea me­
talului" din Reşiţa să înveţe meserie.
CeJ-a îndemnat să părăsească locu­
rile natale şi să plece hăt departe,
unde nu ştia deocamdată cum va fi ?
Putea doar să muncească şi unde se
născuse. Inima însă îl atrăgea spre
altceva mai deosebit, spre meserie.
La Reşiţa a învăţat meseria de
cocşar, adică de muncitor la cocserie.
Aici a muncit pînă a plecat militar.
După ce a terminat stagiul militar, a
venit la uzina cocso-chimică de la
combinatul hunedorean, unde era ne­
voie de oameni calificaţi care să mî- în cadrul organizaţiei U.T.M., sar­
nuiască puternicul agregat.
biri. Brigada lui Maţanga Ioan, în
care munceşte tovarăşul Moşulete re­
alizează depăşiri de două ori mai
mari decît angajamentul luat.
încheierea consfătuirii.
In concluzia făcută, tovarăşul Ba-
lazs Rudolf, şeful secţiei de propa­
gandă şi agitaţie a Comitetului re­
gional de partid, a arătat că din
consfătuire a reieşit cu putere faptul
că nivelul muncii de agitaţie a cres­
cut în Valea Jiului' în ultimul timp.
A crescut dragostea şi mîndria agi­
tatorilor faţă de această, muncă, in
teresul lor de a căuta noi -metode,
care să ducă la mobilizarea şi mai in­
tensă a minerilor şi tehnicienilor în
lupta pentru realizarea planului de
producţie, creşterea productivităţii
muncii şl reducerii preţului de cost.
Pe lingă realizări, a arătat vorbi­
torul, din consfătuire au reieşit şi o
seamă de lipsuri. Nii toate birourile
organizaţiilor de bază şi-au înţeles
rolul ce-1 au -în pregătirea şi îndru­
marea agitatorilor. Aceste lipsuri se
fac simţite mai ales la Lupeni şi A-
riinoasa, acolo unde a lipsit contro
lui şi ajutorul practic al Comitetului
raional de partid şi al comitetelor
de partid de la întreprinderi. In vii­
tor, Comitetul raional de partid tre­
buie să tragă cu mai multă tărie la
răspundere acele organe de partid
care neglijează această latură im­
portantă a muncii.
Pentru ridicarea muncii de agita­
ţie la un nivel din ce în ce mai mare
aste necesar să se recruteze noi agi­
tatori din rîndurile celor mai buni
muncitori, ingineri, tehnicieni, să fie
pregătiţi cu regularitate de către bi­ îndeplinirea tuturor angajamentelor r — Vei primi brigadă I
rourile organizaţiilor de bază, să fie luate în cinstea acestui măreţ eve­ ( - Eu?...
calificaţi in diferite domenii de mun- niment.
ţa a multor tovarăşi. A fost nevoie de
o muncă încordată, eroică pînă să fie
gata tunelul Şi aici, priceperea aces­
tui tînăr -a făcut minuni. Ca drept re­
zultat -al muncii sale, el ia fost deco­
rat atunci, cu prima „Medalie a Mun­
cii". Ce fericit s-,a simţit. Dar o bucu-
rje mare sufletească pentru tînărul
cu ochi visători, a fost cînd organiza­
ţia de partid şi organizaţia U.T.M.,
şi-au arătat mulţumirea faţă de mun­
ca lui.
Tînărul acela blond, nu era membru
de partid şi tînjea după acest titlu
fiindcă dorea din tot sufletul să facă
partea din avangarda clasei munci­
toare. Şi muncea din răsputeri să fie
demn de a intr-a în rîndul cejor m-ai
de seamă oameni ai patriei, îri rîndul
comuniştilor.
Dorinţa lui însă, nu s-a împlinit pe
acest şantier.
..In 1951, acelaşi tînăr, cu mersul
uşor, legănat, putea fi yăzut lucrînd
pe la motoarele de pe şantierul din
Bicaz unde se construieşte hidrocen­
trala „V.I. Lenin".
Curînd şi -aici, începu să i se spună
„sufletul motoarelor". Aci, de aseme­
nea era stimat şi iubit de tovarăşii
cît a stat la Bicaz, a făcut două ino­
vaţii de seamă : „Modificarea lambrea-
jului de la motocompresorul I.A.R.", şi
„înlocuirea pinioanelor fibre cu metial-
aliaj“.
Pe acest şantier, pentru inovaţiile
şi munca plină de eroism, el -a pri­
mit a doua „Medalie a Muncii". Tot
aici, tînărul cel blond oare de acum
împlinise 27 de -ani, a făcut primul p-as o inovaţie mult apreciată şi necesară
pentru -a-şi împlini marea dorinţă, de
a intra în rîndul celor mai de seamă
oameni ai patriei, devenind candidat
de partid.
...Şi iată-1 acum pe Corcek Pavel,
şeful , secţiei exploatare utilaje de pe
pe feme de viafă de partid
special asupra punctelor unde se
vorbea despre rezolvarea problemei
naţionale şi principialitatea în folo­
sirea criticii şi autocriticii.
La cabinetul de partid Hunedoara,
în, afara expunerii ce s-a făcut pro­
pagandiştilor, s-au organizat expu­
neri în faţa muncitorilor din diferite
domenii, cu scopul de a strînge cit
mai mulţi oameni ai muncii în jurul
organizaţiilor de partid, pentru a-i
antrena în munca de realizare a poli
ticii partidului. Astfel, tovarăşul Po
pescu Gheorghe, a făcut două expu­
neri pentru cadrele didactice din ora
şui Hunedoara, cu temele: „Momen;
te din lupta P.G.R. în.-perioada ile­
galităţii“ şi „Situaţia internaţională".
Pe lingă aceste.1"acţiuni,' cabinetul
combinatul din Hunedoara, tînărul
candidat de partid Duţă a învăţat
multe în ce priveşte profesiunea sa,
fiind promovat în rîndul maiştrilor.
In momentul de faţă este maistrul cu
încălzirea bateriei de la cocserie. Dar
nu numai în direcţia ridicării nive­
lului său profesional s-a străduit să
înveţe ci şi din punct de vedere poli­
tic. Pentru aceasta, a fost ales pro­
pagandist la cercul de învăţămînt
politic U.T.M., iar din partea orga­
nizaţiei de partid răspunde de munca
cini pe care şi le duce cu cinste la
că, astfel, incit să devină cît mai fo­
lositori în marea bătălie. Agitatorii
trebuie educaţi de către organizaţiile
de partid pentru a fi mai cu simţ de
răspundere, aşa îneît să nu treacă
cu vederea pe lîngă lipsuri, să nu aş­
tepte totul de la instructaje şi să
acţioneze hotărît şi dinamic atunci
cînd se ridică vreo problemă la lo­
cul de muncă. Ei trebuie să explice
zi de zi, chiar şi în afara producţiei,
politica partidului nostru de constru­
ire a socialismului şi evenimentele
ce au loc în viaţa internaţională'. Ei
trebuie să se străduiască să fie în
primele rînduri în producţie, să pro­
page neobosit metodele înaintate de
muncă. Ţinînd o mai strînsă legătură
cu brigăzile artistice de agitaţie, cu
colectivele de redacţie ale gazetelor
de perete şi presa de partid, să con­
tribuie şi pe această cale mai intens
la popularizarea muncitorilor înain­
taţi, la combaterea a tot ceea ce este
rău şi învechit.
Acum, cînd a apărut Hotărîrea
Consiliului de Miniştri cu privire la
noua reducere de preţuri, agitatorii
au sarcina de cinste de a o face cu­
noscută tuturor Muncitorilor.
Pe de altă parte, birourile orga­
nizaţiilor de bază. au .datoria de a
instrui mai temeinic agitatorii, la da­
tele stabilite.
Puţine zile ne mai despart de data
cînd se vor începe lucrările Congre­
sului. In această perioadă tuturor or­
ganizaţiilor de partid le reyine sar­
cina să se ocupe mai mult de munca
agitatorilor, să-i înarmeze cu cele
mai bune metode de muncă, pentru
ca aceştia să obţină succese şi mai
mari în mobilizarea muncitorilor la
DRUMUL SOCIALISMULUI
şantierul I.C.S. Hunedoara, care nu
este altul decît tînărul cel blond de­
corat cu două „Medalii ale Muncii"
pe, şantierele Salva-Vişeu şi Bicaz,
urmînd cu privirea lui visătoare gra­
ficele de exploatare a utilajului.
Ca şi pe cele două şantiere, aşa
cum a fost crescut.de organizaţia de
partid şi U.T.M. Corcek Pavel a lup­
tat şi aici să fie în primele rînduri la
realizarea planului. La început a mun­
cit tot ca maistru meoanid şi tovarăşii
de pe şantier îl numeau tot „sufletul
motoarelor". Printre -alte realizări,
maistrul mecanic Corcek Pavel, acum
şef de secţie, a pus în funcţie prin
modificare, un tractor care de 2 ani
fusese dat la casare. In acest timp,
el-şi-a-împlinit şi-marea lui dorinţă:
-a fost primit în rîndul comuniştilor.
Aceste minunate calităţi care îl
caracterizează pe Corcek P-avel, se
desprind clar din fapte. Pe trimestrul
III, secţia pe care o conduce, -a reali­
zat un beneficiu.de peste 350.000 lei.
Aici, pe şantierul I.C.S. din Hune­
doara, Corcek P-avel a primit încă o
răsplată pentru munc-a-i plină de suc­
cese în reconstrucţia Combinatului
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej", fiind
decorat cu „Ordinul Muncii“., Acum,
în întîmpin-area Congresului partidu­
lui, el munceşte cu toată forţa pentru
ca -angajamentele luate de secţie sa
fie îndeplinite.. Pînă îri prezent a reu­ birocratic,, fără simt de răspundere.
şit chiar să. facă mai mult. In loc de
24 compresoare-macarale cît se -an­
gajase să folosească zilnic pînă la
Congres, a reuşit să utilizeze 26-27.
Personal, acest om nou crescut de
partid, întîmpină Congresul cu încă
la I.C.S. Hunedoara : un dispozitiv
de descărcare -automată a vagoane­
lor adoptat la tractoarele „Kirov".
ROMULUS BUDIN
de partid Hunedoara, şi-a propus ca
sarcină să înarmeze cadrele din a-
gricultură cu cunoştinţe politice. In
acest scop, în fiecare lună cînd in­
ginerii, tehnicienii, agronomii şi a-
genţii veterinari din raion, vin 1-a sfa­
tul popular raional unde sînt instru­
iţi pe linie profesională, tovarăşii de
la cabinetul de partid, ţin în faţa lor
expuneri cu caracter politic, legate
de munca lor profesională.
La prima expunere făcută în ziua
de.2 decembrie li s-a vorbit despre:
„Politica P.M.R. pentru transforma­
rea socialistă a agriculturii" şi
„Momente din lupta P.C.R. în pe­
rioada ilegalităţii, pentru apărarea
intereselor oamenilor muncii, pentru
răsturnarep pegiţppluL burghezp-rijq-
şieresc". ......... . ..
Acum în preajma Congresului, tî­ măsurile necesare, nu a controlat in­
nărul maistru se interesează în mod structorii teritoriali, fapt care ia făcut
deosebit de buna funcţionare a agre
gatului. Totuşi, nu e prea mulţumit
de rezultatele muncii sale deoarece
uneori, aprovizionarea cu cărbune
cocsificabil se face defectuos. Cu toate. partid Sebeş trebuie să pună ca­
acestea, schimbul în care lucrează îşi
depăşeşte planul de producţie. Con­
tribuţia maistrului Duţă în bunul
mers al producţiei în această perioa­ vederile Hotărîrii Biroului Politic al
dă a întîmpinării Congresului parti­ C.C. al P.M.R. cu privire la activi­
dului se face tot mai simţită.
Pe minerul Csiki Emerick l-a cu­
T in & ii chM Cidinoscut cititorul din Sebeş sau Orăş­
tie, anul acesta. Au aflat din ziare
că la mina Vulcan există un miner,
il cheamă Csiki Emerick şi că acest
miner cu brigada lui, a făcut în
ultimul timp, lucruri minunate...
Norme peste norme, sule, mii de tone
de cărbune peste plan... Ei dar a
scoate o tonă de cărbune din adîn-
curi, nu-i chiar aşa de uşor. O tonă Csiki a cerut primirea în partid, lo- fetiţă. Soţiile lor sînt surori...
de cărbune peste plan, se scoate cu
greu, cu muncă intensă şi pricepu­
tă. Şi brigada lui Csiki, a dat de la
I octombrie pînă acum, peste 1.000
tone de cărbune peite plan. Cum au
reuşit ei să facă aceasta?
Zi de zi se înalţă oameni noi, a- telor roşii". Toţi sini utemişti, iar varăşul director.
par noi nume de fruntaşi în între­
cere. Cum se ridică-aceşti fruntaşi ?
Cine-i ajută ? Cine-i îndeamnă ?
? Csiki, Huniadi şi Socaci... Primii
iosif Cotoţ directorul minei Vul­
can îşi consulta carnetul. Pe o filă
era scris în fugă un num e: Csiki
Emerick. Cine era acest miner ? Di­
rectorul nu-şi amintea prea multe
despre e l; nu auzise nici că ar fi
un miner bun, nici că ar fi rău, har­
nic sau leneş Ştia doar a tît: că in­
tr-o zi. acest .miner întîlnindu-i în
mină l-a rugat ceva :
— Tovarăşe director aş vrea să
am şi eu un loc ai meu., să nu mai
fiu trambalat de ici colo...
Din ziua aceea,. organizaţia de
partid de la sectorul IU a început sn
se îngrijească de el.
*
Au trecut luni de zile. In acest ras
timp. Iosif Cotoi a vorbii de zeci de
ori cu Csiki. La fel şi tovarăşul Mi
hai Carol secretarul organizaţiei de
partid... Discutau multe. Fire mo­
destă. Csiki n-a îndrăznit şi nici n-n
visat să. ajungă-vreodată şef de bri
gadă Intr-o zi însă. î s-a spus de la
/ organizaţia de partid •
EJ -vj
Pe urmele materialelor publicate
împotriva
răspunsurilor formale
In coloanele ziarului „Drumul so­
cialismului" apar multe articole cri­
tice care sînt urmărite cu interes de
conducătorii organelor de partid şi
de stat, şi în general de cititorii ziaru­ lizare a cincinalu­
lui. De pildă, Comitetul raional de par­
tid Orăştie nu se mulţumeşte numai
cu citirea materialelor critice. Aici,
se iau măsuri concrete, se întocmesc
planuri de măsuri şi se trasează sar­
cini obligatorii pentru cei vizaţi, în
sensul că in termenul prevăzut de
Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al
P.M.R. cu privire la. activitatea zia­
rului „Scînteia", să răspundă ziaru­
lui ce măsuri concrete au luat şi care
sînt rezultatele.
Astfel de răspunsuri trimit ziaru­
lui şi unele sfaturi populare raionale
şi comunale. De pildă, comitetul exe­
cutiv al Sfatului popular al comunei
Clopotiva raionul Haţeg, ne face cu­
noscut că materialul critic cu privire
la inactivitatea unor deputaţi comu­
nali şi raionali şi-a făcut efectul în-
trucît aceştia, astăzi sînt primii în
toate acţiunile.
Sînt însă şi organe de. partid şi de
stat pentru care semnalele critice a-
părute în ziare sînt lucruri supără­
toare şi trec la rezolvarea lor în mod
De pildă, comitetul executiv al Sfa­
tului popular al raionului Sebeş, nici
după cinci luni nu a răspuns la unele
scrisori trimise de redacţie, iar altele
sînt de-a dreptul pierdute. Aşa s-a
întîmplat cu scrisoarea nr. 537 din
16 iunie a.c. la care nu s-a răspuns
şi nici nu se cunosc măsurile între­
prinse pentru remedierea celor sem­
nalate, sau la scrisoarea cu nr. 663
din 19 iulie a.c. care de fapt nu se
găseşte la secţia de rezolvarea scri­
sorilor şi a sezisărilor oamenilor
muncii.
O practică dăunătoare în luarea
de măsuri pe marginea materialelor
critice este folosită de .către Comite­
tul raional de partid Sebeş. Afară de
faptul că răspunde cu întîrziere la
anumite materiale critice, se mai
practică şi sistemul de a se răspun­
de superficial. La materialul critic
intitulat: „Pe marginea concursului
gazetelor de perete săteşti" publicat
în nr. 523, comitetul raional de par­
tid răspunde ziarului măsurile practice
ce urmau a se lua. Din păcate, aces­
te măsuri nici pînă astăzi nu s-au
pus în aplicare. Şedinţa de instruc­
taj cu colectivele gazetelor de perete
din naion şi a corespondenţilor volun­
tari a avut loc cu o luriă de zile tn-
lîrziere, adică în loc de 1 noiembrie
Ta 1 decembrie a.c.. şi, .destul de,slab
organizată.
Slaba organizare a acestei consfă­
tuiri pe raion se datoreşte şefului sec­
ţiei de propagandă şi agitaţie a co­
Rusneac Simion, care nu ia luat toate
că la consfătuire s-gî>prezentat cu un
număr extrem de mic de colective şi
corespondenţi voluntari.
Biroul Comitetului raional de
păt la o astfel de muncă praCticistă,
îngustă, fără un control efectiv, tre­
buie să pună capăt la o astfel de
muncă care nu se încadrează în pre­
tatea ziarului „Scînteia“.
— Da, da, i-a răspuns gînditor se­
cretarul organizaţiei de partid... O
brigadă formată numai din tineri.
Csiki a devenit şef de brigadă
Aplică metoda graficului ciclic. Cînd
sif Cotoţ a' zâmbit... Cine, Csiki ? Mi­
nerul acela pe care nu-l ştia nimeni?
Csiki a devenii fruntaş între frun­
taşii minei. Brigada pe care o con­
duce e supranumită brigada „carne­
Csiki e candidat de partid. Şi un
fapt curios: cei pe care-i vedeţi în
fotografie, sînt şefii de schimb ai
brigăzii; şi toţi trei sînt cumnaţi.
In cele trei fotografii, de Ia stingă la dreapta: Csilii Emerick, şeful de brigadă, jîunladi Ioan şi Socaci Alexandru şeii de
schimb în aceeaşi brigadă, care s-au angajat să dea pînă Ia Congres, 2.000 tone de cărbune peste plan.
Pag. 3
Re preocupam d@ îmbunătăţirea continuă
a semîcocsulu! de la uzina din Calan
Au trecut abia cî- STOICOI ADRIAN .ov. Bogdan Ioan,'
tev'a luni de cînd ing. şef al uzinei de semicocs . filip Nicolae, Mi-
o nouă uzină, rea­ Călan trofan Sandu, Si-
— medrea Ioan, Niţă
lui, a fost .dală in producţie. Este Dumitru, Băişan Nicolae, care au în­
vorba de Uzina de semicocs din Că­ văţat să conducă cu succes arderea
lan a cărei.primă baterie a început cuptoarele, semicocsari alimentatori ca
să producă semicocs în luna iulie a. tovarăşul Negulescu Teodor, semi­
acestui an. cocsari de la colectorul de gaz ca to­
Semicocsul este un produs cu un varăşul Ciobanu Ioan, sau lăcătuşi
conţinut redus, în materii volatile, de la atelierul de întreprindere cum
reducerea acestora faeîndu-se prin este tovarăşul Cosmescu Cornel, care
prăjirea cărbunelui. El serveşte la
producerea cocsului, dozîndu-se ca dă un sprijin efectiv la reparaţia cup­
toarelor.
materie primă la cocserie împreună In oglindirea unei părţi din reali:
cu cărbuni. Aceasta este.de mare im­ zările înspre progres a Uzinei de se­
portanţă în fabricarea cocsului din micocs Călan, trebuie să arătăm că
cărbune cu mare conţinut în materii la început lupta, s-a dat pentru cali­
volatile, deoarece cocsul ce ar fi fa­ tate. Semicocsul produs la început
bricat numai din cărbune — fără a- nu corespundea calitativ, conţinutul,
cest semicocs cu rol de degresant — în ma.terii volatile fiindu-i !ridicat,
ar fi friabil,’ nerezistînd şarjei fur iar pe de altă .parte acest conţinut nu
nalelor. putea fi ţinut constant, el variind în­
Dacă vom analiza activitatea Uzi­ tre limite largi. Prin aranjarea ra-
nei de semicocs din Călări de la pu­ cleţiior de dirijare a cărbunelui în
zona de carbonizare a cuptoarelor,
nerea ei în funcţiune şi pînă azi, vom s-a ajuns a se produce semicocs cu
observa că în ciuda marilor greutăţi
conţinutul dorii în materii volatile,
inerente unei uzine, fără tradiţie, fără iar variaţia acestui conţinut. în vola,-
un proces tehnologic bine .definit şi
pe care să-i aibă în miim şi.să-l stă­ tile a fost mult ameliorată. In ceea
pânească temeinic personalul tehnic ce priveşte umiditatea semicocsului
şi productiv care nu a mai lucrat in­ şi acesl neajuns a fost remediat
tr-o astfel de uzină, în ciuda unor de­ printr-o stropire raţională a semi­
ficienţe de proiect sau execuţie, s-au cocsului la ieşirea sa din cuptor in
făcut zi de zi noi progrese în îmbună­
tăţirea procesului tehnologic pentru melcul de transport.
a se produce' semicocs de calitate şi Odată rezolvată problema calităţii,
de asemenea pentru a se produce s-a trecut la lupta pentru cantitate,
pentru producţie şi plan, bătălie ce
cantitativ semicocs mai mult. Deşi continuă şi îri prezent. In ultimul
uzina este încă intr-un stadiu expe- timp s-a făcut progrese şi în ceea ce
rimental, înlr-o perioadă de modela­
re a procesului tehnologic, putem a-
firma totuşi că puţinii, muncitori şi priveşte cantitatea în sensul că s-a
tehnicieni pe care îi are uzina au în­ ajuns a se lucra cu un număr mai
ţeles să-şi dea interesul şi să lupte mare de cuptoare decît în trecut: A
neobosiţi cu greutăţile şi. că au în­ fost mărită de asemenea, producţia de
ceput şă-şi cunoască flecare meseria, semicocs pe cuptor prinlr-o mai bună
încălzire a cuptoarelor.
să stâpîneasca procesul tehnologic.
Dăm ca exemplu pe tovarăşul Răita-
ru Iordan tehnologul uzinei, care mun­ Instalaţiile uzinei au necesitat o
ceşte neobosit zi şi noapte pentru serie de corriplectări. Cu lucrările su­
îmbunătăţirea procesului, de produc plimentare ce au fost cerute proiec­
ţie, pe maiştrii de schimb Bojincă Mi- tantului sau constructorului se va
hai şi Teodorescu Ioan, care luptă îmbunătăţi mult procesul tehnologic
pentru a forma cadre care să ştie să
muncească în meseria de semicocsari. şi astfel va putea fi încă mult mă­
Astfel, au fost formate cadre de se­ rită productivitatea cuptoarelor pen­
micocsari cum este tovarăşul Clep tru a se putea satisface cerinţele de
semicocs ale Uzinei cocso-chimice din
Aurel şef încălzitor la cuptoare, care Hunedoara, care a început să ne cea­
a îndrăgit această meserie ca şi a-
ceastă tînără uzină, semicocsari de
Ia încălzirea cuptoarelor cum sînt ră semicocs în cantităţi mai mari.
Din munca Bibliotecii raionale din Hunedoara
Printre bibliotecile fruntaşe din re­ ce au loc, etc.
giunea noastră, se. numără şi Biblio­ După-amiaza basmelor, oare e or-
teca raională din Hunedoara. 'Colecti­ ganizatăxcu regularitate pentru copii
vul acesteia, condus de" responsabila şi tineret, se bucura de o mare popu­
Bixa Irina, printr-o muncă susţinută, laritate. Tot în cadrul bibliotecii mai
ia reuşit în decursul acestui an să-şi au loc recenzii. Zilele acestea de pil­
ridice numărul de cititori la 2.220. dă, a fost prezentată -recenzia asupra
cărţii lui Sabo-Hottin-Ali : „Şoseaua
Printre cititorii pasionaţi, se numă­ asfaltată".
ră şi Neştian Mihai, muncitor la.I.C.S.
Hunedoara care, din ianuarie şi pînă O muncă frumoasă a mai depus
acum, a luat de la bibliotecă. 76 de colectivul bibliotecii şi în cadrul con­
cărţi; Drumeţu Ioan, constructor la cursului „Iubiţi cartea" care în pre­
Trustul n rr4 oare a citit 72 de cărţi zent numără 184 cititori. Tot în sco­
în acest interval şi mulţi alţii. pul răspîndirii cărţii în mijlocul mun­
citorilor hunedoreni au fost. create
Rezultatele strădaniilor depuse de pînă -acum un număr de 34 biblioteci
către colectivul bibliotecii, în afară de de casă. Se poate vorbi -apoi, şi de cele
creşterea simţitoare a numărului de 12 biblioteci mobile, care se găsesc în
cititori, mai sînt oglindite şi prin ex­ localităţile: Tîmpa, Batiz, Peştiş,
poziţiile de cărţi ce au fost organi­ etc.
zate, prin joile cercului literar, ce se
ţin săptămânal în sala de lectură ă GHEORGHE MARINOVICI
bibliotecii, prin diferitele consfătuiri
corespondent
— Nu mie să-mi mulţumeşti tova­
răşe Csiki, ci partidului. El te-a e-
ducat ca să devii fruntaş, să devii
mîndria minei. Partidul e atît de
mare, de puternic I Noi ? Noi nu
doi, au fost decoraţi în anul acesta sîntem decît luptătorii de sub stea­
cu Medalia Muncii ; celălalt şi cel gul lui. Ai fost un om devotat mun­
mai tînăr dintre ei, nu are decil in­ cii şi ai dovedit acest lucru. Ai vrut
signa de miner fruntaş Şi încă o să cîştigi mai bine. Partidul oferă
mică curiozitate :. toţi trei au cile o această posibilitate celor ce vor să
muncească, dar 'nu-i deajuns atît...
* Dumneata trebuie să înţelegi şi toţi
trebuie să înţelegeţi că nu munciţi
Intr-o zi, Csiki a venit în numele
brigăzii pe care o conduce, a oria numai pentru ciştig pentru cişligul
personal. Comuniştii trebuie să mun­
cilor săi, Huniadi, Socaci. Doroftei..
Lprincz. yelizare şi a tuturor, ia to­ cească pentru patrie, pentru ferici­
rea tuturor. Cărbunele e plinea indus­
— Aş vrea să vă mulţumesc pentru triei. Nu e cărbune, nu e „căput", nu
ajutorul dat I e pline, nu e lumină, nu-s bocanci
Iosif Cotoţ, comunistul din ilega­ cum spunea Mpiakovski..: şi dum­
litate s-a sculat in picioare şi l-a neata ai înţeles aceasta...
privit pe Csiki în ochi: ANATOLIE PANIŞ
Avx—\ -JUA-r—-vc -A-Vv*-A,