Page 1 - 1956-01

B;b:!otí'-9 c«iiVü'á
A nuí Vil!, nr. 5 4 7
Spor Ia munca
in noul an şi
j Este în tradiţia fiecărui bun gospodar
’ la sfîrşitul unui an să privească înapoi,
?i să-şi vadă roadele muncii. Tot aşa şi
. .'apienii muncii din ţara noastră, obişnu-
sc ca in prag de an nou, să facă bilanţul
ealizărilor.
/ acesta, spre deosebire de alţi ani,
,p ,r u i; nostru face bilanţul realizărilor
Jale pe ultimii 8 ani, perioadă care a tre-
îit de cînd partidul nostru, la primul
Congres, a trasat calea marilor schimbări.
El priveşte cu mîndrie la realizările obţi­
nute în domeniul construcţiilor economice
•i culturale, pe care le-a înfăptuit condus
iind de încercatul nostru partid. Aceste
e măreţe realizări sînt înscrise în istoricul
Raport de activitate al Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn la cel de
' îl doilea Congres, şi umplu de bucurie îni-
* nile oamenilor muncii, fiindcă ele repre­
zintă munca lor entuziastă, plină de eroism.
Poporul, harnicul gospodar al patriei noa­
stre, acum, în pragul anului nou şi al
noului cincinal, poate spune cu mîndrie că
a îndeplinit în mare măsură sarcinile pe
re partidul le-a trasat în domeniul con-
tiei .bazei economice a socialismului,
jrea producţiei industriale în anii pri recolte sporite la hectar.
.ului cincinal cu 3,4 ori faţă de nivelul
anului 1948, construirea de noi ramuri ale
industriei, Înzestrarea economiei naţionale
cu utilaje romîneşti în procent de 60 la
sută, punerea în funcţiune a 20 de noi
centrale electrice şi alte mari realizări din
industria grea şi producătoare de bunuri
' Ae larg consum, sînt fapte care îndreptă­
ţesc mindria fiecărui om al muncii. Ele au
schimbat înfăţişarea fiecărui colţişor al
patriei.
Privind realizările din regiunea noastră
în anii cincinalului, printre care: construi­
rea şi punerea în funcţiune a Uzinei cocso-
chimice din Hunedoara, Semicocseria de la
Călan, puternicele termocentrale de la Hu-,
nedoara şi Paroşenî; staţia de aglomerare
;,,şi furnalul 6 de la Hunedoara; redeschide­
rea minelor de la Vulcan şi Lonea; des­
chiderea unei noi mine la Uricani; constru­
irea a zeci de mii de m. p. de locuinţe pen­
tru muncitori, construirea*1 de cluburi mun­
citoreşti, cămine culturale, şcoli, etc., ve­
dem ce lucruri măreţe se pot înfăptui în-
tr-o ţară liberă, sub conducerea unui partid
pentru care nimic nu este mai scump decît
interesele poporului muncitor.
Muncitorii regiunii noastre, la fel ca
toţi muncitorii patriei, încheind bilanţul
. realizărilor, pornesc în noul an şi în noul
‘ cincinal cu forţe noi în muncă.
Directivele elaborate de către Congres
" cu privire la cel de al II-lea plan cincinal,
u care constituie un program complex de
muncă şi luptă pentru victoria în construc­
ţia socialistă, ne dă perspectiva clară în­
cotro trebuie să ne îndreptăm, eforturile.
In anii celui de al II-lea cincinal, tre-
' l uie să ajungem la o creştere a producti­
Adunările de partid
prilej de îmbunătăţire a muncii
Jlele trecute au avut loc în majoritatea
/ga nizaţiilor de bază din combinat, adu­
nări generale lărgite. în cadrul cărora
r '-au analizat în lumina documentelor Con-
resului partidului, felul în care au fost
!¦ use la bun sfîrşit angajamentele luate în
rJnstea acestui eveniment. De asemenea.
fn cadrul acesior adunări au fost luate
angajamente pentru viitor,
adunarea generală a organizaţiei de
de la oţelăria Siemens Martin, oţela-
eşa Mircea, Achim Aurel, Toma loan,
-t Valer, Ing. Bîrsan Aurel şi alţii,
ătat felul în care au fost realizate
jámentele luate, elanul cu care au
.’.cit comuniştii pentru a da patriei oţel
Re-- .y»
Hunedoara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢARI! E, UNIŢI-VĂI
Dum inică 1 ianuarie 1956
noul cincinal!
vităţii muncii, aşa cum se spune în Di­
rective, de 45-50 la sută faţă de 1955, şl
la o reducere a preţului de cost cu cel
puţin 15-20 la sută, iar în agricultură la o
producţie de cel puţin 15.000.000 tone ce­
reale.
Pentru înfăptuirea acestor prevederi ale
Directivelor, şi muncitorii din regiunea
noastră au multe de făcut.
In noul an şl tn noul cincinal, minerii
trebuie să pornească cu hotărîrea de a in­
troduce şi a-şi însuşi tehnica înaintată şl
metodele avansate de muncă, să realizeze o
productivitate a muncii sporită.
Siderurgiştii, trebuie să întrebuinţeze b
maximum capacitatea maşinilor şi agrega­
telor, să folosească mai raţional materiile
prime pentru a realiza mari economii.
Constructorii au sarcina să ridice noi
edificii ale industriei şi culturii, locuinţe
pentru muncitori, mai ieftine şi de calitate
superioară.
Mecanizatorii să muncească pentru înde­
plinirea normativelor, venind astfel în aju­
torul ţăranilor muncitori Ia obţinerea de \ în producţie, cum sîn t: Siller Grlgore,
Colectiviştii şi înlovărăşiţii să întărească
continuu sectorul socialist al agriculturii.
Ei trebuie să fie exemplu în aplicarea agro­
tehnicii înaintate pentru ţăranii muncitori
cu gospodării Individuale, să smulgă pă-
mîntului tot ce poate da, dovedind prin
aceasta superioritatea muncii în comun.
Intelectualitatea este chemată să folosea­
scă cunoştinţele sale pentru studierea şl >S - a u a p r in s b e c u rile în C ă sfă u
aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei
şi tehnicii, să întărească legătura cu oamenii
muncii, să crească cadre noi, capabile să
înfăptuiască sarcinile trasate de partid.
Creşterea producţiei faţă de 1955 în al
doilea plan cincinal, —- după cum prevăd
Directivele — trebuie să ajungă la energie
electrică la 80-85 la sută ; cărbune brut la
80-90 la sută; minereu de fier 1,8-2 ori;
cocs metalurgic de cca. 5 ori; fontă cca.
2 ori; oţel 2-2,2 ori; laminate 85-90 la sută;
cupru 1,8-2 ori; mobilă 45-50 la sută, etc..
Aceasta este pentru noi ţinta unde trebuie L tului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej", s-au
să ajungem în anul 1960.
îndeplinirea întocmai a-prevederilor sus- S^ guri organizate pe secţii. Cu această oca solidarea cuceririlor, dobîndite pînă acum. sută faţă de cea realizată în 1955; să ex­
menţionate precum şi a celorlalte prevederi (! zie» ei şi-au manifestat dragostea şi aia-
din Directivele privind dezvoltarea continuă ţ ŞamentuI fal3 de Partidul clasei muncitoare,
a economiei naţionale, va duce nemijlocit la care prin actul istoric de la 30 decembrie
ridicarea nivelului de trai material şi cul­ 1947 a răsturnat monarhia, instaurînd Re­
tural al oamenilor muncii din patria noa­ publica Populară Romînă. La mitingurile
stră. ce au avut loc la oţelărie, furnale, con-
Muncitori, ţărani muncitori, intelectuali l
Să pornim cu însufleţire şi cu forţe noi
la îndeplinirea istoricelor hotărîri ale celui
de al II-lea Congres al partidului nostru
drag.
Pentru obţinerea de noi succese în con­
strucţia bazei economice a socialismului,
pentru progresul culturii şi ştiinţei în patria
noastră, vă urăm : ” de 29 decembrie în proporţie de 102 la
Spor Ia muncă în noul an şi în noul
cincinal I
4 pagini 2 0 bani
\Către oamenii muncii din regiunea Hunedoara
CU PRILEJUL NOULUI AN, FELICITĂM CĂLDUROS TOŢI OA­
MENII MUNCII DIN REGIUNEA HUNEDOARA PENTRU SUCCE­
SELE DOBINDITE ÎN REALIZAREA SARCINILOR PRIMULUI PLAN
CINCINAL SI LE URĂM SPOR LA MUNCĂ ÎN LUPTA PENTRU ÎN­
FĂPTUIREA DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL II-lea AL PARTI­
DULUI CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE
ÎN CEL DE-AL II-lea CINCINAL.
COMITETUL REGIONAL DE PARTID COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI
Creşte bunăstarea oamenilor muncii
!Prem ii de vechim e m inerilor
In cUrsul acestui an, minerii Văii Jiului
au obţinut lună de' lună salarii mereu spo­
rite, ca răsplată a muncii lor harnice.
Grija partidului şi guvernului pentru un
trai tot mai bun al oamenilor muncii, s-a
• arătat încă odată zilele acestea, cînd mi­
nerii cu stagiu îndelungat în mină au prl-
, mit însemnate premii de vechime.
Astfel, numai la mina Petrila, la nume­
roşi mineri, ingineri şi tehnicieni, li s-au
împărţit premii de vechime în valoare de
1.800.000 lei. Cei mai buni mineri fruntaşi
Reisz loan, Konya Alexandru, Cenuşă Cor
1nel, Konycska Matei, Raczek Ludovic,
Gorfi Francisc, Lengrand Anton, Fila loan
şi alţii, care au o vechime în cîmpul mun­
cii între 18-45 de ani, au primit ca pre-
, mii, sume între 1700-2990 lei.
MORARU MARIA
corespondentă
Zilele acestea, în satul Căstău din raio­
nul Orăştie s-au aprins primele becuri
electrice, mareînd o nouă dovadă a politicii
partidului îndreptată spre bunăstarea ce­
lor de la sate.
Mitinguri ale oamenilor muncii cu prilejul
aniversarii a 8 ani de la instaurarea R. P. R.
In cinstea celei de a 8-a aniversări a
proclamării Republicii Populare Romîne,
muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combina-
/ întrunit în ziua de 29 decembrie în mitin
Sub deagid partidului m utra drag, înarm aţi ea
U'wăiătara iui Jílaex-& ngeli-d?eninStalin, înainte pentru
în(ăptairea programului de manea ţi de iuţită traiat de
C o n g r e s .!
Intîlnire de neuitat
Tovarăşul Mâ-
tyăs Râkosi, prim-
secretar al Comi­
tetului Central al
Partidului celor ce
muncesc din R. P.
Ungară, întreţinîn-
du-se cu minerul
POPULAR REGIONAL Haidu Juliu, Erou
al Muncii Socialis­
La electrificarea satului, au contribuit şl te de Ia mina Pe-
numeroşi ţărani muncitori de aci, care au
lucrat în mod voluntar la săpatul gropilor, trlla, într-una din
plantarea stîlpilor, etc. Este demnă de re
marcat munca depusă de comuniştii Ci* pauzele dintre şe­
bian Filip, Ivaşcu loan şl ţăranii munci­
tori Stanclu loan Lupu, Dănilă loan, An­ dinţele Congresu­
drei loan, Teodorescu Avram şi alţii. lui.
Un nou căm in cultura! Angajamente pentru noul an
Tot în zilele acestea, în satul Beriu, s-a
terminat un nou cămin cultural, al 67-lea în Discutînd Raportul de activitate al C.C. tindă metoda graficului ciclic la trei aba­
raionul Orăştie. al P.M.R., expus de tovarăşul Gh. Gheor­ taje frontale armate în lemn şi să reducă
ghiu-Dej, precum şi Directivele celui de al preţul de cost cu 5 Ia sută.
II-lea Congres, minerii sectorului IV de
la mina Vulcan, se angajează ca în anul De asemenea, colectivul sectorului II s s
angajat printre altele: să treacă de la
Preţios a fost aportul pe care colectiviş- 1 1956 să îndeplinească planul de cărbune metoda extragerii cărbunelui cu ciocan de
Iii şi ceilalţi ţărani muncitori de aci, l-au în 9 luni, iar planul la pregătiri în II abataj, la metoda puşcării abatajului fron;
adus la construirea noului lăcaş de cul­ luni; să reducă preţul de cost cu 8 la sută
tură. S-au prestat 3.134 ore muncă volun­ şi să facă economii în valoare de 200.000 tal cu trepte răsturnate, la abatajul nr. 9
tară, iar un număr de 70 atelaje au mun­ lei.
cit Ia căratul materialelor şi alte lucrări, vest. Aceasta va duce la o sporire a pro­
ductivităţii muncii cu 24 la sută.
fapte prin care s-a obţinut o economie de 1 Colectivul sectorului III de Ia aceeaşi mină, ?
Printre angajamentele luate de minerii
peste 27.500 lei. s-a angajat ca păşind în noul an, să spo­
S-au evidenţiat în mod deosebit comu­ rească productivitatea muncii cu 3 la sulă de la Lonea se prevede şi Introducerea,
faţă de cea planificată, să reducă preţul
niştii Dumitreasa Dănilă, Rogojan loan, de cost al cărbunelui cu 2 la sută faţă în primele două trimestre, a cinci abataje
din gospodăria colectivă, ţăranii muncitori
Dîmpeanu loan, Andresoiu Vasile, Murcoi frontale armate cu stîlpî de fier în sectoa*
Filimon şi alţii, care au fost exemplu mo­ de cel realizat în 1955, fiind hotărîţi să rele II şl III, extinderea metodei graficu­
bilizator pentru toţi ceilalţi. De asemenea, folosească Ia maximum capacitatea maşi­ lui ciclic, etc.
au muncit cu mult interes preşedintele şi nilor.
secretarul sfatului popular comunal, ! ?
prodi Alexandru şi Afloarei loan. ?
Pentru a spori productivitatea muncii, Constructorii hunedoren!, analizînd felul
cum şî-au îndeplinit planul pe anul 1955,
minerii sectorului III de la mina Petrila s-au angajat ca păşind în anul 1956, să
se angajează ca începînd cu data de 1
execute lucrările de construcţie prevăzute
Ianuarie 1956, să treacă la introducerea în plan, în aşa fel, îneît productivitatea
strucţii metalice, cocserie, etc., cei peste 3000 abatajelor frontale cu rambleu pneumatic, muncii să crească cu 5 la sută, iar preţul
de participanţi au salutat cu bucurie ma­ care permit extragerea cărbunelui conco­ de cost al lucrărilor să fie redus cu 1,5
rile realizări înfăptuite pe calea constru­ mitent cu rambleearea, uşurînd condiţiile de
la sută faţă de cel planificat, respectînd cu
irii socialismului, angajîndu-se să lupte şi ! muncă şi mărind productivitatea cu 15 la stricteţe termenele de dare în folosinţă a
pe mai departe cu consecvenţă, pentru con­
construcţiilor ce le vor executa.
După terminarea primului schimb, în < In ultimile zile ale anului 1955
ziua de 29 decembrie 1955, muncitorii, teh­
nicienii şi inginerii de la I.C.S. Hunedoara \ Folosind metoda prin surpare, echipa de
s-au întrunit în mai multe mitinguri pe \ H u n e d o a r a mineri condusă de LucacI Aron, a dat 197
tone minereu peste plan, iar echipa con­
sectoare. Echipele de furnaliştî de la furnalul nr.6 dusă de Munteanu Aron 267 tone. Sînt
grăitoare rezultatele obţinute de brigada
conduse de prim-furnaliştii Pali Victor, condusă de Bidiga loan. Ea a dat peste
plan în acest timp 500 lone de minereu.
Costea Nicolae şi Cazan Ştefan au elabo­
rat în zilele de 26-27 decembrie, cu 7 pînă
la 17,28 la sută mai multă fontă peste
prevederile planului de producţie. Brigada
prim-furnalistului Mîtcă Ilie de la furnalul
II, din sectorul furnale vechi, şi-a depăşit La uzina „Victoria" din Călan, sînt în­
planul în ziua de 28 decembrie cu 28 la registrate în aceste zile succese însemnate.
sută, iar brigada lui Munteanu Lepăduţ de Aşa, de pildă, valoarea producţiei globale
la furnalul IV cu 10,51 la sută. pe anul 1955 a Fost realizată pînă în ziua
Din sectorul Oţelării importante reali­ sută. La secţia furnale planul a fost rea­
zări au dobîndil echipele prim-fopitorilor
Lăbuneţ Vaier, Slanciu Aurel şi Opriş lizat în procentaj de 100,8 la sută, iar la
Avram care au elaborat cu 25-36 la sută turnătorie a fost depăşit cu 6 la sută.
mai mult oţel peste plan. La cuptorul elec­ Echipa maistrului Moraru loan de la fur­
tric prim-topitorii Omotă Pascu, Haiduc
nalul 2 are o depăşire medie anuală de
Florian şi Jurca Florian şi-au depăşit sar­ 21,12 la sută, iar cea condusă de maistrul
cinile de plan cu 30-52 la sută. Muntean Ionaşcu de 21,23 la sută.
La secţia laminoare, laminoriştii din
schimbul maistrului Trifu loan au dat cu P e lr e ş ii
8,37 la sută mai multe laminate peste pla­ Colectivul de muncă al fabricii de hîra
nul zilei, iar cei din schimbul maistrului lie „1 Mai ’ Petreşti din raionul Sebeş,
Constantin Petru cu 6,4 la sută. ca în lot cursul anului, şi tn aceste zile
obţine rezultate importante în producţie.
Muncitorii şi muncitoarele care lucrează
Colectivul minelor de fier Ghelar şî-a în secţia finisaj-sortare au depăşit planul
realizai în perioada 1-29 decembrie planul secţiei în zilele de 27 şl 28 decembrie cu
la producţia globală, pe întreaga mină, în 139,7 la sută şi respectiv cu 127,89 la sută.
procentaj de 101,70 la sută, în frunte s-au Echipa tovarăşului Nichifor Traian de
situat orizontul I cu o depăşire a planului la maşinile de liniat şi-a realizat sarcinile
6 Ia sută, mina vest cu 2 la sută şi de plan în aceste zile în proporţie de 222
orizontul IV cu 1,2 la sută. la sută.