Page 10 - 1956-01

Mr, 5 4 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

P E T E /VI E D E P A R T I D Noutăţi tehnice Cârti noi apărute

OGumenteie Congresului Dispozitiv oscilant pentru ocrotirea cuţitelor IN EDITURA DE STA T PEN TRU
LITERATURA p o l it ic a

La S e b e ş lexandru, capitolul „înfăptuirea primu­ partid pe1teme din Raportul de acti­ la, maşinile de rîndelat în limbile romînă, maghiară şi germană:

Pentru ia fi cunoscute temeinic de lui plan cincinal“ din Raportul de ac­ vitate al C.C. al Partidului Muncito­ ÎT' Gh. Gheorghiu-Dej —. Raportul de acti­
către toţi activiştii şi membrii de
partid documentele istorice elaborate tivitate şi „Sarcinile celui de-al II-lea resc Romîn. Astfel, au fost organizate vábate al Comitetului Cambrai al Partidu­
de cel de-al II-lea Congres al Parti­
dului Muncitoresc Romîn, Comitetul cincinal în domeniul industriei“ din discuţii pe tem ele: „Despre situaţia Se ştie că ridicarea productivităţii maşinii, din cauza lovirii de piesa lui Muncitoresc Romîn la Congresul al
raional de partid Sebeş, a organizat muncii la maşinile-unelte se poate ob­ prelucrată în momentul întoarcerii şl
studierea acestora. Toţi lucrătorii Co­ Directive; iar tovarăşul Rusneac Si- internaţională“, „Lupta partidului II-lea al partidului.
mitetului raional de partid au studiat ţine ori prin mărirea vitezii la tăiere frecării de acesta. K. Marx—F. Engels — Scrisori despre
în zilele de 4 şi 5 ianuarie în mod mion, oapitolul „Munca ideologică“ pentru crearea şi consolidarea orîn-
individual, Raportul de activitate al „Capitalul“.
C.C. al P.M.R. şi Statutul partidului, din Raportul de activitate al C.C. al duirii democrat-populare în ţara noas­ (metoda de tăiere rapidă a metale­
iar în ziua de 6 ianuarie, Directivele lor), ori prin creşterea avansului şi Necesităţile şi cerinţele producţiei V. I. Lenin — Marxismul şi Insurecţia
cu privire la cel de-al II-lea plan cin­ partidului. tră“, „Succesele şi lipsurile în înde­ adîncimii, pentru majorarea secţiunii au determinat pe Popa Gheorghe sa
cinal. şpanului (metoda de tăiere intensivă nu se dea. bătut în faţa greutăţilor. (Scrisoare către Comitetul Central al
Intr-una din zilele destinate studiu­ plinirea primului plan cincinal“ . a metalelor). Aplicînd sub cuţit o simplă placă cu
In urma studiului, au avut loc se- o parte oscilantă (vezi schiţa) con­ P.M.S.D.R.).
minarii pe capitole, conduse de către lui, lucrătorii de partid au ascultat Discuţiile legate de problemele ra­ La maşinile-unelte cu regim con­ fecţionată dintr-o tablă de oţel, de 2-3
membrii biroului raional de partid. informarea tovarăşului Măliguţă Teo­ ionului Petroşani, au scos în eviden­ tinuu de tăiere (strung, freză, etc.) mm grosime, de mărimea cuţitului, a Clara Cuşnir-Mihailovîci — .Despre si­
Astfel, tovarăşul Mihuţ Vasile, prim s-au obţinut realizări mari prin folo­ rezolvat problema.
secretar al Comitetului raional de dor delegat la-Congres, care le-a-vor­ ţă ajutorul de nepreţuit ce-1 repre­ sirea cuţitelor cu plăcuţe de aliaje tuaţia. revoluţionară din România în pe­
partid şi Coşteal Garol, şeful secţiei dure şi mai nou cu plăcuţe ceramice. Partea oscilantă se pliază şi urmea­
organizaţiilor de partid, sindicale şi bit despre unele aspecte de la Con­ zintă pentru munca politică de acolo ză cuţitul la tăiere, iar la mersul îri rioada 1918-1920.
U. T. M., au seminarizat capitolul întrebuinţarea acestor plăcuţe însă, gol, această parte-se îndreaptă ridi-
„Partidul“ din Raportul de. activitate gres. documentele Congresului. Cu această nu s-a putut introduce la maşinile-u­ cînd cuţitul de pe piesa prelucrată, I. Feldman şi V. Inoan — Despre munca
al C.C. şi Statutul partidului; tova­ nelte cu regim discontinuu de tăiere, ocrotind astfel tăişul cuţitului de iz­
răşul Gherman Aurel, capitolul „Tran­ După terminarea seminarizării cu ocazie, au fost analizate în mod deo­ din cauza fragilităţii lor (în momen­ bire, şi de frecare. organizaţiilor de partid cu organizaţiile
sformarea socialistă a agriculturii“ tul întoarcerii, întîi se loveau de piesa
din Raportul de activitate al C.C. şi lucrătorii de partid, a avut Ioc semi­ sebit deficienţele existente la minele prelucrată şi se spărgeau, apoi se Acest dispozitiv este astăzi răspîn- sindicale (Colecţia „In ajutorul activistu­
„Sarcinile celui de-al doilea cincinal frecau, ştirbindu-şi muchea). dit printre toţi rîndelarîi întreprindem
în domeniul agriculturii“ din Directi­ narizarea documentelor Congresului de cărbuni privind munca politică în noastre. Tovarăşii Ciobanu Vasile şi lui de partid“).
vele Congresului; tovarăşul Iacob A- De .acest neajuns de tăiere, s-a izbit Popa Sabin, îl .întrebuinţează cu mult
cu membrii Comitetului raional de •jurul sporirii productivităţii muncii, şi tov. Popa Gheorghe, meseriaş în succes, obţinînd o mărire a producti­ S. Orban şi E. Mihail — însemnările unui
brigada de inovaţii a întreprinderii vităţii muncii între 10-15 la sută.
partid şi propagandiştii de la toate lipsurile din viaţa internă de partid noastre. agitator. \
Recomandăm aplicarea acestei ino­
cercurile şi cursurile de. partid şi în domeniul aplicării principiului de­ Dînsul, în dorinţa de a mări viteza vaţii şi în cazul cuţitelor din oţel ra­ B. M. Kedrov — Materialismul dialectic
de tăiere la şchaping (maşină de rîn-
U.T.M. mocraţiei interne de partid, în dome­ despre descoperirile contemporane în do­

niul organizării propagandei de partid meniul structurii materiei. (Colecţia „In

La Petroşani şi altele. ajutorul celor care studiază materialismul

Astfel de discuţii se organizează dialectic şi materialismul istoric).

In -ziua de 4 ianuarie s-a început în continuare, pe baza planului de V. Cristache — P. Radovan — Activui

în raionul Petroşani studierea de că- acţiune al Comitetului raional de de partid (Colecţia „Io ajutorul activis­

tr.e toţi membrii de partid a docu­ partid cu membrii comitetelor de tului de partid“).
* * * Q!n lurptia P.C.R. pentru închega­
mentelor celui de-al II-lea Congres partid de la întreprinderi, activişti ai
al partidului. rea alianţei clasei muncitoare ou ţărăni­
organizaţiilor U.T.M. şi sindicale,
mea muncitoare în' bătălia pentru reforma
Primele discuţii conduse de mem­ membrii comitetelor executive ale sfa­
agrară din 1944-1945. — Studii şi referate
bri ai biroului Comitetului raional de turilor populare, propagandişti şi
monografice — Volumul I — apărută sub
partid, au avut loc cu activiştii de toţi membrii de partid din raion.
îngrijirea Institutului de Istorie a Parti­

dului de pe lingă C.C. al P.M.R.

Sarcini de viitor in discuţia activului raional de partid delat), a încercat folosirea cuţitelor pid, deoarece, folosind acest dispo­ - * * * Rolul maselor populare în făurirea
cu plăcuţe din aliaje dure (pobedit zitiv se obţine o mărire însemnată a Istoriei — Culegere de articole, studii şi
referate.
Zilele acestea, a avut loc la Comi­ sindicat şi" U.T.M. vor şti să traducă ¦trebuie să pornească la o muncă mai şi vidia). Acestea însă, se ştirbeau la vieţii tăişului cuţitului.
Partidul Muncitoresc Romffin —
tetul raional P.M.R. Petroşani o şe­ în fapte sarcinile ce izvorăsc din rodnică pentru a ajunge la nivelul tăiş în drumul de întoarcere a cuţi­ VERNICHESCU IULIU partid marxist-]enimisit al clasei munci­
dinţă cu activul de partid, conducă­ toare.
torii Direcţiei generale a cărbunelui Directive, de felul cum Direcţia ge­ sarcinilor trasate de partid şi gu­ tului, în timpul mersului în gol al ing. şef al Atelierelor C.F.R. Simeria
nerală va sprijini întreprinderile şi vern. ***¦ Avem un cîrmacd încercat.
Calendarul ţărănimii muncitoare
şi a tuturor întreprinderilor carboni­ de felul în care colectivele minelor Este necesar, a arătat vorbitorul, — 1956 —
fere din Valea Jiului, în scopul dez­ vor îndeplini sarcinile ce revin din ca întrecerea .socialistă să capete un
baterii sarcinilor ce reies din Direc­ planul Direcţiei generale.
avînt mai puternic, în care obiecti­ IN EDITURA TINERETULUI

tivele celui de-al II-lea Congres a Criticîndu-se apoi faptul că majo­ vele principale să fie ridicarea pro­ Mihail Sadoveanu — Zodia Cancerului
partidului.
ritatea conducerilor minelor şi îri ductivităţii muncii şi reducerea pre­
Mihail Sadoveanu — Raiul
După ce s-a expus planul de mă­ special a sectoarelor, sprijină mai ţului de cost. Pentru întărirea mun­
Cezar Petrescu — Oameni de ieri, oa­
suri ce trebuie să se ia în vederea mult brigăzile înaintate, neglijîndu- cii politice în cadrul întreprinderi­
meni de azi, oameni de mâine.
îndeplinirii sarcinilor din cel de-al le pe celelalte, s-a luat hotărîrea ca lor, organizaţiile de partid trebuie
Petru Dumitriu — Pasărea furtunii —
doilea plan cincinal, s-a trecut la toate brigăzile de mineri să fie spri­ să mobilizeze pe comunişti pentru
ed. Il-a revăzută.
discutarea tuturor problemelor ce se jinite în aceeaşi măsură, şi mai mult ca aceştia să fie în primele rînduri
pun în faţa întreprinderilor carboni­ cele ramase în urmă, fixîndu-se tot­ ale bătăliei pentru mai mult cărbune, Nagy Istvan — Ospăţul lui Rez Mihaly

fere. Cei care au luat cuvîntul s-au re­ odată cîte un responsabil pe fiecare iar comitetele de partid şi birourile Presarea vertical ă a cărămizilor V. Em. Galan — Vecinii.

ferit în mod special la problema ri­ schimb de abataj. organizaţiilor de bază să se folosea­ V. Em. Galan — Mesagiui lui U Iun Suo

dicării productivităţii muncii şi re­ De asemenea, s-a pus un deosebit scă mai mult de dreptul de control la presa Vacum (col. „In jurul lum ii“),

ducerea preţului de cost la cărbune. accent pe problema extinderii meto­ politic asupra conducerilor adminis­ T. Viimu — Voltaiiire (col. „Oameni de

Astfel, tovarăşii : Suder Wiliam, di­ delor înaintate de muncă şi în spe­ trative, analizîndu-le periodic acti­ Preocupat să găsească noi căi de fel producţia cu 50 la sută. Un alt seamă) ’

rector gen,erai al Direcţiei generale cial a graficului ciclic, întreţinerea vitatea, criticîndu-le lipsurile şi în- ' sporire a producţiei de cărămizi, tov. avantaj al acestui sistem nou de pre­ C. Ignătescu — Marşul miresid

a cărbunelui, Roman Petre,' inginer şi folosirea la maximum a mijloace­ demnîndu-le la îmbunătăţirea mun­ Văleanu Nicolae, de la Fabrica de L. Demetrius — Cetatea de pe Tîrnave
şef1al Direcţiei generale a cărbune­ lor mecanizate şi reducerea perso­ cii, întărind prin aceasta răspunde­ produse ceramice din Sîntimb-ru, ra­
lui, Pali Iosif, directorul minei Pe- nalului neproductiv. rea conducerilor administrative, a ionul Alba, studiind felul cum se exe­ sare, constă în faptul că depozitarea (col. „Patria noastră“).
trila, Cotoţ Iosif, directorul minei inginerilor şi tehnicienilor. Aşa se cută presarea cărămizilor, a făcut cărămizilor în uscătoriile deschise se
Vulcan şi ceilalţi vorbitori, au arătat In concluzie, tovarăşul Barna Ioan va putea ajunge la îndeplinirea sa r­ propunerea de a se trece de la presa­ face cu ajutorul vagonetelor, iar us­ Florica şi Traían Şelmaru — Turneu în
că înlăturarea lipsurilor de pînă a- prim-secretar al Comitetului raional cinilor trasate industriei noastre car­ carea se face şi ea mai repede, cu aju­
de partid, a arătat că odată cu în­ torul aerului şi vîntului datorită Occident.

M. Gheorghiu — Ucenicia cărturarului.

Tr. Coşovei — Uriaşul preludiu (col.

cum depinde de felul cum' conduce­ ceperea celui de-al doilea cincinal, bonifere prin ’Directivele celui de-al rea orizontală a cărămizilor, la pre­ suprafeţii mari de goluri.’ „Patria noastră“).
rile minelor, organizaţiile de partid, colectivele minelor din Valea Jiului II-lea Congres al partidului. sarea lor verticală. Astfel, cu ajutorul
unei guri de presă, presarea cărămi­ Alte avantaje ale aplicării acestei P. Caraioan — Ion Creangă (col. „Oa­

meni de seamă“). '

inovaţii constau în aceea că ea aduce D. Rendís — Două batalioane
economii la fondul de salarii în valoa­
In lumina Directivelor Congresului, colectiviştii discută planul zilor se face vertical aşa cum se re de 65,50 lei în 8 ore. Numai în D. Dorian — N-au înflorit încă medii,.
de producţie pe anul 19^6 arată în desenul de mai jos (care
poarta indicaţia nou). Luarea cără­ P. Schuster — Dracul şi 'domnişoara din

mănăstire — limba germană.

Din iniţiativa organizaţiei de bază, la unele culturi, ca de exemplu la aduce venituri însemnate. La fel, co­ mizilor de pe presă se face fără ra­ timp de 6 luni, această ino-cţie adu­
în cadrul unei adunări generale a grîu, cartofi, şi altele, producţia pre­ lectivistul Romcea Aurel, a propus mă, fiind posibilă luarea a trei că­ ce economii în vaioare de 79.681 lei.
colectiviştilor din Ilia, s-a pus în văzută nu a fost îndeplinită. că în anul acesta să se semene 1 rămizi deodată.
MARTONOVICI IVAN

discuţie felul în care a fost realizat Analizînd aceste probleme, colec­ ha cartofi timpurii iarovizaţi şi o Avantajele acestui sistem nou de şeful cabinetului tehnic

planul de producţie pe anul 1955. tiviştii au trecut apoi la discutarea jumătate de hectar cu ridichi de vară, presare a cărămizilor faţă de cel NEAGU MARGARETA

Din discuţiile purtate de numeroşi planului de producţie pe anul 1956, în iar după recoltarea acestora, să se vechi, constau în faptul -că în acelaşi responsabil cu inovaţiile
colectivişti, a reieşit că acest plan a lumina Directivelor Congresului. Ei semene, pe suprafaţa recoltată, o a timp se produc (se presează) trei că­ de la Fabrica de produse ceramice din
fost întocmit în mod birocratic şi for­ au venit cu numeroase propuneri doua cultură de toamnă. rămizi în loc de două, mărindu-se asţ-
mal, nefiind cunoscut de toţi colecti­ pentru sporirea producţiei la hectar, Sîntimbru
Din aceste discuţii s-a văzut că co­
viştii şi chiar de unii membri ai con­ pentru creşterea veniturilor gospodă­ lectiviştii din Ilia sînt hotărîţi ca în
siliului de conducere, ceea ce a făcut riei prin dezvoltarea altor ramuri, anul acesta, precum şi-n anii viitori,
ca colectiviştii să nu lupte cu toată etc.
răspunderea pentru îndeplinirea tu­ să lupte pentru traducerea în viap
turor celor prevăzute. Aşa de pijdă,
nu s-a realizat grajdul pentru 50 de Colectivistul Bolea Ioan, de pildă, a sarcinilor ce reies din Directivele
ă propus să se mărească grădina de celui de-al II-lea Congres al P.M.R.

vite şi saivanul, care au fost prevăzu­ zarzavaturi de la 4 la 8 ha. şi să se înflorindu-şi şi dezvoltîndu-şi necon­

te în planul pe 1955. De asemenea, semene 1 ha. cu varză timpurie care tenit gospodăria lor colectivă. Expozifia „Din (reculul

de luptă aS P, M„ R."

Penflru o cîf m ai justă im punere a co te lo r de produse De curînd, Comitetul raional de

vegetale şi anim ale pe anul 1956 partid Haţeg a amenajat într-o sală
situată în centrul oraşului, o expoziţie

In cursul acestei luni, în întreaga dele netrecîndu-le în documentaţie în- făcută la impunere, duce Ia nemulfu- închinată luptei conduse de Partidul

regiune se va desfăşura acţiunea de treaga suprafaţă ce o posedă şi um- miri şi provoacă greutăţi în munca Comunist Romîn în anii ilegalităţii.
impunere a cotelor la produsele ve­ flînd în acelaşi timp suprafeţele altor
getale şi animale pe anul 1956. A- gospodării pentru ca astfel să noată de realizare a planului de colectare. Expoziţia cuprinde’ numeroase ta­
ceastă acţiune prezintă o mare impor­ justifica suprafaţa totală pe. comună, blouri care înfăţişează situaţia grea
tanţă politică şi economică şi de aceea S-au observat de asemenea cazuri De aceea, trebuie să se lucreze cu de cruntă exploatare a muncitorilor
trebuie organizată cu cea mai mare cînd unele gospodării au fost înre­ şi ţăranilor muncitori în timpul re­
răspundere de către organele de stat gistrate cu un număr mai mic de vaci, maximum de atenţie şi principialitate, gimului burghezo-moşieresc şi aspec­
şi sprijinită temeinic de către organi­ bivoliţe, oi sau capre, decît cel pe te din luptele conduse de către comu­
zaţiile de partid. care-l posedă în realitate, în timp ce Pentru a se evita orice greşeală, sfa­ nişti împotriva împilatorilor.
alte gospodării, au fost încărcate cu
In scopul efectuării unei juste im­ animale ce nu le posedă. Toate aces- turile populare şi comisiile de impu-< Expoziţia este zilnic vizitată de un
puneri au luat fiinţă comisii comunale te nedreptăţi au dat naştere la con- mare număr de muncitori şi ţărani
de impunere. In perioada de la 3-10 testaţii îndreptăţite din partea ţărani- nere sînt obligate să invite pe fiecare muncitori din oraş şi din satele din
ianuarie, aceste comisii efectuează o­ lor muncitori cinstiţi. raionul Haţeg.
peraţiile de transcriere în formularele producător în parte, pentru a-1 con­
de impunere a tututor gospodăriilor Organizaţiile de partid şi sfaturile N. SBUCHEA
cu datele lor de identitate. Intre populare au sarcina de a veghea ca la sulta asupra documentaţiei gospodar corespondent
î'l'-31 ianuarie, se vor executa opera­ impunerile din acest an să nu se mai
ţiile de complectarea documentaţiei, se repete asemenea lipsuri. Orice tendin­ rii sale pe baza căreia a fost stabili­ Pe urmele materialelor
vor calcula cotele, se vor complecta şi ţă de sustragere a suprafeţelor sau de publicate
tnmîna obligaţiile de predare. declarare inexactă a numărului de tă cota. Orice obiecţiune din partea
animale precum şi tendinţele de păr­ Sub semnătura tovarăşului Suşman
Sfaturile populare, au sarcina de a tinire, trebuie descoperite la timp şi producătorilor trebuie cercetată cu a- Inovatorii la lucru Ioan, la diata de 15 decembrie 1955, a
combătute cu tărie. fost publicat materialul in titulat: „Un
sprijini comisiile să întocmească do­ tenţie şi rezolvată pe loc. j colectiv sportiv ale cărui posibilităţi
nu sînt folosite“.
cumentaţii juste şi să evite încercă­ Comisiile de impunere au datoria In vederea realizării sarcinilor mără : un dispozitiv pentru reduce­
privind ridicarea productivităţii rea timpului de cuplare la puţul de In articol se vorbea de inactivita­
rile de sustragere sau mărire a su­ de a grupa în jurul lor active largi muncii, inovatorii de la mina Pe- extracţie şi modificarea sistemului tea conducerii colectivului sportiv
trila au şi început să-şi aducă pre­ de frînare la maşina de extracţie de „Metalul 108“ şi în special la disci­
prafeţelor arabile. Trebuie avută o formate din deputaţi, utemişti, delega­ ţioasa contribuţie. la puţul orb numărul 5, propusă de plinele sportive ce trebuie desfăşurate

deosebită grijă ca în documentaţia te de femei şi ţărani muncitori frun­ Numai în primele două zile din mecanicul Moldovan Eugen şi un
mecanism cu ajutorul căruia se pot
taşi, active care să le ajute la întoc­ anul acesta, cabinetul tehnic de aci descărca mai lesne materiale din
autocamion, propus de tovarăşul Şu-
mirea documentaţiei şi la mobilizarea a primit un număr de 6 propuneri luţiu Mircea.

ţăranilor muncitori pentru a participa de inovaţii. Printre acestea se nu­

la impunere.

Organizaţiile de bază au sarcina

de a lămuri pe fiecare ţăran muncitor

anului 1956, .să fie trecute şi terenuri­ Anul trecut au fost cazuri cînd u- să se prezinte atunci cînd este che­ Realizări ale Crucii roşii în sălile de sport pe timp nefavorabil.
le •ryse în cultură prin desţeleniri, nele comisii au lucrat descomplectate mat, la sfatul popular pentru a fi
defrişări şi dezmărăciniri în toamna şi în afară de aceasta, nu au cunoscut iar cursurile anti T.B.C. au fost ab­ | Comitetul de conducere al colecti­
anului 1955, precum şi terenurile puse temeinic instrucţiunile, fapt ce a dus consulat asupra impunerii gospodăriei Pentru asigurarea acordării primu­ solvite de mai mulţi oameni ai mun­ vului sportiv „Metalul 108“, îşi însu­
în cultură în toamna anului 1954 la unele greşeli în muncă. Comisia sale la colectare. Ele au de asemenea lui ajutor oamenilor muncii la locu­ cii, întreeîndu-se numărul planificat şeşte pe deplin critica şi arată în
prin asanări şi drenări, deoarece care a lucrat la Rapoltu Mare, a fă' datoria să desfăşoare o largă muncă cu 20 la sută. scrisoarea de răspuns trimisă ziarului
toate aceste terenuri nu au figurat ca cut calcule greşite la impunere, lucru politică în rîndul ţăranilor muncitori rile de muncă, Comitetul regional de măsurile luate. Astfel, responsabililor
suprafaţă arabilă în anul 1955. ce nu poate fi admis, iar în comuna Cruce roşie Hunedoara, a organizat Pentru a creşte cît mai multe ca­ de secţii sportive şi cercuri sportive
Filimon Sîrbu din raionul Ilia, comi­ dre sanitare, nu demult au fost des­ li s-au trasat sarcini concrete. Pînă
La întocmirea documentaţiei pe a- sia de impunere a calculat cotele de pentru ai convinge că este de datoria în anul trecut 220 posturi sanitare chise două noi şcoli pentru surorile în prezent — se spune în sorisoare —
nul 1955, în unele comune cum sînt fîn numai după suprafeţe arabile, fără lor să declare real suprafeţele şi nu­ atît în sectorul industrial cît şi.ag ri­ de Cruce ro şie ; una în Petroşani şi s-a putut organiza un concurs de şah
de pildă Cîrjiţ din raionul Ilia, Vine- a include şi suprafeţele de fineţe na­ mărul animalelor ce le posedă şi să col. Aceste posturi sînt deservite de alta în Alba-Iulia, iar pentru apăra­ pentru clasificare, la oare au participat
rea din raionul Orăştie, şi altele, s-au turale. O altă cauză care a dus la descopere în acelaşi timp pe răuvoi­ absolvenţi ai cursurilor „Gata pentru rea sănătăţii' ţăranilor muncitori, în 31 de concurenţi. De asemenea, a fost
făcut defalcări de gospodării fără te­ aceste deficienţe, este lipsa unui con­ torii care caută să se sustragă de la apărarea sănătăţii“. gospodăriile agricole colective şi de organizată o întîlnire între şahiştii
mei legal, cu scopul de a se scădea trol permanent şi calificat'din partea această datorie patriotică prin de,cla • stat au fost organizate 9 cursuri de clubului sportiv „Metalul 108“ şi cei
structura de proprietate a unor pro­ organizaţiilor de partid şi de stat r a ­ In anul trecut, succese frumoase de la „Flacăra“ 14. Cei mai buni
ducători. In alte comune, s-au semna» s-au obţinut şi în ceea ce priveşte grupe sanitare. Asemenea cursuri au jucători de tenis de masă au partici­
pat în luna decembrie 1955 la con­
raţii nereale. '< lărgirea organizaţiei de Cruce roşie. fost organizate şi în patru cartiere cursurile de tenis de masă interregio­
nale oare s-au desfăşurat la Alba-Iu­
Trebuie să ne străduim pentru a Numărul membrilor planificaţi a fost din oraşul Petroşani.

face o documentaţie şi o impunere cît depăşit cu peste 13 la sută.

mai justă în acest an, fiindcă de a- De asemenea, prin organizarea

lat cazuri cînd unii membri din co­ ionale. ceasta va depinde în mare parte suc­ cursurilor G.P.A.S., au fost pregătiţi Nagy Etelca şi Bogdan Elvira lia. Pentru dezvoltarea turismului au

misiile de impunere îşi protejează ru- Orice greşeală şi orice denaturare cesul campaniei de colectare. cu 14 la sută mai mulţi absolvenţi, corespondente fost organizate 6 ieşiri în munţi.