Page 11 - 1956-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 49

Poporul francez a votat pentru pace. V. M. M o lo fo v l-a p rim ii Recepţia de la Berlin cu prilejul cele!
pe am b asad oru l Turciei

independenţă naţională şi progres social în U. R. S. S. de-a 80-a aniversări a lui Wiihelm Piek

Partidul Comunist Francez a obţinut 151 mandate care să continue promovarea vechii MOSCOVA (Agerpres). - TASS BERLIN (Agerpres). — A.D.N. 80-a aniversări a preşedintelui Wil­
politici condamnate de alegători. La 4 ianuarie, V. M. Molotov, mi­ transmite : helm Pieck.
PARIS. — Din ultimele rezultate anunţă convooarea unui congres ex­ nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
Unii comentatori de presă mai lucizi l-a primit pe dl. K. N. Kavur, ambasa­ La 4 ianuarie, Comitetul Central al La recepţie au participat de ase­
ale alegerilor reiese că Partidul Co­ traordinar al partidului în zilele de îşi exprimă însă îndoiala cu privire la dorul extraordinar şi plenipotenţiar al Partidului Socialist Unit din Germa­ menea mareşalul Uniunii Sovietice A,
posibilitatea creării rapide a unei aşa- Turciei în U.R.S.S., în legătură cu a- nia, guvernul Republicii Democrate A. Greciko, comandantul şef al gru­
munist Francez a obţinut 5.598.430 14 şi 15 ianuarie. Se anunţă de ase­ numlte majorităţi de centru incluzînd propiata prezentare a scrisorilor de Germane şi Consiliul Naţional al pului de trupe sovietice din Germa­
partidele Frontului republican şi parti­ acreditare preşedintelui Prezidiului Frontului Naţional al Germaniei De­ nia, precum şi membri ai corpului di­
voturi, adică cu 600.000 de voturi mai menea că Guy Mollet, secretarul gene­ dele actualei coaliţii guvernamentale. Sovietului Suprem al U.R.S.S. mocrate au oferit la Casa" ministere­ plomatic.
lor din Berlin o mare recepţie cu pri­
mult decît în 1951. Numărul mandate­ ral al partidului, a fost însărcinat să Presa democrată franceză subliniază Apariţia în sală .a lui Wilhelm Pieck,
că manevrele cercurilor de dreapta preşedintele Republicii Democrate
lor partidului comunist a ajuns la 151. se întîlnească cu liderul radical Men- oare urmăresc să creeze în noua adu­ Germane, a fost întîmpinată cu aplau­
nare o majoritate reacţionară menită ze furtunoase prelungite. Fanfara a
Ministerul de Interne a anunţat tot­ des-Fnance pentru a discuta în legă­ să contracareze influenţa deputaţilor executat imnul Republicii Democrate
comunişti se lovesc de voinţa maselor Germane.
odată rezultatul contestaţiei făcute tură cu principiile formării noului gu­ largi populare din întreaga ţară.
O. Grotewohl, primul ministru al
de partidele de dreapta în legătură vern. Ziarul „L’Humanité“ scrie că în lejul celei de-a 80 aniversări a lui R.D. Germane, P. N. Pospelov, se­
noua Adunare Naţională Partidul-Co­ cretar al C.C. al P.C.U.S., A. Za-
cu numărătoarea voturilor în depar­ întrevederea dintre Guy Mollet şi munist Francez este gata să colabo­ Greva muncitorilor wadski, membru al Biroului Politic al
reze cu partidul socialist şi cu cele­ C.C. al P.M.U.P. şi preşedinte al
tamentul Moselle. După cum se ştie, Mendes-France a avut loc la 5 ianua­ lalte grupări de stînga şi să înfăp­ Wilhelm Pieck, preşedintele Republi­ Consiliului de Stat al R. P. Polone şi
tuiască pe baza unei asemenea alianţe alţii au adresat calde, cuvinte de salut
la prima numărătoare, listele parti­ rie. S-a hotărît, după cum a declarat cerinţele maselor populare oare au asi­ de la compania engleză cii Democrate Germane. lui Wilhelm Pieck.
gurat în cursul alegerilor un conside­
delor „aliate“ M.R.P. şi radioal (Fau­ Guy Mollet după aceea, ca partidul so­ rabil salt spre- stînga. de tramvaie din Calcutta La recepţie au luat p arte: J. Dieck­ Preşedintele Wilhelm Pieck a mul­
ţumit celor prezenţi pentru saluturile
re) nu obţinuseră majoritatea absolu­ cialist şi partidul radical-socialist Neliniştea cercurilor DELHI (Agerpres). — TASS mann, preşedintele Prezidiului Came-
politice din Occident
tă necesară pentru oa, în conformi­ (Mendes-France) să respingă propu­ După cum anunţă ziarul „Hindustan .. rei Populare a R.D. Germane, O.
PARIS — Corespondentul Ager­
tate cu legea electorală, acestor par­ nerea făcută de primul ministru Faure

tide să li se atribuie toate mandate­ cu privire la formarea unui guvern de Standard”, la 4 ianuarie au declarat Grotewohl, primul ministru al R.D.

le. Noua numărătoare a voturilor a coaliţie, în care să intre toate parti­ grevă la Calcutta aproape 10.000 de Germane, W. Ulbricht, prim-secretar

dat cîştig de cauză celor două par­ dele burgheze şi partidul socialist. muncitori ai companiei engleze de al C.C. al P.S.U.G. şi prim-vicepreşe-

tide de dreapta, oare au obţinut ast­ Guy Mollet a declarat că partidul so­ tramvai. Muncitorii au declarat gre­ dinte -ai Consiliului de Miniştri ial R.D.

fel toate cele 7 mandate ale depar­ cialist şi partidul radical-socialist vă în semn de protest împotriva re­ Germane, M. Reimann, prim-secretar

tamentului. (oare s-au prezentat în alegeri „alia­

Comitetul de conducere al partidu­ te" în aşa-zisul Front republican) ducerii salariilor. al conducerii centrale a P.C. din Ger­

lui socialist a ţinut o şedinţă la 4 ia­ vor cere ca formarea noului guvern Circulaţia tramvaielor în oraş a fost mania, miniştri, membri ai Prezidiu­

nuarie. In comunioatul publicat se să fie încredinţată lor. aproape în întregime paralizată. lui Camerei Populare, conducători -ai

Declaraţia P. C. Francez organizaţiilor democratice, dc partid

PARIS (Agerpres). anunţă că candidaţii săi au întrunit pres transm ite: Greva de pe plantaţiile şi de masă, fruntaşi în producţie, cu­ cordiale "şi felicitările oare !-au fost
-Ziarul „L’Humanité" a publicat o 5.514.945 de voturi în metropolă, Comentariile corespondenţilor de noscuţi oameni de ştiinţă şi cultură. adresate cu prilejul celei de-a 80-a
declaraţie a Partidului Comunist 46.744 de voturi în Martinica şi societăţilor străine din Sumatra aniversări.
Francez în care se arată că cifrele 36.741 în insula Reunión. In total, presă şi observatorilor politici occi­ de est La recepţie au participat şefii şi
Partidul Comunist Francez a întrunit dentali pe marginea rezultatelor ale­ membrii delegaţiilor străine care au Recepţia s-a desfăşurat într-o at­
Ministerului Afacerilor Interne cu pri­ gerilor parlamentare franceze oglin­ DJAKARTA (Agerpres). — TASS sosit la Berlin cu prilejul celei de-a mosferă cordială şi prietenească.
vire la rezultatele alegerilor parla­ în metropolă şi în aceste două pose­ Zeci de mii de muncitori de pe plan­
mentare au fost întocmite tendenţios, siuni franceze 5.598.430 de voturi, a- desc neliniştea manifestată de cercu­ taţiile societăţilor străine din Suma­ ?2 negri a re sta ţi la N ew O rlean s (S. U. A.)
pentru a minimaliza succesul parti­ dică cu 600.000 de voturi mai mult rile. conducătoare din Occident în le­ tra de est continuă să lupte pentru
decît în 1951. gătură cu victoria forţelor democrate sporirea salariilor şi îmbunătăţirea
dului comunist. Partidul comunist condiţiilor de trai. Agenţia Antara
din Franţa. anunţă că la 4 ianuarie încă 16.000
Largă mişcare în Franţa pentru crearea Ziarul „Daily Express” este de pă­ de muncitori au declarat grevă. După NEW YORK (Agerpres). — Un In realitate, ei au refuzat să se a-
unui guvern al Frontului popular cum se ştie, în Sumatra de est se număr de 72 de negri au fost arestaţi şeze în autobus în locurile rezervate
rere că votul poporului francez ex­ află plantaţiile de oauciuc şi de tu­ Ia 4 ianuarie de către organele poli­ negrilor şi au scos tăbliţa indicînd a-
PARIS — Corespondentul Ager­ guvern al Frontului popular. Scrisoa­ primă în primul rînd ura sa faţă de tun aparţinînd olandezilor, americani­ ţieneşti din New Orleans sub pretextul ceste locuri.
rea cheamă cele trei partide să înfăp­ renaşterea militarismului german. Sub­ lor şi englezilor. că ar fi „turburat ordinea publică“.-
pres trasm ite: liniind’ că „în ziua în care francezii Printre cei arestaţi sînt numeroşi
După alegerile din 2 ianuarie, în în­ tuiască această dorinţă fierbinte a po­ s-au prezentat la urne, primii ofiţeri Turburări ţărăneşti în Columbia studenţi.

treaga Franţă se desfăşoară o largă porului francez. vest-germ-ani au îmbrăcat noua uni­ BOGOTA (Agerpres). — După cum
formă a Wehrmacht-ului în curs de re­ anunţă agenţia Associated Press, în
mişaare pentru crearea unui guvern al Rezoluţii similare au fost adoptate facere“, ziarul scrie că poporul fran­ departamentul Tolima (Columbia) se
cez a dat „o lecţie aspră Occidentu­
Frontului popular cu participarea co­ de Biroul naţional al Uniunii tineretu­ intensifică turburările ţărăneşti. Au­
lui”, arătînd că respinge în mod ca­ torităţile poliţieneşti au declarat că la
muniştilor, socialiştilor, radicalilor şi lui republican din Franţa precum şi tegoric reînarmarea Germaniei, baza ANUNŢ
reprezentanţilor altor grupări parla­ de muncitorii de la uzina de avioane actualei politici americane în Eu­ 2 ianuarie peste 600 de ţărani parti­
mentare de stînga. In întreprinderi, „Dasso" din Saint-Cloud. zani au atacat instituţiile guverna­
instituţii, în cadrul unor mitinguri Ziarul „L’Humanité" subliniază, în ropa. Direcţia regională C.F.R. Timi­ viciul exploatare C.F.R. Simeria,
care au avut loc în diferite oraşe ale legătură cu larga mişcare populară în Numeroase ziare americane relevă mentale dintr-o serie de oraşe. şoara, recrutează candidaţi din afa­ Condiţiile de admitere sînt cele pre­
ţării, populaţia Franţei şi-a exprimat vederea creării unei majorităţi de stîn­ ra cadrelor Ministerului Căilor Fera­ văzute şi la punctul .3. Durata şco­
dorinţa de creare a unui nou Front ga în noua Adunare Naţională, că în „mîhnirea” stîrnită în rîndurile cercu­ P E SCURT te, pentru şcolarizare în ramura miş­ lii este de 5 luni.
faţa ţării există două alternative: ori care şi comercial pentru funcţiile
popul-aT. rilor conducătoare americane de re­ j• de: Casieri ; se va ţine examen de ad­
La uzina Alstom din Belfort munci­ alianţa socialiştilor şi radicalilor cu zultatele alegerilor franceze. „Rezul­ MOSCOVA. La 4 ianuarie 1956 a mitere în ziua de 1 martie 1956 la
torii comunişti, socialişti şi radicali au comuniştii, ceea ce ar însemna crearea tatele din Franţa, scrie „New York Frînari şi însoţitori de vagoane; Grupul şcolar Timişoara. ,.
adopt-at o rezoluţie comună în care cer unui Front popular, ori alianţa parti­ fost semnat la Moscova un acord cu
crearea unui nou Front popular în delor aşa-zisului „front republican" Herald Tribune”, au mîhnit şi îngri­ privire la colaborarea tehnică în do­ se vor deschide şcoli în ziua de 1 Se admit numai femei care au
scopul apărării intereselor poporului. cu partidele politice şi grupările reac­ jorat, pe reprezentanţii oficiali ameri­ meniul aviaţiei civile între Direcţia februarie 1956 la grupurile şcolare ca studii 10 clase medii teoretice sau
Personalul de deservire a centralei ţionare a căror politică ia fost condam­ cani. Deşi departamentul de stat s-a principală a flotei aeriene civile de din Timişoara, Arad şi la Serviciul şcoli echivalente. Vîrsta între 18-35
electrice din Paris a adresat o scrisoa­ nată de masele largi ale alegătorilor. pe lîngă Consiliului de Miniştri al exploatare.C'.F.R. Caransebeş, iar la 1 ani. Durata şcolii este de 6 luni.
re organelor de conducere ale partidu­ Cea de-a douia alianţă, scrie în conti­ abţinut în prezent de la comen­ LLR.S.o. şi O'irecţ’îa""flotei" ăeriehe'‘ci- martie 1956 la Grupul şcolar Timi­
lui radical, partidului socialist şi par­ nuare ziarul ar fi, în contradicţie cu tarii oficiale, membrii săi nu au pu­ vile a Republicii Populare Chineze. şoara şi Staţia Simeria-călători. Du­ Impiegaţi de m işcare; se va ţine
tidului comunist. In această scrisoare, voinţa nu numai a milioanelor de ale­ tut-să-şi ascundă dezamăgirea”. rata şcolii este de două luni. examen de admitere în ziua de 1,5
muncitorii subliniază existenţa unor gători care au votat pentru partidul . Concluzia observatorilor americani MOSCOVA. La 5 ianuarie au sosit ianuarie 1956 la Grupul şcolar Timi­
posibilităţi reale de creare în noua comunist, ci şi cu a milioanelor de a- este împărtăşită şi de numeroşi co­ la Moscova dl. Maurice Dejean, amba­ Acari şl m anevranţi; în ziua de şoara. Se admii femei şi bărbaţi re­
Adunare Naţională a unei majorităţi legători care şi-au dat voturile Socia­ sador extraordinar; şi plenipotenţiar al 3 ianuarie 1956 la Grupul şcolar Ti­
caie să constituie un sprijin pentru un liştilor şi radicalilor. —». respondenţi de presă ai ziarelor vest- Franţei în U.R.S.S., precum şi dl. Emi­ mişoara şi Arad, Serviciul exploata­ crutaţi numai de pe regionala Ti-
germane oglindind punctul de vedere lio ¦Donato del Gândi, ambasador
.al cercurilor politice şi militare de la extraordinar şi plenipotenţiar al Re­ re C.FcR.-Caransebeş,-staţiile Lugoj, mişoara, care au ca studii 10 clase
publicii Argentina în U.R.S,S. Qraviţa,, Gurahonţ-,- Petroşani.
B o n n ." '............¦ medii teoretice sau şcoli echivalente.
“ Cotidianul „Die Welt” — exprimînd LONDRA. După cum anunţă postul
Comentariile presei franceze părerea cercurilor reacţionare vest- de radio Londra, luni vor începe la Se admit la ambele şcoli, femei şi Vîrsta între 18-35 ani. Durata şcolii
germian^ — îşi intitulează editorialul Londra tratative comerciale între Ita­
PARIS (Agerpres)'. — In comen­ Tireur" scrie că nu trebuie minima­ consacrat alegerilor din F ra n ţa : „O lia şi R. P. Chineză. bărbaţi cu studii de cel puţin patru este de 11 luni.
zi neagră”, şi scrie că „Cele măi rele
tariile lor asupra rezultatelor alege­ lizată victoria unui partid care dis­ aşteptări au fost depăşite, deoarece R !0 DE 1ANEIRO. La 4 ianuarie clase primare sau cursul de alfa­ In aceste şcoli se primesc şi can­
rezultatele alegerilor franceze reduc Juscelino Kubitschek, preşedintele re­
rilor parlamentare din 2 ianuarie pune de 151 de mandate şi care a ob­ Ia zero toate speranţele aliaţilor cent ales al Braziliei, a plecat cu a- betizare ciclul II. Vîrsta între 18-35 didaţi din cadrele Ministerului Căi­
vionul din Rio de Janeiro, îndreptîn-
toate ziarele franceze subliniază că ţinut voturile a peste 5 milioane şi ju­ Franţei“. du-se spre -Washington. In drum spre ani. Durata şcolii este de trei luni. lor Ferate, care pot primi informaţii
In timp ce cercurile reacţionare Washington, Kubitschek va face o
aceste alegeri s-au soldat cu o însem­ mătate de alegători. vizită autorităţilor Republicii Domini­ Conductori de bilete; se vor ţine asupra condiţiilor de admitere la
nată victorie a forţelor de stînga şi Comentariile presei de dreapta ex­ din Occident deplîng pe toate tonu­ cane. Din S.U.A., Kubitschek va ple­
în primul rînd a partidului comunist. primă deruta cercurilor politice de rile înfrîngerea suferită de partidele ca în Europa unde va vizita Olanda, examene de admitere în ziua de 3 serviciile exploatare C.F.R. respec­
de dreapta din Franţa, presa demo­ Belgia şi Franţa.
Xiarul „Le Monde" consideră că din dreapta din Franţa care în iaţa uria­ crată din toate ţările salută cu bu­ ianuarie 1956 la Grupul şcolar Arad tive.
alegerile parlamentare franceze trebuie curie marea victorie a Partidului Co­
trase două concluzii şi anum e: voinţa şei victorii a forţelor de stînga pri­ munist Francez.. „Alegătorii francezi, şi Serviciul exploatare C.F.R. Caran­ Candidaţii vor depune actele ne­
limpede de schimbare exprimată de vesc cu îngrijorare posibilitatea exis­ scrie ziarul italian „Avânţi”, au vo­
poporul francez şi o serioasă depla­ tentă azi în Franţa de creare a unui tat pentru stînga. Ei au votat pentru sebeş şi Simeria. cesare Ia şcolile unde se vor ţine
sare spre stînga în întreaga ţară. pace, progres social, independenţă na­
nou Front popular. ţională. Partidului socialist francez îi Se admit femei şi bărbaţi care au examenele de admitere cu cel puţin
Ziiarul „Combat" subliniază că de­ „Fronţui popular, recunoaşte în le­ revine sarcina de a respecta voinţa
putaţii comunişti vor putea exercjta alegătorilor şi de a răspunde chemă­ ca studii 7 clase elementare absol­ 3 zile înainte de examen.
o influenţă serioasă asupra noii Adu­ gătură cu aceasta François Mauriac,
nări Naţioraaje. Ziarul scrie că indi­ rămîne coşmarul burgheziei franceze": rii comuniştilor de a se. constitui un vite după anul 1948, sau şcoli echi­ Informaţii se pot primi Ia Grupul
Pentru a alunga acest „coşmar“ presa nou Front popular”.
de dreapta ca, de pildă, „Figaro“, valente. Vîrsta între 18-35 ani. Du­ şcolar C.F.R. Timişoara sau la ser­
„L’Aurore”, „Franc Tireur” cere „îm­
rata şcolii este de 6 luni. viciul de cadre şi învăţămînt, telefon

Magazineri şi conductori de măr­ 128 şi 123.

ferent dacă acest lucru este plăcut sau păcarea între politicienii de centru furi şi bagaje; se vor ţine examene Se recrutează candidaţi pentru

nu, succesul comuniştilor este evi­ dreapta şi centru stînga” în scopul de admitere în ziua de 1 martie toate şcolile numai cu domiciliu în

dent. La rîndul său, ziarul „Franc creării unei majorităţi guvernamentale 1956 la Grupul şcolar Arad şi Ser­ raza direcţiei regionale Timişoara.

Se povesteşte despre un coleg al Geografie pe de-andoaselea de D. ZASLAVSKI lea largă şi luminoasă a păcii şi prie­
lui Puşkin că, pe cînd era în liceu, teniei I

începuse’ odată o poezie cu următo­ Imperialiştii încearcă să salveze ce

rul vers: — Dar Asia? sta face cinste spiritului său de ob­ de Partidul Comunist a dus masele II-lea s-a lăsat pictat in chip de le-a mai rămas din vechea Asie. Ei
„Auritul ţar al firii de la asfinţit — Asia nu există va răspunde servaţie. Dar el nu poate să înţe­ populare la asaltul împotriva ţortă- Siegfried omorînd cu sabia balaurul
elevul, reţerindu-se la cartea ziaris­ reţei vechii orînduiri. Mizînd pe trăi­ asiatic. Nu lipseau nici avertismen­ degenerează tot mai mult în telali
răsare“... tului american Dwight Cokke, care leagă ce s-a petrecut in fond şi de nicia ţarismului, . cercurile dirigui­ tele. Era limpede că se cocea un pro­ politici, care strîng zdrenţe şi gunpi
dar nu ştia cum să scrie mai de­ este intitulată chiar a şa : „Asia nu ce anume s-a petrecut. De aceea, el toare ale lumii burgheze au socotit ces profund de trezire a popoarelor in lăzile de gunoi ale istoriei. Ei
parte. L-a scos din încurcătură un există", şi care a apărut nu de mult nu se. poate împăca cu acest fapt. anul 1905 numai ca un fenomen par­ Asiei şi că la baza acestui proces se cred că mai pot menţine sistemul
alt coleg, care a continuat: Despre unii oameni, un proverb ticular, vremelnic, fără nici o legă­ află năzuinţa veşnic vie a popoare­
în Statele Unite. spune in bătaie de jo c : „Se uită ca tură directă cu sistemul ce domina lor spre eliberare de sub jugul de­ imperialist, renunţind la cuvîntul
Auritul (ar al firii de la asfinţit Prin urmare, a fost o Asie şi s-a viţelul la poarta nouă". Dar, vai, po­ in lumea întreagă. pendenţei străine, năzuinţa spre li­ „colonialism". Dar nici măcar cu a-
răsare. ziţia domnilor Cooke nu seamănă ci- bertate deplină. ceastă politică înşelătoare nu le mai
terminat. Nu mai e. Şi nu se ştie tuşi de puţin cu poziţia acestui viţel Aceasta era o miopie ideologică. merge. Şi Cooke scrie despre necesi­
Şi uimitele popoare ce se află pe locul unde a existat nedumerit, care pesemne aşteaptă şi Această năzuinţă a primit un nou
Nu mai ş tiu : să se trezească Asia. Exact ca în „însemnările unui speră că fenomenul pe care nu-l în­ Odată începută, revoluţia socialis­ şi puternic impuls după victoria re­ tatea de a se renunţa la „colonia­
Sau să meargă la culcare. ţelege va dispare de la sine şi vor tă este de nebiruit. Ea pune în miş­ voluţiei socialiste din Rusia, în oc­ lism". Această temă a atacat-o şi
Oriclt de ciudat ar părea, dar şi nebun" ale lui Gogol: n-a fost nici apare porţile vechi, pe care le cu­ care mase de milioane de oameni, tombrie 1917. Exemplul popoarelor John Foster Dulles, irică la începu­
lună, nici an. Dracu ştie ce-a fost noaşte atît de bine. neţinînd seama de barierele ce se ri­ din ţara noastră, care au sfărîmat tul anului 1955, în cadrul „Asocia­
astăzi, unele popoare sînt tot atît dică în calea ideilor ei. in cursul ul­ lanţurile imperialismului şi au cons­
de „uimite". Diplomaţia şi presa lor Cam aşa vorbeşte şi acest Cooke, Dacă in locul viţelului s-ar găsi timelor decenii, capitalismul a pier­ truit cu succes socialismul, exem­ ţiei de politică externă". El a spus
au încurcat toate noţiunile despre care se deosebeşte de celebrul său un ţap războinic, el ar începe să îm­ dut¦poziţie după poziţie. Războaiele plul ţării noastre care a devenit o că trebuie risipită teama popoarelor
tiz prin faptul că acela a descoperit pungă cu coarnele poarta rea nouă. nu i-au mai folosit la nimic. Dimpo­ mare putere socialistă a însufleţit asiatice în faţa ,.puterii statelor occi­
apus şi răsărit. ţinuturi noi pe glob, în vreme ce el Noi ştim că există destui încăpăţî­ trivă, ele i-au grăbit destrămarea.
Nu e prea greu să-ţi imaginezi ur­ le acoperă pe cele vechi. Voluminoa­ naţi care îşi încearcă rezistenţa coar­ Aservirea imperialistă a popoarelor şi continuă să însufleţească popoa­ dentale", că Statele Unite se ridică
sa sa carte este în fond interesantă nelor. Dar pentru ei, „Asia" nu există rele Asiei. Noile state, care au apă­ împotriva colonialismului... Iar la
mătoarele scene într-o şcoală medie numai prin titlul ei. Acest titlu ex­ şi nici nu va exista. din Asia era una dintre cele mai pu­ rut in Asia după cel de-al doilea răz­ sfîrşitul anului, prin declaraţia sa cu
primă deruta care pune stăpinire pe ternice poziţii. Se găseau aici cele privire la sprijinul american dat co­
americană. politicienii şi publiciştii monopoluri­
— In ce parte a Europei se află lonialiştilor portughezi în Goa, Dul­
les a stîrnit indignarea popoarelor
Atena? — întreabă profesorul. din întreaga Asie şi chiar din în­

— In partea occidentală — răs­

punde elevul, devenit cititor de zia­ lor, atunci cînd încearcă să înţe­ Grandioasa revoluţie care a schim­ mai bogate rezerve ale capitalismu­ boi mondial în locul vechilor colo­ treaga lume. Prin cuvintarea sa, el
re. leagă ce s-a intîmplat şi ce se pe­ bat înfăţişarea politică a planetei lui monopolist. Ideologii acestuia nii şi semicolonii, văd in Uniunea
— Dar Praga ? trece in Asia şi în întreaga lume. noastre continuă, laînd forme mereu sprijineau şi propagau credinţa mis­ Sovietică prietenul şi aliatul lor. a făcut să reînvie in faţa popoare-r
lor Asiei imaginile cele mai sumbreS^
— In partea răsăriteană. „Asia nu există" — aceasta în­ noi. Spiritul ei creator este nesecat. tică in pasivitatea Asiei, in starea — Asia nu există, — spune oftînd pu­ ale dominaţiei colonialiste.

Dar nu numai cîteva ţări şi-au seamnă că nu există vechea Asie co­ Ea se înfăţişează omenirii prin eve­ ei de înapoiere seculară, in imposi­ blicistul reacţionar american, derutat Colonialiştii îndărătnici pot, fi­
schimbat locul, ci continente întregi lonială, care atîţia ani a fost pentru nimente măreţe, mereu altele. Pentru bilitatea unor schimbări radicale. de noile porţi ce i se închid în nas. reşte, să întoarcă pe dos şi geogra­
s-au urnit din loc. colonialişti un fel de pămint al fă­ cel care nu înţelege acest lucru, is­ Imperialismului ii trebuia numai o — Există o Asie, o Asie nouă şi fia şi istoria, dar nu le stă în pu­

La întrebarea: „ce ape scaldă ţăr­ găduinţei. In acest sens, s-ar putea toria zilelor noastre apare ca un lanţ asemenea Asie — cu settlementuri minunată I — exclamă cu bucurie tere s-o ţină mult în această poziţie.
murile Turciei ?" elevul american spune că „nu există nici Europa". de fenomene întîmplătoare. El nu şi cu colonii docile — şi aceasta era popoarele, văzînd cu cită ospitalitate Şi în America, mulţi oameni ajung
trebuie să răspundă: „Oceanul A- Nici ea nu mai este aceeaşi care a mai înţelege unde este apusul şi solul care hrănea politica reacţionară şi-a deschis porţile poporul liber al la concluzia că soarele, împăratul
tiantic", ceea ce contrazice în mod fost ani de-a rîndul. Se poate spune unde este răsăritul, încurcă conti­ îndărătnică.
categoric vechile hărţi geografice, nentele şi oceanele şi pretutindeni se Indiei în faţa oaspeţilor săi din Uni­ naturii, răsare nu la asfinţit, ci la
dar corespunde întru totul situaţiei că şi Africa e pe sfîrşite. Toate a- află în faţa unor porţi noi, ca viţelul Nu putem spune că observatorii
cestea se reduc la un adevăr simplu vieţii internaţionale din ţările capi­ unea Sovietică,. în faţa tovarăşilor răsărit; că Cehoslovacia este situată
Turciei ca putere „atlantică". şi evident: nu mai există lumea ve­ nedumirit din proverb. N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov. la apus de Grecia, că Turcia este

taliste nu observau de loc schimbă­ Călătoria lor în India, Birmania şi scăldată de Marea Mediterană, Ma­
Cereţi unui bun elev american să che, lumea pe placul imperialismu­ Pentru oamenii lumii noi. însă, ca­ rile ce se petreceau in Asia. Am pu­ Afganistan este evenimentul istoric rea Neagră şi Marea Egee, că in
vă enumere continentele, şi el vă va lui. Planeta noastră sferică a deve­ racterul de lege al procesului istoric tea alcătui o colecţie întreagă din care a încununat anul trecut şi care lume există Asia, un mare continent
răspunde sigur de sin e: nit colfurcasă. pentru monopolişti. Ea este cit se poate d e . clar. Continuă titlurile cărţilor apărute în ultimele pe care trăieşte jumătate din ome­
— America, Europa, Africa, Aus­ a devenit şi cam strimtă pentru ei, ceea ce s-a început încă în 1905, în decenii : ,,Enigma Asiei", „Furtună a deschis .perspective luminoase pen­ nire, că istoria merge înainte, de la
şi-a micşorat mult suprafaţa. Rusia ţaristă. In anul 1955 s-au săr­ deasupra Asiei", „încotro se<îndreap­ tru anii viitori. Aceasta este calea subjugarea colonialistă a popoarelor
tralia şi Antartica...
Acesta este un fapt, un măreţ fapt bătorit 50 de ani de la prima revo­ tă Asia", „Balaurul ce se trezeşte" concretă şi rodnică a contactelor în-¦ spre deplina lor eliberare.
— Asta-i tot?

— Tot. istoric. Cooke îl recunoaşte, şi acea­ luţie rusă, cînd proletariatul condus etc. Kaiserul german Wilhelm al tre popoare paşnice, aceasta este ca- (Din revista „Timpuri noi" nr. 1/1956)

Redacţia şi Adm. ziarului Ştir. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188-169. Taxa plătită In numerar cont. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. Î36.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de stat DEVA