Page 14 - 1956-01

Nr. 550 DRUMUL SOCIALISMULUI PagJL.

VIAŢA OH PA R T ID Scurtă privire asupra muncii
de alfabetizare din raionul Ilia
Comuniştii analizează posibilităţile îndeplinirii sarcinilor de plan în lumina Directivelor

In ziua de 9 ianuarie a. c. a avut — Şedinţa activului de partid a Comitetului de partid al Combinatului nesc cu mult înainte sarcinile anuale Una din cele mai grele şi mai ru- pentru a-şi îndeplini sarcinile reveni-
loc şedinţa activului de partid a Co­ siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" Hunedoara. de pian, dar nu au luat măsuri pen­ şinoase moşteniri pe care burghezo- te în direcţia alfabetizării. Merită de
mitetului de partid al Combinatului tru a ridica calificarea tuturor oţe- moşierimea ne-a lăsat-o, constă în asemenea să fie remarcată munca
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din telor regional şi raional de partid Acest lucru este ştiut şi cunoscut larilor, furnaliştilor, etc. marele număr de neştiutori de carte, plină de avînt a învăţătorului Albu
Hunedoara, care a analizat posibilită­ din combinat, membrii comitetului de atît de conducerea combinatului cît şi Nu e un lucru străin pentru nimeni Nicolae din satul Nevoieşi comuna
partid al combinatului, secretarii or­ de organizaţiile de partid, sindicat şi Calificarea cadrelor nu a crescut în faptul că înainte de 23 August 1944, Buruiene care, datorită priceperii cu
ţile îndeplinirii sarcinilor de plan în ganizaţiilor de bază, directori, propa­ de U.T.M., care au văzut că unele raport cu înzestrarea tehnică a com­ analfabetismul se întinsese în lumea oare a ştiut să atragă în munca de
gandişti şi agitatori, muncitori, in­ echipe de oţelari, cu o calificare su­ binatului. Această rămînere în urmă satelor noastre asemenea unei plăgi, alfabetizare un larg colectiv de in-
lumina Directivelor celui de-al II-lea gineri şi tehnicieni, conducători ai trebuie lichidată prin organizarea u- în faţa căreia stăpînitorii de atunci structori voluntari, a reuşit să aibă
perioară, cum sînt cele ale prim-to- nor cursuri de calificare, de ridicarea
Congres al P.M.R. La această şedin­

ţă, au participat membri ai comite­ organizaţiilor de masă. pitorilor Lăbuneţ Vaier şi Stanciu calificării şi minim tehnic pentru nu se gîndeau să aşeze vreun stă- la cursurile conduse de el întotdea-

Aurel, obţin însemnate depăşiri ale muncitorii care deservesc agregate­ vilar. In loc să fie preocupaţi de a- una o frecvenţă de 90-100 la sută.

îndeplinirea ritmica şi la toţi indicii sarcinilor de plan şi că îşi îndepli­ le moderne din combinat. ceasta problemă, găseau în ea motiv Asemenea exemple trebuie urmate de
de haz şi fală, mîndrindu-se chiar că către toate cadrele didactice, ele fiind

a planului de producţie Lichidarea risipei de materii prime şi materiale în privinţa neştiinţei de carte ţara o dovadă grăitoare că acolo unde
condusă de ei — Romînia burghezo- există dragoste de muncă nu pot fi

Din discuţiile purtate, a reieşit că co­ zionare ritmică a agregatelor şi cu In combinat, se face încă mare ri- noâre şi termocentrale, etc. moşierească — se găsea printre ţă- întîlnite obstacole peste care să nu
lectivul combinatului a rămas dator cantităţile necesare de materii prime sipă de materii prime şi materiale, rile „fruntaşe“ de pe glob. se poată trece.
patriei cu unele cantităţi de me­ şi materiale, punîndu-se capăt cu de- risipă oare duce la ridicarea preţu­ Depăşirea consumurilor specifice
tal ca : fontă, oţel şi laminate, toc­ săvîrşire întreruperilor nejustificate lui de cost al fontei, oţelului şi lami­ a agregatelor şi producţia scăzută a Acele vremuri însă au asfinţit pen- Cu toate aceste succese ce au
mai din cauza neîndeplinirii ritmice în funcţionarea acestora. natelor. acestora, nu face altceva decît să tru totdeauna şi odată cu acest lucru fost înregistrate în munca de alfa-
şi la toţi indicii a sarcinilor primului ridice preţul de cost al produselor. s-a început la noi o muncă stăruitoa- betizare în satele raionului Ilia, exis-
De asemenea, trebuie folosit din Nisipul necesar furnalelor şi turnă­ Pe lîngă aceasta, există în combinat re, formîndu-se un adevărat front de tă totuşi şi unele localităţi în care
nostru cincinal, plin timpul de lucru, lichidîndu-se toriei este îngropat în noroi, mine­ o mare risipă de fontă. Aşa de pildă, luptă împotriva întunericului, împotri- învăţătorii nu se situează la loc de
Lupta întregului colectiv trebuie în­ timpii morţi. Prin îngrijirea şi între­ reul de fier şi cocsul de asemenea se de la furnale şi pînă la oţelării, gă­ va analfabetismului. Prin grija pu- frunte în îndeplinirea acestei sarcini
ţinerea în bune condiţiuni a utilajelor descarcă uneori la întîmplare şi apoi seşti numai fontă pe jos, care cu terii populare, în satele ţării au în- de onoare, în care organizaţiile de
dreptată spre îndeplinirea ritmică şi şi agregatelor, elaborarea de procedee peste ele se descarcă alte materiale timpul se îngroapă în pămînt. ceput a răsări din ce în ce mai multe pârtid şi de U.T.M.- muncesc slab în
la toţi indicii a planului de producţie tehnologice corespunzătoare tehnicii oa de exemplu pietriş, îngropîndu-se cămine culturale prin intermediul că* această direcţie. E'xerilplu de acest
şi a planului de livrări. încă din pri­ noi şi avînd o organizare superioară cu timpul în pămînt. Cărămizile re­ Lichidarea risipei mari de materii rora, s-a desfăşurat şi se desfăşoară fel îl consţituie cadrele didactice din
mele zile ale acestui an, sarcinile de a muncii, se pot înlătura multe din fractare nu sînt descărcate cu grijă prime şi materiale va aduce com­ o largă muncă de culturalizare. In comuna Giirasada care' pe tot timpul
plan nu au fost îndeplinite, rămî- neajunsurile semnalate. ci sînt aruncate şi se sparg. Mari binatului economii însemnate şi o
nîndu-se în urmă la unele produse cantităţi de scînduri, ţiglă şi cărămizi sporire corespunzătoare a producţiei. fiecare an de la eliberare încoace; âu verii trecute nu au făcut nimic în
ca oţel S.M., cocs metalurgic, aglome­ Unul dintre participanţii la discu­ şi alte materiale, se strică din cauza Introducerea unui regim sever de e- fost scoşi din bezna neştiinţei de car- domeniul muncii de' alfabetizare, sau
rat fieros, etc., din cauza neaprovi- proastei lor depozitări şi conservări. conomii, controlul riguro!? asupra te, zeci de mii de analfabeţi. cele din comuna Brănişca oare, deşi
zionării ritmice a agregatelor respec­ ţie spunea că „dacă ar fi fost lichi­
O altă cauză oare duce la risipa consumurilor specifice şi lupta pentru O luptă stăruitoare în această di- sînt 8 la număr iar analfabeţi nu-
tive. daţi timpii morţi la furnale, numai de materiale şi materii prime sînt reducerea acestor consumuri prin e- recţie s-a dat şi în regiunea noas- mai 7, totuşi, înaintează CU’ multă
Pentru a asigura îndeplinirea inte­ consumurile specifice ridicate ale u- laborarea de procedee tehnologice noi, tră. Există la această oră multe sate greutate. Asemenea lucruri nu pot fi
pe această bază s-ar fi putut produce nor agregate şi anume, consumul prea luîndu-se măsuri pentru strîngerea şi localităţi în care necunoaşterea slo- -considerate decît un rezultat al in-
grală şi la timp a planului de produc­ tuturor materialelor împrăştiate prin vei a fost complect lichidată ori în diferenţei, al lipsei; de Spirit de răs-
ţie, trebuie deci asigurată o aprovi­ în anii trecuţi cu 10.000 tone de fon­

tă mai mult".

mare de cocs la tona de fontă, con­ combinat se va obţine o sporire în­ care nu mai există decît 2-3' analfa- pundere de care dau dovadă cadrele
sumul prea mare de păcură la lanii- semnată a producţiei.
Aprovizionarea ritmică a agregatelor beţi şi aceştia pe cale de a fi promo- didactice* din BrănişOa: în frunte, cu
vaţi. La un asemenea rezultat, de- directorul şcolii tovarăşuL Andreiescu.
şi grija faţă de ele
I. C. S. TI. să-şi respecte obligaţiile sigur că şi-au adus o însemnată Con- Atitudine de nepăsare în domeniul
tribuţie toate forţele înaintate ale co- a5es^ ' munci; au manifestat şi învă-
Lipsa unei aprovizionări ritmice şi Aprovizionarea agregatelor trebuie
la timp cu cocs, minereu, calcar, etc. făcută pe baza unui grafic. Din dis­ Conducerea întreprinderii de con­ Conducerea I.C.S.H. trebuie Să pu­ munii în frunte cu comuniştii . şi ţătorii Toma 1jachim .din Poioga, Ni-
a făcut oa agregatele să meargă cu cuţiile purtate a reieşit că o altă oau- strucţii siderurgice Hunedoara, (di­ nă capăt goanei după construcţii de
o capacitate redusă şi unele dintre ză care face să se piardă unele rector general tovarăşul Cogia-n A- valori mari şi să execute toate lucră­ oadrele didactice. Pot fi amintite ra- colescu ¦Io'Sn dip. Sălciva, Vasiu Ro-
ele să aibă chiar întreruperi în func­ cantităţi de producţie constă în faptul lexandru), — au arătat participanţii rile. adică şi pe cele de finisaj şi mai
ţionare. că nu se acordă atenţia cuvenită în­ la discuţii — nu-şi respectă obliga­ mici. Cum îşi justifică conducerea ioane întregi, în care — datorită mă- miilus din Cărmăzineşti, Tău Viasile
ţiile asumate şi nu termină agregate­ I.C.S.H. că după 6 luni, la uzina
In cuvîntul său, tovarăşul Buda grijirii, întreţinerii utilajelor şi agre­ le în termenele planificate, făcînd prin cocso-chimică nu sînt gata nici as­ surilor eficace oare au fost luate — din Visca şi alţii,

lupta Împotriva analfabetismului a Sarcina muncii de alfabetizare stă

ajuns să fie pe sfî-rşite. încă deschisă în faţa noastră. In ve-

Rezulfcate demne de a fi apreciate derea îndepliniri ei cu succes sîn-

Victor de la serviciul producţiei, a. gatelor, fapt care duce la defectarea aceasta ca ele să nu poată intra în tăzi, instalaţiile de apă şi încălzire, în privinţa muncii de alfabetizare au fem datori să mobilizăm toate forţele
arătat că în combinat se pierde din funcţiune decît cu mare întîrziere, iar vestiarele şi alte_ lucrări. fost obţinute şi în raionul Ilia. Se de care dispunem pentru oa astfel, în-
producţia de metal, fontă, oţel şi la­ unora dintre ele. Pentru a pune agregatele pe care le dau în produc­ poate vorbi aici despre multe cadre tr-un front unit, să pornirn la ultimele
minate, datorită întreruperilor în func­ capăt acestor defectări a utilajelor ţie sînt incomplecte, au greşeli de Asemenea practici sînt dăunătoare
execuţie, fapt care duce la modificări şi ele trebuie stîrpite fără cruţare, didactice care prin hărnicia de oare asalturi. Victoria ne surîde. Să nu
ţionarea agregatelor din cauză că nu este de asemenea nevoie de ridica­ şi în ultima instanţă, lă funcţiona­ luîndu-se măsuri severe împotriva a- au dat dovadă în munca lor de fieoare precupeţim deci nici un efort şi să
se organizează mai ritmic aprovizio­ rea continuă a nivelului de cunoştin­ rea defectuoasă a agregatelor. celora care le tolerează. zi, au adus o însemnată contribuţie în n® desfăşurăm în aşa fel munca încît
narea acestora şi asta nu din cauza ţe tehnico-profesionale şi a calificării bătălia neobosită ce se desfăşoară îm- SŞ putem cuceri în întregime această

că nu ar exista cele necesare, ci din muncitorilor care le deservesc. potriva analfabetismului. Conştiincio- victorie.

cauza nepăsării, a lipsei de răspun­ Direcţia aprovizionării şi cea a tran­ îmbunătăţirea muncii politice — chezăşia succeselor zităţii şi stăruinţii acestora se dato- Organizaţiile de partid, sfaturile
dere de care dau dovadă organele sporturilor, în colaborare cu secţiile reşte faptul că în decursul anului populare, organizaţiile de U.T.M., de-
productive trebuie să ia măsuri care O concluzie importantă ce se des­ laminate, cocs, aglomerat fieros, etc., şcolar trecut, în raionul Ilia au fost putaţii, comisiile d e . femei, au dato-
însărcinate cu aceasta, cît şi dato­ să asigure aprovizionarea ritmică pe prinde din discuţiile purtate, este a- pentru îndeplinirea planului de pro­ alfabetizaţi aproape 3.600 de neştiu- ria să-şi îndrepte cu tot spiritul de
rită controlului de mîntuială care se ceea că principala oauză a lipsurilor ducţie la toţi indicii şi pe sor­ tori de carte, iar La examenele ce răspundere, atenţia înspre această
face asupra îndeplinirii sarcinilor de ce se manifestă în combinat, trebuie timente, pentru creşterea pro­ s-au ţinut, în decursul anului şcolar problemă. Să mobilizăm pe neştiutorii
către direcţiile combinatului şi a bază de grafic a sectoarelor produc­ căutată în primul rînd în munca sla­ ductivităţii muncii şi reducerea curent, au fost de asemenea alfabeti- de carte spre cursuri; să sprijinim
preţului de cost al produselor, zaţi 1.023 de cetăţeni. Sînt demne.de fără încetare. munca învăţătorului în
împăciuitorismului, a atitudinii de tive ale combinatului. De asemenea bă a organizaţiilor de partid, care nu prin găsirea celor mai bune metode remarcat exemple ca cele ale învă- această direcţie, să popularizăm şi
au pus în centrul activităţii lor pro­ de organizare într-un chip nou, su­ ţătorului Faur I-acob. care a reuşit să să stimulăm .pe acei neştiutori de
îngăduinţă, de tolerare a acestor lip­ o atenţie deosebită trebuie dată şi blema creşterii neîncetate a produc­ perior, al producţiei, lichidarea risi­ muncească în aşa fel încît în satul carte care dovedesc tragere de inimă
suri pe care le manifestă aceste or­ tivităţii muncii şi rlu au desfăşurat o pei, întreţinerea şi îngrijirea cu grijă Cîrjiţ unde este el învăţător, să nu pentru însuşirea ştiinţei de carte,
gane. calităţii reparaţiilor Cît şi efectuării muncă politică susţinută pentru mo­ a utilajelor şi agregatelor şi ridica­ mai existe în prezent nici un neştiu- Printr-o muncă bine organizată şi
acestora la timp. Executarea cu întîr- bilizarea largă a muncitorilor, ingi­ rea gradului de cunoştinţe a munci­ tor de carte, ori ca cel al învăţăto- perseverent desfăşurată, avem toate
Aceste lipsuri nu mai pot fi îngă­ ziere şi de proastă calitate a repara­ nerilor şi tehnicienilor la înfăptuirea torilor şi tehnicienilor, întărirea răs­ rilor Miifiteanu Silvia din Firifoag, posibilităţile să obţinem asemenea re-
duite şi trebuie să li se pună capăt sarcinilor de plan. punderii personale în muncă. Mobi-
cu toată hotărîrea. luîndu-se măsuri ţiilor periodice sau capitale, duce la llzînd organizaţiile sindicale să dea Rusu Livia din satul Bicău, Henţiu zultate încît să putem în curînd ra-
Pentru îmbunătăţirea activităţii or­ mai multă atenţie organizării între­
aspre împotriva acelora care se fac oprirea neplanifioată după cîteva zile ganizaţiilor de partid din combinat cerii socialiste, extinderii metodelor Ioan din Sulighete şi alţii, ca aceştia, porta partidului că în regiunea noas-
şi a ridicării activităţii acestora pe înaintate de muncă şi a experienţei
vinovaţi de neaprovizionarea la timp a agregatului respectiv pentru noi o treaptă mai înaltă, se cere ca mun­ oare nu au precupeţit niciun efort . tră, nu mai există nici un analfabet.

şi cu cantităţile necesare a agrega­ reparaţii, fapt care duce la pierderi ca politică să fie îmbunătăţită, ea

telor făcînd ca acestea să meargă de producţie, ridicarea costului repa­

cu o capacitate redusă sau chiar să raţiei şi implicit a preţului de cost al

fie oprite. produselor respective.

Calificarea şi ridicarea calificării cadrelor problemele producţiei să stea în cen­ fruntaşilor şi să dea o mai mare a- Din nou despre activitatea culturală din Pai
trul atenţiei lor, ca ele să înarmeze
Una din cauzele folosirii incomplec- că cu pricepere tehnica nouă, trebuie să pe toţi membrii de partid, muncitorii, tenţie organizării întrecerii pe pro­ Intr-un articol apărut în „Drumul varăşii amintiţi pînă aici, cam ce
te a capacităţii de producţie a agre­ fie o preocupare de seamă a condu­ inginerii şi tehnicienii fără de pârtid fesiuni, popularizînd cîştigătorii în­ părere au despre o brigadă artistică
gatelor moderne din combinat o con­ cerii combinatului şi a comitetului cu cunoaşterea temeinică a sarci­ trecerii, făcînd oa muncitorii să fie socialismului" acum vreo două luni, de agitaţie, îţi va răspunde fiecare
stituie lipsa de cadre cu o calificare de partid, căci aceasta va duce la nilor ce le revin din Directivele ce­ cointeresaţi în îndeplinirea şi depă­ a fost analizată activitatea culturală cum că un asemenea lucru e foarte
corespunzătoare, în stare să stăpî- înlăturarea multora din deficienţele lui de al II-lea Congres al P.M.R. şirea sarcinilor de plan. din comuna Pui raionul Haţeg. In a- bun şi că tare bine ar fi de s-ar face
nească şi să mînuiască cu pricepere existente în prezent în întreţinerea cu privire la dezvoltarea economiei
tehnica nouă. şi folosirea agregatelor şi la creşterea naţionale pe anii 1956—1960 şl să-i Aceasta este calea pe care munci­ celaşi material, au fost date şi o serie şi la ei una. Iată însă că brigada se
simţitoare a randamentului fiecărui torii, inginerii şi tehnicienii combi­ de îndrumări despre felul cum tre­ încăpăţînează şi nu vrea în nici un
Creşterea de cadre cu o înaltă cali­ agregat îh parte. mobilizeze prin exemplul comuniş­ buie muncit în această comună pen­ chip să se facă singură, iar „alţii“,
ficare tehnică, oare să ştie să mînuias­ natului siderurgic din Hunedoara, în tru ca rezultatele să fie mai bune mai precis cei -amintiţi în acest ma­
tilor — oare trebuie să fie în frun­ frunte cu comuniştii, îşi pot aduce decît cele de pînă acuma. Era de terial, ar face-o, dar, — spun ei —
aşteptat ca după acest lucru, munca „în Pui nu prea sînt elemente şi nici
tea tuturor acţiunilor — la luptă pen­ contribuţia lor la întărirea continuă a pe linie culturală să pornească la material nu prea se găseşte“. Cu o
economiei naţionale a ţării şi la ridi­ drum cu paşi mult mai hotărîţi. Din
tru sporirea producţiei de fontă, oţel,
carea bunei stări materiale a poporu­
lui nostru muncitor.

păoate însă, lucrurile nu s-au petre­ asemenea afirmaţie, nu poate cădeav

Sfat zootehnie Angajamentul cut aşa. nimeni de acord în afară de oame­
Dacă atunci cînd s-:a scris articolul nii miopi ce nu vor să vadă mai de­
Să înfrefinem cît mai bene animalele pe fimpul iernii | colectiviştilor parte de lungul nasului. In Pui, exis­
amintit mai sus se putea vorbi des­ tă destule elemente tinere şi talenta­
pre un început promiţător în munca te, atît doar că ele trebuie mobilizate
culturală, astăzi nu se mai poate

Iernarea animalelor în condiţii bu­ sala ; în unele cazuri bălegarul usoat dului, deoarece apa prea rece, pro­ din Ostrov spune nimic despre aşa ceva. Dacă a- şi stimulate, iar în ceea ce priveşte
ne asigură pe de o parte sănătatea, se spală cu apă călduţă şi săpun. duce avorturi. tunci exista totuşi un cor de vreo 30 materialul oare, pasămi-te, — „nu

iar pe de alta, sporirea continuă a Coama cailor se piaptănă. Ongloanele In hrana animalelor, pe lîngă fîn, persoane şi o notă de interes pentru se găseşte“ în această comună, ne

productivităţii lor. (unghiile) vacilor şi taurilor, precum intră şi uruielile oare trebuie să fie Datorită aplicării regulilor agro­ problema creării unei echipe de dans, permitem să arătăm noi cîte ceva.

Nopţile reci şi căderea zăpezii ne şi copitele cailor se curăţă sau se cît mai variate. In acestea se adau­ tehnice, colectiviştii din satul Ostrov a unei brigăzi artistice de agitaţie, Nu s-,ar poate oare vorbi în pro­
silesc să adăpostim animalele în taie periodic. raionul Haţeg, au obţinut în anul tre­ sau a altor formaţiuni -artistice de gramul brigăzii despre lipsurile exis­
grajduri. încă din lunile august-sep- Iama oaii de muncă se potcovesc gă sare mărunţită, praf de cretă sau cut recolte bogate. acest fel, astăzi nu mai există nimic tente în însăşi activitatea căminului
tembrie, înainte oa animalele să fie din toate acestea. Dar de ce oare s-a
aduse de la păşune, fiecare gospodar cu colţ, pentru ca să nu alunece. de oase şi cărbune de lemn, care aju­ Astfel, producţia medie la hectar, ajuns aici ? Iată o întrebare a cărui cultural ? Nu ar putea fi criticaţi oa­
ia măsuri pentru amenajarea, repa­ Potcoavele se reînnoiesc la fieoare o tă La sporirea producţiilor la anima­ la cultura secarei a fost de 1604 kg, răspuns nu e prea greu de aflat. E re acei oameni ce nu se interesează
rarea şi dezinfectarea adăposturilor. lele adulte şi la dezvoltarea celor la cultura cartofilor de 21.000 kg, iar destul să stai de vorbă cu tovarăşul
lună şi jumătate. la cultura griului au obţinut o pro­ Fărău Ioan preşedintele sfatului popu­ de bunul mers al muncii culturale,
Curăţenia grajdurilor pentru ani­ Caii tineri, pînă la 2 1/2 — 3 ani, tinere. ducţie cu 230 kg mai mare decît a deşi au sarcină în această direcţie ?
Furajul însilozat (murat) să fie dat Nu s-ar fi putut oare vorbi despre
nu se folosesc la nici o muncă. Iepele
proaspăt; din groapă se scoate atîta
male şi a coteţelor pentru păsări gestante, cu 2 luni înainte de fătare lar comunal sau cu tovarăşul secre­ faptul că lucrările pentru electrifica­
trebuie păstrată în permanenţă, pe şi 15—20 zile după fătare, nu se pun nutreţ însilozat cît se consumă în ţăranilor muncitori cu gospodărie in­ tar al acestui sfat Juncu Constantin rea comunii au fost făcute cu înceti­
tot timpul iernii; numai astfel vom la muncă, altfel pot avorta. In gene­ cursul acelei zile, restul se acoperă dividuală. şi, indiferenţa pe care aceştia o vor neală şi că centrul de tratat şi selec­
manifesta în direcţi-a muncii culturale
putea păstra sănătatea animalelor ral, iepele pline nu se pun la munci bine, să nu îngheţe, pînă a doua zi. In decursul anului 1955 fondul de va fi un indiciu convingător. Şi unul ţionat seminţe a funcţionat o bună
şi spori producţia acestora. grele. Sfecla şi morcovii trebuie să fie bază al gospodăriei a orescut în va­ şi celălalt se vor mulţumi să ridice buoată de vreme într-o magazie cu
bine însilozaţi. In consumul anima­ loare de 50.000 lei, iar venitul reali­ din umeri şi să declare că ei „fac cît pereţii şi acoperişul spart ? Nu s-ar
Un grajd bun trebuie să aibă o In zilele cu soare, viţeii şi mînjii lelor se va folosi numai cantitatea zat în urma dezvoltării ramurilor putea spune despre faptul că în sala
scurgere bună a urinei; bălegarul vi­ trebuie scoşi două ore la plimbare. necesară de sfeclă sau morcov pe o ' anexe a fost de 20.000 Iei. pot". In acest „fac cît pot“, vei găsi de aşteptare din Pui vîntul suflă
telor şi găinaţul păsărilor trebuie să Vacile gestante şi cu lapte, iepele zi, pentru a evita îngheţul. Sfecla în­ însă foarte puţin concret. Ei s-au in­ în voie prin golurile unde în mod nor­
fie scos ia timp şi în fiecare zi din gheţată produce îmbolnăvirea anima­ Toate aceste lucruri au creat po­ mal ar trebui să fie ferestre şi călă­
pline etc. se scot în padoc pentru a sibilitatea oa în anul 1955 valoarea teresat într-o măsură cu totul neco­ torii stau din cauza aceasta în frig ?
grajd şi depozitate pe platforma de face mişcarea în aer curat trei-patru lelor, la vacile cu lapte scade pro­ unei zile-muncă să crească cu 10%, respunzătoare de condiţiile în care se Ba s-ar putea scrie despre toate aces­
bălegar care va fi situată în spatele ore pe zi. ducţia simţitor, iar la femelele în ges­ numărul de membri noi înscrişi cu lucrează la cămin, de mobilizare, de tea, numai că ele trebuie văzute.
grajdului şi mai departe de locuinţe. 25%, iar suprafaţa arabilă cu 30%. conţinutul programelor artistice. De
Cu 2 luni înainte de fătare vacile taţie, duce la avorturi. La Pui, -activitatea culturală nu s-a
Bălegarul fermentat se împrăştie pri­ trebuie să fie înţărcate, iar hrana, In hrana animalelor şi păsărilor tre­ Pentru a-şi dezvolta şi mai mult •altfel, cu această ultimă parte, nu îndreptat, dimpotrivă, acum se gă­
măvara pe terenurile cultivate cu ce­ îngrijirea şi întreţinerea lor să se fa­ gospodăria lor, colectiviştii se anga­ prea au avut dece-şi bate prea mult seşte într-o stare şi mai slabă. In
reale, pe păşuni sau în livezi, sporin- că cu mai multă atenţie. In acest caz buie să Se dea numai nutreţuri bune jează oa în acest an să lucreze cît mai răspunsul pe care l-a dat ziarului,
du-le productivitatea. şi variate, să nu se dea furaje stri­ bine pămînturile. pentru a obţine la capul, deoarece nu s-iau mai dat la
fătul se va dezvolta normal, iar pro­ cate, acrite, încinse, mucegăite, putre­ hectar o producţie medie la cultura cămin programe artistice de foarte după publicarea articolului de oare
Aşternutul animalelor trebuie îm­ ducţia de lapte va spori treptat, în zite sau îngheţate, deoarece acestea griului de 1800 kg, fa cultura secarei multă vreme. Căminul cultural îşi pomeneam la început, sfatul popular
prospătat în fiecare zi şi schimbat cu Iactaţia următoare. produc grave îmbolnăviri şi chiar de 2000 kg, La cultura porumbului de deschide uşile doar în zilele cînd este al raionului Haţeg se lăuda cum că
totul la 2-3 zile. El trebuie să fie cu­ moartea. Trecerea de la un fel de hra­ spectacol cinematografic ori cînd se „a luat măsuri“ datorită cărora to­
In sezonul de iarnă se dă o mare nă la altul să se facă treptat, altfel 2200 kg, iar la cultura cartofilor de organizează cîte un bal. tul va merge oa pe roate. Nu ştim ce
rat, uscat şi bogat. atenţie creşterii viţeilor, mînjilor, pur­ ' Nu s-ar putea spune ?:ă au o mai anume măsuri a luat, ştim însă pre­
Adăposturile pentru animale şi pă­ se produce diaree sau indigestie. 24.000 kg. puţină vină în această direcţie tova­ cis că rezultatele acestor măsuri îs
ceilor etc. In adăposturile pentru a- De asemenea, o mare atenţie se dă răşul Bertea Moise directorul cămi­ departe de a fi mulţumitoare. Nu-i
sări să fie călduroase, luminoase, nimale tinere trebuie să s e .păstreze nului cultural, sau tovarăşa Holbură de ajuns să luăm „măsuri“. Trebuie
uscate, bine aerisite printr-o prime­ cele mai stricte reguli de igienă. îngrijirii oilor. In prima perioadă de Ei se mai angajează, oa fondul de Victoria secretara organizaţiei de să^ şi controlăm felul în. care aceste
nire continuă a aerului prin răsuflă- U.T.M. Primul lucrează fără entu­ măsuri sînt^sau nu sînt duse Ta în­
tori, ferestre şi uşi. Hrana animalelor tinere trebuie fă­ gestaţie oile trebuie bine hrănite bază al gospodăriei să-I mărească în deplinire. De acest lucru, comitetul
cută la timp şi Ia ore fixe după un (fîn şi uruieli) şi îngrijite. Crescă­ acest an cu suma de 80.000 lei, veni­ ziasm, plictisit, doar aşa pentru ca executiv al sfatului popular raional
Pereţii, ferestrele, uşile, tavanul program de grajd bine întocmit şi torii buni adăpostesc oile în saiva­ turile ce le vor obţine de la fermele să-şi îndeplinească sarcinile, iar to­
ne sănătoase, ferite de vînturi, vis­ de animale cu 50.000 lei, valoarea varăşa Holbură nu face,nici cel pu­ trebuie să tină seama în munca lui
etc. trebuie curăţite de praf şi pă­ executat. cole, zăpadă etc., pentru oa fătările de viitor şi atunci nu se vor mai ivi
ianjeni cu o mătură, iar văruitul pe­ ţin atît. Aceasta e complect indiferentă, situaţii oa cea din Pui.
Hrana animalelor şi a păsărilor pe şă decurgă în condiţii bune. Numai unei zi-muncă să crească cu 20%, iar dacă în comuna Pui este s-au nu este
reţilor să fie făcut la 2-3 luni. timpul iernii se face la ore regulate, PETRU FARCAŞIU
In special trebuie Să fie curăţite co­ raţia se va da în cel puţin 3 tainuri, printr-o hrănire cît mai bună, prin numărul de membri noi cu 30%. activitate culturală.
iar adăpatul de cel puţin.2-3 ori pe îngrijire şi întreţinere corespunză­ Dacă te-ai apuoa bunăoară să în­
teţele de porci şi boxele unde pri­ zi. Caii şi vacile cu lapte se adapă toare, putem înlătura cazurile de îm­ CLEP SIMINIC
mesc hrana. preşedinte
de 3-4 ori, iar porcii . după fieoare bolnăviri sau mortalităţi la miei şi oi.
De asemenea se va păstra cu stric­ hrănire. Se recomandă ca în timpul IOSIVONI CRISTIAN
teţe curăţenia corporală, a anima­ Dr. Gh. DINCA
secretarul organizaţiei de bază trebi într-o zi pe ori oare dintre to- corespondent
lelor. Ea se face zilnic cu peria şi ţe- iernii aga să fie la temperatura graj­ de la Institutul de Cercetări Zootehnice