Page 15 - 1956-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 550

In Franja creşte mişcarea Răspunsurile preşedintelui Tito A 10-a aniversare

pentru crearea unui front popular la întrebările corespondenţilor ziarului „Borba" şi agenţiei Taniug In a instaurării R. P. Albania

PARIS (Agerpres). — In Franţa Confederaţiei Generale a Muncii din Egipt şi Orientul mijlociu Poporul albanez a sărbătorit la 11 cu succes a acestui plan a creat corn
ianuarie, aniversarea a 10 ani de la diţiile de trecere la înfăptuirea planu­
se intensifică pe zi ce trece mişcarea Franţa. BELGRAD (Agerpres). — Agen­ ţine independenţa ţării lor şi de a în­ instaurarea Republicii Populare Al­ lui cincinal pe 1951-1955.
bania. Ziua de 11 ianuarie, constituie
unită a muncitorilor, fără deosebire Paralel cu creşterea luptei revendi­ ţia Taniug anunţă că preşedintele Iu­ treprinde acţiuni curajoase în dome­ o dată istorică de mare însemnătate In cadrul cincinalului au fost înăl­
de lapartanenţă politică, pentru condi­ cative pentru condiţii mai bune de goslaviei, Iosip Broz Tito, a primit la niul dezvoltării Egiptului atît din în viaţa poporului albanez, dată la ţate mari construcţii: combinatul
ţii miai bune de muncă şi pentru crea­ muncă, ultimele greve desfăşurate în Cairo pe corespondenţii ziarului punct de vedere economic, cît şi po­ care Albania a devenit un stat cu a- textil „I. V. Stalin“, hidrocentrala
rea unui front al tuturor forţelor pro­ condiţiile strîngerii alianţei dintre „Borba“ şi agenţiei Taniug în Egipt litic şi cultural“. devărat liber şi independent. ,,V. I. Lenin“, un mare combinat de
gresiste, care să apere adevăratele in­ Confederaţia Generală a Muncii, Con­ şi Orientul mijlociu şi a răspuns la Răspunzînd la o altă întrebare, Tito zahăr, o fabrică de încălţăminte, com­
terese ale clasei muncitoare. federaţia fnanceză a muncitorilor creş­ mai multe întrebări puse de aceştia. a spus : Nu mi-am pus şi nu-mi pun Această victorie a fost obţinută de binatul de prelucrare a lemnului de
poporul albanez cu preţul unor fapte la Elbasan, fabrica de ciment din ora­
In ultimele zile după alegeri au tini şi organizaţia sindicală „Force Referindu-se la colaborarea dintre ţă­ ţelul ambiţios de a media între Egipt eroice purtate de-a lungul veacurilor şul Vlora, o mare rafinărie de petrol
avut loc greve ale muncitorilor de la şi Isnael. Pot spune însă că doresc ca împotriva asupritorilor străini. La în­ la Cerike, şi altele. A intrat în func­
o importantă uzină metalurgică din Ouvriere“ arată că ideia constituirii rile Asiei şi Africii, preşedintele Tito a în această parte a lumii să domneas­ ceput romanii, bizantinii, apoi turcii, ţiune conducta petroliferă Lanabregas-
Strasbourg, de la o mare întreprin­ că pacea, ca popoarele care locuiesc au subjugat poporul albanez, au în­ Tinana. S-a terminat construirea sta­
dere pariziană de distribuţie a lapte­ unui front unic al clasei muncitoare declarat că la conferinţa de la Ban­ aici să se poată dezvolta cu cît mai cercat să nimicească cultura lui naţio­ ţiunii de radio şi a studioului cine­
lui şi a fost anunţată o grevă la .şan­ mult succes posibil în condiţii de pace. nală. In aprilie 1939, Albania este matografic de la Tirana. Au fost con­
tierele navale din Lorient. în cadrul căruia să intre toate forţele dung au fost adoptate hotărîri deose­ M-am convins că poporul Egiptului cotropită de Italia fascistă. struite de asemenea căi ferate.
tinde cu adevărat spre pace, deoarece
Corespondentul agenţiei Fnance Pre- de stînga cîştigă un teren tot mai bit de importante şi de largă perspec­ îşi dă seama că pacea îi este nece­ Trecînd prin toate aceste încercări, S-au obţinut succese mari şi în do­
sse subliniază că toate aceste mişcări sară. albanezii şi-au păstrat însă limba, obi­ meniul agriculturii, a crescut mult
dovedesc creşterea unităţii sindicale larg. Agenţia France Presse recunoaş­ tivă în viitor. Aceste hotărîri au stîrnit ceiurile, dragostea pentru libertate şi suprafaţa cultivabilă în comparaţie cu
şi în special creşterea prestigiului Preşedintele Tito a condamnat pac­ independenţă, manifestînd tot mai nivelul dinainte de război. In urma
te aceasta subliniind că ,,se poate un larg ecou în lume, în special cînd multă ură faţă de asupritori şi o vo­ asanării terenurilor mlăştinoase, su­
¦,este vorba despre lupta pentru unitatea inţă tot mai mare de luptă. prafeţele însămînţate au crescut cu
vorbi de influenţa pe plan social a continentelor Asiei şi Africii, împotri­ 70%. In anul 1955 producţia de ce­
situaţiei politice rezultate în urma a- va colonialismului, pentru colabora­ Lupta pentru eliberarea naţională reale (faţă de 1938) a crescut de 1,5
a costat poporul albanez jertfe mari. ori, iar cea de bumbac de 62 ori.
legerilor“, rea internaţională şi împotriva ade­ El şi-a cîştigat adevărata libertate şi Ţăranii albanezi se unesc astăzi în
independenţă abia în urma victoriei cooperative de producţie. Pînă acuma
? ? rării la blocuri. Fireşte că aceasta se tul de la Bagdad subliniind că el „nu istorice a popoarelor iubitoare- de li­ în Albania sînt 242 cooperative de
referă nu numai la popoarele Asiei şi serveşte intereselor popoarelor şi ţări­ bertate, repurtată asupra forţelor fas­ producţie ţărăneşti. Au fost create
PARIS (Agerpres)’.- — In săptă- gres au preconizat un nou front popu­ Africii, ci şi la celelalte popoare ale lor din această parte a lumii, deoarece cismului în cel de-al Il-lea război ferme agricole, S.M.T.-uri.
mînile ce urmează vor avea loc în lar şi diferiţi conducători ai federaţiei lumii, deoarece dacă în prezent po­ le dezbină“. mondial.
Franţa o serie de conferinţe şi con­ s-au pronunţat împotriva politicii duse poarele asuprite încă nu vor deveni Cu mare avînt se desfăşoară revo­
grese naţionale ale diferitelor partide pînă acum de conducerea S.F.I.O. faţă libere, nu putem fi siguri de o pace Tito a salutat independenţa Suda­ Zdrobind pe agresorii fascişti, Ar­ luţia culturală. S-a introdus în ţară
politice în vederea precizării politicii de comunişti. trainică. nului despre care a declarat că „va mata Sovietică a jucat un rol hotă­ învăţămîntul elementar general şi
lor înaintea deschiderii Adunării Na­ duce la rezultate pozitive nu numai rîtor în eliberarea Albaniei de cotro­ obligatoriu, iar la oraşe învăţămîntul
ţionale. Diferiţi membri ai partidului socialist In politica sa externă, a spus pre­ în domeniul colaborării între Egipt şi pitori, înlăturînd în acelaşi timp po­ general de 7 ani. In prezent, în Al­
iau atitudine în favoarea frontului şedintele Tito, ţara noastră se menţine Sudan, ci şi între Egipt, Sudan şi sibilitatea ocupării ei de către impe­ bania funcţionează peste 2000 de şcoli
După cum s-a mai anunţat, la 19 popular. Socialistul Dupont, membru cu consecvenţă pe poziţia că orice po­ Etiopia“. rialiştii americano-englezi. Devenit elementare, peste 300 de şcoli de 7
ianuarie are lor plenara CC. al P.C. al Consiliului municipal din localita­ por trebuie să aibă dreptul de a se stăpîn în ţara sa, poporul muncitor ani şi medii, şi 6 institute de învă-
Francez. tea Saint-Loubez (departamentul Gi- conduce singur. Atît în această pro­ La întrebarea dacă generaţiile actu­ din Albania, sub conducerea Parti­
ronde), a declarat: „Este necesar să blemă, cît şi în celelalte probleme, ale pot sau nu să spere că odată cu
Guy Mollet a convooat congresul se creeze frontul popular. Socialiştii, şi în special în problema stabilirii pă­ apariţia noii epoci „atomice“ ele vor
extraordinar al S.F.I.O. pentru 15-16 comuniştii şi radicalii au posibilitatea cii în lumea întreagă, colaborării in­ putea evita noi distrugeri, preşedin­
ianuarie, fracţiunea partidului ra­ să ducă împreună o politică de stîn­ tele Tito a răspuns :
dical socialist condusă de Mendés- ga“. ternaţionale şi coexistenţei statelor cu
Fnance se va întruni la 16 ianuarie, Nu cred că în prezent sînt posibile
M.R.P. se va întruni la 21—22 ia­ Printre comitetele pentru frontul sisteme sociale diferite, împărtăşim noi mari conflicte militare, deoarece
nuarie — două zile după deschiderea popular care au fost create se numără popoarele lumii întregi aşteaptă cu cea
sesiunii noii Adunări Naţionale — iar. cel de la liceul „Henri IV“ din Paris, întru totul vederile unor ţări ca In­
foştii gaulişti (A.R.S.) s-au întrunit de la şantierele de construcţii din mai mare nerăbdare noi şi noi rezul­
dia, Egiptul, Birmania şi altele.
tate în opera de'întărire a păcii. Fi­
Vorbind despre Egipt, Tito a decla­

la 10 ianuarie. Ivry, de la atelierele din Fontenav- rat : ,,Sînt de părere că Egiptul, cu reşte că aceasta face ca noi, toţi oa­ dului Comunist, a instaurat regimul ţămînt superior. In Albania se edi­

In timp ce se fac pregătiri în vede­ sous-Bois, al Regiei autonome a stat mare şi puternic, situat pe conti­ menii de răspundere din diferite state, de democraţie populară şi a pornit tează astăzi zeci de ziare şi reviste,
rea congreselor departamentale ale transporturilor pariziene. nentul african şi parţial în Asia, re­ să avem obligaţia de a lupta pentru să-şi făurească o viaţă nouă, fericită. pretutindeni se deschid biblioteci şi
S.F.I.O., pretutindeni iau fiinţă comi­ prezintă un factor important şi poate înfăptuirea acestor năzuinţe ale po­ săli de lectură, analfabetismul fiind
tete în vederea oreării frontului popu­ Oamenii muncii din zeci de între­ juca un rol hotărîtor în dezvoltarea poarelor, adică de a depune eforturi Albania este situată în sud-vestul aproape complect lichidat.
lar, iar între comunişti şi socialişti prinderi şi instituţii — muncitori şi ulterioară în această parte a lumii. pentru rezolvarea paşnică a tuturor peninsulei Balcanice, are o suprafaţă
se leagă şi se întăresc contactele. intelectuali, comunişti, socialişti şi re­ Aş vrea să subliniez că am fost pro­ problemelor internaţionale litigioase de 28.700 km p. şi o populaţie de Dacă ţinem seama că în trecut Al­
publicani, membri ai Confederaţiei 1.100.000 locuitori. Capitala ţării este bania nu avea teatre cu artişti profe­
Generale a Muncii, ai centralei sindi­ Tirana. sionişti, orchestre simfonice şi nici

Astfel secţiunea comunistă şi cea so­ cale „Force Ouvriere“ trimit noilor fund impresionat de hotărîrea actuali­ şi pentru menţinerea şi întărirea păcii Subsolul Albaniei are bogăţii mi­ şcoli de artă pentru tineret, înfiinţa­
cialistă din Bellegarde (departamen­ deputaţi ai partidelor de stînga ape­ lor conducători ai Egiptului de a men- în lumea întreagă. nerale ca : petrol, bitum, cupru, crom, rea celor patru teatre, a filarmonicii
tul Aishe), precum şi secţiunile aces­ luri comune în vederea creării fron­ cărbune brun, minereu de fier şi man- albaneze, a şcolii de artă şi a unui
tor două partide din Douarnenez tului popular. Au trimis asemenea Pentru slăbirea încordării internaţionale gan, etc. însemnat număr de alte instituţii a r­
(departamentul Finisterre), se pro­ apeluri feroviarii din Nantes, meta- în Extremul Orient tistice, ne putem da seama de uria­
nunţă pentru un nou front popu­ lurgiştii din Douai şi din oraşe indus­ Pînă la eliberare, Albania era una şul progres care a avut loc în viaţa
lar. Intre reprezentanţii federaţiei co­ triale din nordul Franţei — maşiniş- Declaraţia lui Sun Ţin-lin la marele miting de la Rangoon din ţările cele mai înapoiate din Eu­ culturală a Albaniei.
muniste şi celei socialiste din Vaucluse ropa. Industria era aproape inexis­
au avut loc luni convorbiri în vederea tii şi tehnicienii primului teatru al RANGOON (Agerpres). — China pentru atenuarea situaţiei încordate tentă, iar în ramurile extractive, oare Numărul diferitelor ins+ituţii me­
discutării aceleiaşi probleme. nouă transm ite: din această regiune este necesară con­ luaseră o oarecare dezvoltare, stă - dicale este astăzi aproape de 20 de
Franţei — Comedia Franceză, profe­ vocarea unei conferinţe internaţionale pînea capitalul străin. In ţară nu e- ori mai mare decît în trecut. Se alo­
Congresul federaţiei socialiste din La 6 ianuarie a avut loc la Rangoon în problemele Extremului Orient, la xistau de loc căi ferate. Agricultura, că milioane de leki pentru asigurări
departamentul Gironde, oare a avut sorii de la şcoala naţională profesio­ un mare miting la care a luat cuvîn- care trebuie să fie reprezentate pe baza economiei albaneze, era de ase­ sociale, pentru ocrotirea sănătăţii
loc duminică dimineaţa, a respins în tul Sun Ţin-lin, vicepreşedinte al Co­ larg ţările din această regiune. Sun meni extrem de înapoiată, datorită mamei şi copilului.
unanimitate alianţa cu „moderaţii“ şi nală din Oyommax (departamentul mitetului permanent al Adunării re­ Ţin-lin a indicat că o măsură impor­ cărui fapt ţara nu-şi putea asigura
cu M.R.P. Mai mulţi delegaţi la con- prezentanţilor populari din întreaga tantă ar fi „încheierea unui pact de produsele agricole şi trebuia să im­ Pe arena mondială, Albania popu­
Aisne), învăţătorii de la o şcoală din Chină, oare se află în Birmania la securitate colectivă pentru toate regiu­ porte alimentele. lară alături de celelalte ţări din la­
invitaţia guvernului birman. nile din Asia şi din bazinul Pacificu­ gărul democratic, participă activ la
Orleans, corpul didactic de la centrul lui, care, fireşte, ar include şi Statele Starea de înapoiere în oare se gă­ lupta pentru menţinerea păcii, pen­
In cuvîntarea sa, Sun Ţin-lin a Unite”. „Acest pact, a spus Sun Ţin- sea poporul albanez, exploatat crunt tru micşorarea încordării internaţio­
de învăţămînt profesional din Douai subliniat că între Birmania şi Repu­ lin, ar înlocui blocurile militare în de imperialiştii străini şi slugile lor nale, pentru coexistenţa paşnică cu
blica Populară Chineză există relaţii vigoare în prezent în Asia şi ar con­ — feudalii şi moşierii locali, în frun­ toate ţările? indiferent de sistemele
şi de la cel din Haubourdin (depar­ de prietenie bazate pe năzuinţa po­ stitui baza unei păci îndelungate, care te cu regele, — se oglindeşte şi în lor sociale, pe baza egalităţii în drep­
ar contribui la dezvoltarea legăturilor datele din sectorul social. In ţară, turi, avantajului reciproc şi neames­
tamentul Nord) etc. poarelor celor două ţări spre pace, comerciale şi culturale dintre diferite patru cincimi din populaţie era analfa­ tecului în treburile interne.
ţ ă r i “.. betă, trei cincimi suferea de m alarie;
Declaraţia preşedintelui Indiei, Prasad securitate şi progres. în 1938 existau doar 643 şcoli ele­ Intre Albania, Uniunea Sovietică şi
mentare, 11 şcoli complimentare şi ţările de democraţie populară, s-au
DELHI (Agerpres). — După cum rerea genenală, sistemul de învăţă­ Reţerindu-se la situaţia din Extre­ medii şi numai opt spitale. De ase­ cimentat legături de strînsă prietenie,
anunţă Biroul indian de informaţii, mînt aplicat de englezi nu poate fi menea, nu exista nici un institut de care sînt un factor hotărîtor în con­
dr. Rajendra Prasad, preşedintele In­ util în noile condiţii şi nu poate co­ mul Orient, Sun Ţin-lin a subliniat că învăţămînt superior, nici un teatru, struirea socialismului.
diei, a declarat la 8 ianuarie la Delhi nici un muzeu.
că speră că trecerea la un nou sistem respunde cerinţelor unei ţări libere. Republioa Populară Albania între­
de învăţămînt va constitui baza pro­ Universităţile şi organizaţiile didac­ In cei 11 ani de la eliberarea ţării, ţine legături şi cu o serie de state ca­
gramului de învăţămînt în cel de al pitaliste. De exemplu, are relaţii di­
doilea plan cincinal. tice, a spus Rajendra Prasad —
pregătesc în colaborare cu guvernul
Preşedintele a declarat că, după pă-
înlocuirea acestui sistem.

în anii regimului democnat — popular, plomatice cu Franţa, Italia şi parti­

Despre anul care a trecut, oame­ Un început bun cauza unei fîntîni sau a unui lot de Albania a mers înainte cu paşi uriaşi. cipă la lucrările diferitelor organiza­
nii vor păstra o amintire frum oasă: pămînt litigios şi că, în sfîrşit, au Cu ajutorul frăţesc al Uniunii So­ ţii internaţionale. La cea de a 10-a
vietice şi al ţărilor de democraţie Sesiune a Adunării Generale a O.N.U.,
acest an a schimbat multe în lume. de ILYA EHRENBURG hotărît să încerce să se înţeleagă. populară, poporul albanez a trecut la printre cele 16 state primite în O.N.U.
Scepticii vor spune, desigur, că lu­ Amîndoi vin cu buzunarele suspect o viaţă nouă. Dintr-o ţară înapoiată a fost şi Albania.
agnară, Albania se transformă într-o
mea a rămas, ca şi înainte, împărţită sînt gata să înfăţişeze spiritul Gene­ tul de la Geneva din vara acestui de umflate şi fiecare se întreabă cîte Cu prilejul celei de a 10-a aniver­
ţară agrar-industrială. sări a Republicii Populare Albania,
în lagăre duşmane, că aceste lagăre vei drept o creaţie a lo r : eu am scris an ar putea fi numit prima ciornă revolvere are partenerul său. Să poporul romîn, alături de celelate po­
Reforma agrară, precum şi naţio­ poare iubitoare de pace, urează po­
nu au ajuns la înţelegere în proble­ şi tot eu pot să şterg ce am scris. a Cartei Păcii, pe care o aşteaptă presupunem că, la începutul discu­ porului albanez noi succese pe dru­
nalizarea fabricilor şi minelor au mul construirii vieţii noi, precum şî
mele cele mai importante, că într-o Or, spiritul Genevei a fost dictat de atît de mult popoarele. Anul 1956 ţiei, nevestele celor doi vecini în li- permis ca la sfîrşitul anului 1948, în lupta pentru apănarea păcii.

serie de ţâri, ca şi pînă acum, ar­ popoare, a exprimat voinţa lor, nă­ trebuie să înfăptuiască ceea ce pre­ ligiu le mai aduc soţilor lor şi cîte guvernul popular să poată adopta un I. TOMUŞ

matele se măresc, se fabrică arma zuinţa lor fermă şi arzătoare de a decesorul său a schiţat doar. o puşcă automată. Este puţin pro­ plan bienal (1949-1950). Realizarea

termo-nuclearâ atît de odioasă po­ pune capăt „războiului rece”. Şi vo­ In primăvara anului trecut, înche­ babil ca toate acestea să înlesnească

poarelor, că acolo generalii îşi ridică inţa popoarelor nu poate fi schimbată ierea unui acord cu privire la redu­ tratativele.

tot mai mult capul, iar soldaţii se după bunul plac al unui politician cerea înarmărilor şi la interzicerea Câutînd să justifice refuzul lor de a

încruntă. Toate acestea corespund a- oarecare, nu depinde nici de secretele armei nucleare părea ceva apropiat. face primul pas în direcţia reducerii

devărului, şi, totuşi scepticii nu au cabinetelor diplomatice, nici de fe­ Cele două părţi îşi făcuseră reci­ înarmărilor, unii politicieni susţin

dreptate: climatul lumii s-a schim­ bra de la bursă. proc concesii. Popoarele au fost apoi că ar fi imposibilă instituirea unui „ R u şii se orientează mai i bine ca W ash in gto n u l../*

bat. Cînd, acum un an conducătorii Scepticii vor întreba : ce s-a schim­ dezamăgite cînd una din părţi s-a control asupra dezarmării. In ace­

N.A.T.O. vorbeau despre pregătirile bat totuşi ? S-a schimbat mai puţin dezis în grabă nu numai de ceea laşi timp, însă, ei propun instituirea O ziaristă americană despre creşterea prestigiului U.R.S.S. în Asia, Africa

în vederea unui război atomic, cron­ decît au dorit popoarele, dar mai ce acceptase înainte, dar chiar şi unui control asupra armamentelor şi Orientul Mijlociu

cănitul lor întrista popoarele. Se pă­ mult decît s-au temut unii politicieni de ceea ce propusese. Această de­ existente. Dacă un control asupra WASHINGTON (Agerpres). — vietică ca bază pentru destinderea în­
Cunoscuta comentatoare amerioană cordării internaţionale sînt accepta­
rea că istoria dăduse cuvîntul toc­ şi militari. Poporul austriac şi-a do- zamăgire nu poate descuraja însă înarmărilor este posibil, atunci de­ Dorothy Thompson critică vehement bile pentru „orice ţară cu orînduiri li­
în coloanele ziarului „Star“ din Wa­ berale“ şi subliniază „larga populari­
mai acestor oratori. Poate că în con­ bîndit independenţa, numeroase state popoarele: în 1954 cursa înarmări­ vine limpede pentru oricine că el shington politica externă a S.U.A. şi tate“ a ideii lichidării colonialismu­
constată o serie de eşecuri ale acestei lui, desfiinţării alianţelor militare şi
ştiinţa anumitor militari s-au produs şi-au ocupat locul în Organizaţia lor era strîns legată de întreaga si­ poate fi aplicat şi în ceea ce priveşte politici. interzicerii armei termo-nucleare.
Thompson explică creşterea presti­
prea puţine schimbări, dar în conş­ Naţiunilor Unite. S-au intensificat tuaţie încordată, pe cînd în 1956 ea dezarmarea. giului Uniunii Sovietice în Asia, A- Pe de altă parte, scrie în continuare
frica şi Orientul Mijlociu prin faptul Thompson, în ceea ce priveşte prob­
tiinţa milioanelor de oameni obişnu­ schimburile între Est şi Vest. Mii de devine un anacronism primejdios. Popoarele întîmpinâ noul an 1956 că „ruşii se orientează mai bine decît lema colonială, „guvernul nostru a
Washingtonul în ceea ce priveşte for­ adoptat o poziţie nesigură, iar cu
iţi s-au schimbat foarte multe. As- oameni au trecut peste şanţurile să­ Mu a încetat nici fabricarea de cu hotărîrea fermă de a cheltui banii ţele politice şi prietenii în întreaga Goa, Dulles a dat greş“.
lume sau într-o mare parte a ei. Ei
tâzi, cuvîntul îl are opinia publică a pate în mod artificial şi au devenit arme termonucleare şi acumularea pe unt şi nu pe tunuri, de a folosi oferă o seamă de mărfuri mai accep­ „Politica noastră, scrie în continua­
tabile, şi trebuie subliniat că din a- re Thompson, a fost atît de neprice­
lumii şi sîntem bucuroşi nu numai apărători ai colaborării între popoa­ de stocuri de astfel de arme. In cen­ energia atomică pentru îmbunătăţi­ ceste mărfuri nu face parte comunis­ pută încît în mesajul său de Crăciun
mul“. Comentatoarea constată că papa de la Roma s-a îndepărtat de ea
pentru că vreunul dintre inspiratorii re. Toate acestea nu sînt decît un trul Europei este pe cale să fie reîn­ rea vieţii lor şi nu pentru amenin­ principiile formulate de Uniunea So- fără înconjur... De fapt, întreaga noa­
stră strategie politică este subordona­
N.A.T.O.-ului a devenit mai prudent început, dar oamenii care ştiu ce în­ viată o armată care nu de mult a ţări primejdioase, de a obţine re­ tă sprijinirii programului militar“.

în alegerea expresiilor, ci şi pentru seamnă să creşti un copac dintr-o făcut să sîngereze 20 de ţări. In ducerea tuturor tipurilor de arme şi

că afirmaţiile nesăbuite sînt mai rare sâmînţă nu în zadar spun : dacă în­ ,,calendarul soldatului" pe 1956, a- interzicerea celei mai inumane ar­

şi, dealtfel, şi mai puţin interesante. ceputul e bun, treaba este pe jumă­ părut recent la München, se pot găsi me — arma termonucleară.

Multe războaie au început pe ne­ tate făcută. listele asociaţiilor militarilor din di­ La sfîrşitul fiecărui an, popoare­

aşteptate, ca un fulger într-o zi se­ Anul care a trecut merită recunoş­ viziile SS, ca de pildă „Horst We­ le au obiceiul să împodobească pomi

nină, şi s-au terminat la ora stabi­ tinţa tuturor şi pentru că a dovedit ssel” sau „Marea Germanie” cu a- de iarnă, sau să atîrne de tavan ra­

lită. „Războiul rece” nu este însă o voinţa de pace a acelui continent dresele respective... muri verzi, sau pur şi simplu să a-

flacără, ci un morman de cărbuni care păşeşte acum în avanscena is­ Cursa înarmărilor indignează şi prindă luminări strălucitoare. In a-

care mocnesc; ei au fost aţîţaţi timp toriei. Oamenii din Occident au so­ înspăimîntă pe toţi oamenii dornici ceste sărbători, un rol important îl

de zece ani, şi ar fi o naivitate să cotit prea multă vreme că Asia este de pace. Cînd situaţia internaţională joacă copiii. Ei sînt acei care pri­

credem că vor înceta dintr-odată să o anexă nemărginită a Europei, că devine ceva mai încordată şi pe cer mesc daruri, care au nevoie să se

mai fumege. E destul să deschizi destinele lumii depind de alegerile se adună din nou norii, cursa înar­ joace pînă tîrziu şi să facă năzbîtii. Intrevederea premierului Nehru cu reprezentantul
orice ziar, ca să strîngi din pleoape: din Anglia, de schimbarea de gu­ mărilor dă notelor diplomatice sau Aceasta nu este ceva întîmplător: personal al primului ministru al Japoniei
fumul tot îţi mai ustură ochii. Mu vern din Franţa, de „boom”-ul sau discursurilor parlamentare un iz care calendarul îl face pe om să se gîn-

şi-au schimbat încă meseria cei care de criza din America. Conferinţa nu place popoarelor. Judecata sănă­ dească la faptul că există viaţa şi DELHI (Agerpres). — După cum timpul convorbirii primul ministru al
anunţă ziarul „Hindustan Times“, la Indiei a subliniat necesitatea recu­
deveniseră meşteri în aţîţarea neîn­ de la Bandung a arătat că gramatica toasă ne arată că nu poţi acumula moarte, că există o succesiune a ge­ 8 ianuarie Takeo Miki, reprezentantul noaşterii Republicii Populare Chineze,
personal al primului nfinistru al Ja ­ în interesul asigurării păcii în Asia.
crederii, temerilor, ostilităţii. Totuşi, limbilor asiatice are nu numai o nepedepsit avioane, bombe şi tan­ neraţiilor, că există un viitor. Copiii poniei, Hatoyama, a avut o întreve­
dere cu Jawaharlal Nehru, primul mi­ Ziarul „Indian Express“ scrie că
este clar că la sfîrşitul anului 1955 formă pasivă, ci şi un mod impe­ curi. întotdeauna, în trecut, „pacea pot fi bălai sau oacheşi, pot să vor­ nistru al Indiei. Takeo Miki şi-a exprimat convingerea
că tratativele de pace japono-sovietice
toate acestea nu mai seamănă cu o rativ. Ţările din Asia s-au manifes­ armată” a dus la război. bească ruseşte, englezeşte sau chi- Takeo Miki a predat lui Nehru o vor fi încununate de succes şi a ară­
scrisoare din partea lui Hatoyama, în tat că Japonia vrea să aibă relaţii
flacără ce se înalţă, ci cu nişte căr­ tat împotriva împărţirii lumii în blo­ Atunci, însă, cînd norii se mai ri­ nezeşte, dar oamenii îşi întorc pre­ care acesta îşi . exprimă dorinţa de a normale şi cu R. P. Chineză. Pentru
se întîlni cu primul ministru al Indiei. început, a specificat Takeo Miki, ac­
buni care abia mai fumegă. curi militare, iar vizita conducăto­ sipesc, notele sînt mai politicoase şi tutindeni privirile cu dragoste şi tualul partid guvernamental din Ja ­
După întîlnireâ cu J. Nehru, Takeo
Unii oameni de stat se întreabă cu rilor statului sovietic într-o serie de discursurile mai calme. Popoarelor speranţă spre copii. Copiii fac roată Miki a declarat că a discutat cu pri­ ponia doreşte ca Japonia şi China să
mul ministru al Indiei problemele si­
o seriozitate naivă sau prefăcută: ţări din Asia a consfinţit triumful nu le pare prin nimic justificată în jurul luminilor sărbătoreşti, şi cei tuaţiei internaţionale generale, şi ale se recunoască reciproc de facto şi să
colaborării economice în Asia.
nu mai trăieşte oare spiritul Gene­ celor cinci principii care exprimă cursa înarmărilor, care, în milioane mari, zîmbind, se gîndesc la un sin­ reia legăturile comerciale în interesul

vei ? Li se pare poate că el a apărut ideea coexistenţei şi colaborării paş­ de case. nu aduce decît frig şi foa­ gur lucru : anul nou care vine tre­

datorită optimismului lor exagerat nice. mete. buie să devină un an de pace.

sau că a căzut pur şi simplu din cer, In anul care a trecut, nu s-au pu­ In orice condiţii, cursa înarmărilor Popoarele au arătat că pot face

cu totul întîmplător, sau, în sfîrşit, tut face m u lte: anul nu are prea înveninează tratativele şi măreşte multe, şi popoarele vor obţine ce

că nu a fost decît o mişcare abilă multe zile, iar în lume sînt destui neîncrederea. Să ne închipuim că doi şi-au pus în gînd.

într-o încurcată partidă de şah ? Ei ¦oameni rău intenţionaţi. Comunica­ vecini s-au certat multă vreme din (D in re v ista „Tim pu/ri mai“ mr. 1/1956)

Potrivit spuselor lui Takeo Miki, în ambelor părţi.

PeâaiOţia şi Ad.m, ziarului stat 6 Martd^ par. 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită In numerar copt aprobării pirşcţivmy Generale P.Ţ.T.R; ar. 236,320 din 6 noiembrie 1949 Tiparul Intrepr, Poligrafică de Stat D&VA