Page 16 - 1956-01

PREZIDIUL MARII ADUNARI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE

DECRET

pentru stabilirea datei alegerilor deputaţilor în sfaturile populare

Pre7idiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne,
DECRETEAZĂ:

Art. unic. Data alegerii deputaţilor în sfaturile populare se stabileşte la 11 martie 1056.

Anul VI! L Mr. 551 Duminică 15 ianuarie 1956 4 pagini 20 bani Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Secretarul, Prezidiului Marii Adunări Naţionale,
PETRU GROZA A. BUNACIU
caramiracBE C T g taam aan w aBnim «asawroM ösasaöi BasaBa a m y g '^ a Ba

Transformarea socialistă a agriculturii DIN REGIUNEA NOASTRAíÉÉ
— sarcină de mare răspundere

Duicirările celui de-al II-lea Congres a culturilor, o exploatare raţională, etc. gospodării colective, întovărăşiri şi edite Noi succese ale oamenilor muncii
al P.M.R , aiu făiouit o amplă analiză a Referinidu-se la această problemă to­ forme de asociere. Raportul precizează
matrşuiliuii victorios pe care poporul rraun- că sarcina luptai pentru ridicarea agri­ în îndeplinirea holărîrilor
oitor din ţara nrasitiră îl Sac© pe dru­ varăşul Gh. Gheorghlu-Dej a arăltat în culturii şi sarcina luptei pentru tran­
Raportul C.C. prezentat la Congres c ă :

mul construcţiei socialiste. In Rapor­ „Gospodăriile ţărăneşti mici şi mijlocii sformarea socialistă a agriculturii nu sînt

tul de activitate afl Comitetului Central mai au rezerve şi posibilităţi de sporire două lucruri diferite, care pot fii sepa­ Femei — fruntaşe Minerii luptă pentru ridicarea productivităţii
prezentei de tovarăşul Gh. Gheorghiur a producţiei agricole. Dar oricît de har­ rate una de allta, ci sînt două aspecte alo în muncă
Gaj la Congres, sînt ilustrate puternic nic ar fi ţăranul individual şl oricît aceleiaşi probi,eme. Sarcinile trasate prin Directivele celui de-al II-lea Congres al parti­
de la Fabrica „Teba" Sebeş dului, au devenit un program măreţ de luptă pentru oamenii muncii din
marile succese obţinut© de oamenii mun­ de mare ar fi ajutorul statului, gospo­ Organizaţiilor de partid, organelor de întreprinderile regiunii noastre, care, muncesc cu abnegaţie, încă din pri­
cii de la sate cemduşi de partid în lupte dăria individuală a ţăranului muncitor stat şi agricole le revine sarcina de a mele zile ale acestui an, pentru a le traduce în viaţă.
pentru transformarea socialistă a agri­ nu are decît posibilităţi limitate de spo­ lichida această lipsă. Ele trebuie să îm­
culturii. rire a producţiei agricole. Gospodăria a- bine ou pricepere în mod permanent lup­ Zi de zi, pe graficele de producţie se înscriu noi şi noi victorii care
gricolă mică şi răzleţită nu permite ex­ ta pentru ridicarea producţiei agricole Marchează avîntul cu care s-a pornit întrecerea socialistă pentru îndepli­
Raportul subliniază faptul că socialis­ ploatarea raţională a pămîntului şi folo­ cu lupta pentru convingerea ţăranilor nirea prevederilor celui de-al doilea plan cincinal. Frumoasele rezultate
mul a cucerit poziţii puternice la sate, sirea deplină a utilajului mecanizat, nu muncitori să-şi unească gospodăriile indi­ din prima decadă a acestei luni, confirmă pe deplin aceasta.
poziţii care se lărgesc si se ocnsolteea- poate asigura ţăranului muncitor şi fa­ viduale în gospodării colective, întovără­
ză pe zi ce trece. In urma muncii poli­ miliei sale o viaţă îmbelşugată şi civi­ şiri şi în alte forme simple de coope­
tice desfăşurate de către organizaţiile de lizată. rare.
partid, mase tot mai mari de ţărani mun­

citori se conving de superioritatea mun­ Numai unirea liber consimţită — pre­ Raportul ne arată că : Gospodăriile co­ VULCAN
cii în comun şi păşesc cu încredere pe cizează tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în lective, care nu sînt ajutate şi îndrumate,
calea agriculturii socialiste. continuare — a ţăranilor muncitori în bat pasul pe loc, nu se dezvoltă, fondu­ BIAN LETIŢIA In prima decadă ce s-a scurs din a- O realizare frumoasă a planului
întovărăşiri sau în forma superioară a rile lor indivizibile şi avutul lor obştesc ceastă lună, colectivul minei Vulcan primei decade a obţinut-o şi colecti­
In regiunea noastră, sectorul socialist cooperării în producţie, gospodăriile a- nu cresc, iar colectiviştii nu-şi pot spori Comunista Bian Letiţia, este una a luptat neobosit pentru ridicarea pro­ vul sectorului II care şi-a depăşit
diin agriculturi a a cunoscut o largă dez­ gricole colective, deschide ţăranului veniturile pe măsura posibilităţilor create din cele mai bune muncitoare ale fa­ ductivităţii muncii, pentru depăşirea sarcinile planificate cu 13,4%.
voltare după istorica plenară a C.C. al muncitor drumul marilor recolte, drumul de munca în colectiv". bricii de tricotaje „Teba" din Sebeş. angajamentelor luate. Colectivul sec­
P.M.R. din 3-5 martie 1949. Datorite spre bunăstare şi belşug". Ea lucrează în secţia depănat şi îşi torului IV condus de tehnicianul Da- Printre brigăzile oare stau în frun­
muncii politice desfăşurate de organiza­ O astfel de lipsă se manifestă la Co­ depăşeşte în medie norma de lucru cu vid Vasile, unul din cele mai harnice tea succeselor obţinute sînt cele con­
ţiile de partid, au luat fiinţă pînă în SuiMiniind că transformarea socialiste a mitetul raional de partid Haţeg. Gospodă­ 30°/o. colective din Valea Jiului, a realizat duse d e : Feiel Ştefan, Borchin Mi­
prezent 43 gospodării colective care cu­ agriculturii este o necesitate obiectivă. riile colective din acest raion nu stat în­ în această decadă o sporire a produc­ hai, Mihai Ştefan şi altele, oare au
prind mai mult de 2.400 fam ilii ou peste Raportul precizează că rezolvarea depli­ drumate şi ajultiate îndeajuns să înfiinţeze In clişeu : Tovarăşa Bian Letiţia tivităţii muncii de 7% la producţia de extras în această perioadă între 152-
8.000 ha teren ; numărul întovărăşirilor nă a problemei cereatelor-mamfă, şi a şl să dezvolte acele ramuri anexe pentru supraveghiind mersul maşinii de de­ cărbune şi - 8% la pregătiri, faţă de 236 tone cărbune în plus. Brigada
agricole a trecut de 100 cu peste 3.300 aprovizionării îmbelşugate a populaţiei care au condiţii favorabile, nu sînt aju­ pănat la care lucrează. anul 1955, ceea ce a făcut oa planul lui Danciu Gheorghe, care s-a anga­
cu produse agricole, creşterea continuă tate să ridice construcţiile necesare, să pe cele 10 zile să fie depăşit cu 62,8%. jat ca în luna aceasta să dea peste
fam ilii şi o suprafaţă de oca 4.300 ha a nivelului de trai a ţărănimii muncitoa­ organizeze bine munca, să-şi întărească kk? Aceasta, datorită unei mai bune or­ plan 300 tone cărbune, a obţinut de
re, asigurarea industriei ou materii pri­ viaţa internă şi disciplina în muncă, să ganizări a muncii în abataje, apro­ asemenea depăşiri medii de normă de
teren. In satele de munte ale regiunii, me, nu sînt posibile fără trecerea de la mărească fondurile indivizibile, -, să în­ vizionării la timp a locurilor de mun­ 46%, iar Ivăşcanu Gheorghe cu or­
au luat fiinţă un număr de 102 întovă­ mica producţie ţărănească la marea gos­ tocmească planuri de producţie juste şi că şi sprijinului mai eficace dat de tacii săi, care lucrează la înaintări
răşiri zootehnice în oare au intrat 4.253 podărie agricolă socialiste. Congresul a să le respecte cu stricteţe. Din această către ingineri şi tehnicieni grupelor şi care s-au angajat să execute în
fam ilii, cu peste 32.000 oi. indicat astfel cu o puternică claritate cauză în unele gospodării colective cum de mineri. plus 20 metri liniari de galerie, şi-a
sarcinile de viitor ale organizaţiilor de siînt cele din Demşuiş şi Feştandţia, numă­ depăşit sarcinile în medie cu 38%.
Avînd sprijinul statului nostru demo- partid d>in agricultură, le-a înarmat cu rul animalelor a scăzut în loc să creas­
cnat-popular, sprijin ce se concretizează un program concret de luptă în vederea că în raport ou condiţiile existente. LONEÂ
în maşini şi tractoare, credite Ieftine, cooperativizării agriculturii în anii ce
ajutor agro-zootehnic gratuit, seminţe de urmează, a arătat limpede încă odată Lipsuri serioase se manifestă la noi Printre angajamentele luate de co­ un număr de alte trei brigăzi — cele
sci, reproducători de rasă, îngrăşăminte calea pe care trebuie să pornească în­ în regiune şi în ce priveşte organizarea lectivul minei Lonea cu ocazia pre­ conduse de Rusu Simion, Petric Si-
chimica, etc., gospodăriile colective şi treaga ţărănime muncitoare pentru a scă­ de schimburi de experienţă între gospo­ lucrării Directivelor Congresului, se mion şi Ferenczi Petru — au trecut
întovărăşirile ou reuşit să obţină pro­ pa cu desăvîrşire de exploatare şi mize­ dăriile colective fruntaşe şi cele rămase numără şi extinderea metodelor a-
d ucţii'mat.i la hectar şi să ridice produc­ rie. ta urmă. Avem multe gospodării colecti­ vansate de lucru. la aplicarea graficului ciclic în aba-
tivitatea animalelor întărindu-s© astfel ve şi întovărăşiri oare au reuşit să se tajele-cameră în care lucrează. Roa­
din punct de vedere economic. Alrăgiînd atenţia că în fiecare regiune întărească considerabil din toate puncte­ Iată că a trecut numai o decadă dele aplicării acestei metode înain­
sînt condiţii favorabile unui ritm mai le de vedere. Fondul de bază al gospo­ din prima lună a cincinalului şi co­ tate s-au şi văzut în prima decadă,
Raportul arată că superioritatea gospo­ accelerat al transformării socialiste a dăriei colective din Pricaa, a crescut de lectivul sectorului IV a şi trecut la cînd graficul acestor brigăzi arăta
dăriilor colective şi a întovărăşirilor este agriculturii, Raportul a scos în evidenţă pildă la peste un milion. întovărăşirea fapte. Străduinţa depusă de ingine­ depăşiri medii de 40-50%. Acum sec­
oglindite de faptul că producţia lor creş­ o serie de lipsuri ale organizaţiilor de agricolă din Rapolitui Mare şi-a cumpărat rul Bădulescu Paul şi de către tova­ torul IV este fruntaş pe mină, obţi-
te mereu. întreciînid sistematic pe aceea partid în domeniul muncii de transfor­ o maşină de cosit, una de semănat şi al­ răşul lancu Nicolae. secretarul orga­ nînd în această perioadă o depăşire
a gospodăriilor ţărăneşti individuale mici mare socialiste a agriculturii, lipsuri care tele. întovărăşirea zootehnică din Vadul nizaţiei de bază, a dat rezultate bune: a planului de 29,7%.
şi mijdociii. Să vedem cum se manifestă sînt caracteristice şi organizaţiilor de Dobrii şi-a cumpărat la fondul de bază
această superioritate a sectorului socia­ partid din regiunea noastră. 10 oi de rasă şi a construit un saivan, PETRILA
list la noi în regiune. Luată în medie,
producţia de grîu a fost 'în anul 1955, de
1.568 kg la ha în sectorul socialist, pe

cită vreme producţia medie de grîu în In unele raioane ale regiunii, munca iar cea din Gheţar a cumpărat 15 oi de Prima decadă a marcat succese în­ In vederea sporirii producţiei de
semnate şi la mina Petrila. Colecti­ cărbune, colectivul minei Petrila a
sectorul individual a fost numai de 1.069 de transformare socialistă a agriculturii rasă care au fost repartizate de aseme­ vul sectorului IV şi-a realizat sar­
cinile de plan pe aceste zile, în pro­ trecut la aplicarea unor puncte din
kg la ha. La porumb, sectorul socialist a a fost lăsată să meargă de la sine. Or­ nea la fondul de bază al întovărăşirii. porţie de 124,1%, iar al sectorului III planul de măsuri. Astfel, la sectorul
în proporţie de 109,6%. Numai brigă­ III se lucrează intens la deschiderea
obţinut o producţie medie de peste 2.200 ganizaţiile de bază de la saJte nu au fost Organizaţiile de partid au datoria de a zile conduse de Tripon Ioan, Crăsuc abatajului cameră 10 vest şi a aba­
Mihai şi Marian Ioan IX, au extras tajului frontal 8 vest, iar abatajele
kg la ha în timp ce sectorul individual a ajutate să desfăşoare o muncă politică generaliza experienţa gospodăriilor co­ în plus 778 tone cărbune. cameră : 3 est şi 12 şi 13 vest au şi
început să producă.
obţinut în medie numai 2.021 kg la ha permanentă, bazată ps exemple concrete lective şi întovărăşirilor fruntaşe ou sco­

Superioritatea sectorului socialist este pentru a convinge ţăranii muncitori de pul de a ridica pe cele rămase în urmă

ilustrată puternic şi prin veniturile pe superioritatea muncii în comun. Aşa se la nivelul acestora.

care le primesc membrii gospodăriilor co­ face că în raionul Brad nu a luat fiinţă O slabă preocupare există şi faţă de ANINOASA
lective şi ai întovărăşirilor. Familia co- nici o gospodărie colectivă, iar numărul organizarea de asociaţii simple şi grupe
kntiviistuiluii Jurj Gheorghe din Prlcaz, întovărăşdiriflor, care de altfel numai în de într-ajutorare a ţăranilor muncitori. O muncă intensă pentru mai mult ductivităţii muncii în abatajele lor.
a primit din gospodăria colectivă în anul ultimul timp, ara început să ia fiinţă, Acolo unde au luat fiinţă asemenea for­ cărbune duc şi minerii de la Aninoa- brigăzile conduse de minerii Cristea
1955, produse în valoare de peste 40.000 este mic faţă de posibilităţi. Comitetul me de cooperare, ele nu sînt sprijinte să sa. In fruntea acestei munci se află Aurel, Blăjan Ioan, Ignătescu Vicen-
lei socotite la preţul pieţii, în timp ce raional de partid Orăştie, a subapreciat se întărească şi să se dezvolte înspre sectoarele I şi II, oare în prima de­ ţiu, Oprea Ioan şi altele, au reuşit
familia unui ţăran muncitor cu gospodă­ timp îndelungat importanţa creării de forme superioare. cadă a acestei luni şi-au realizat pla­ să realizeze o producţie de 4 şi ju­
rie m ijlocie din acelaşi sat, a avut în întovărăşiri agricole. Organizaţiile de nul de producţie în proporţie de mătate pînă la 6 tone cărbune pe fie­
anul 1955 un venit de 10 pînă la cel bază din acest raion nu au fost îndru­ Congresul a trasat sarcina ca în anul 108,5% şi respectiv 111,8%. care post prestat, mai mult decît sar­
mult 15.000 lei. Valoarea unei zile-nvuncă mate să rezolve cererile ţăranilor munci­ 1960. sectorul socialist în agricultură să cinile de plan.
în gospodăria colectivă din Dobîrca, s-a tori dornici de a se constitui în întovără­ fie preponderent atît ca suprafaţă cît şi In lupta lor pentru ridicarea pro-
ridicat în anul 1955 ta 55 lei. Familia co­ şiri. In ooncepţia unor activişti din ra­ ca producţie-marfă. Această sarcină mă­
lectivistului Koltz Martin a primit astfel ionul Petroşani, mai persistă părerea reaţă poate fi realizată numai printr-o PAFF MARGARETA BARZA
produse în valoare de peste 19.000 led. greşită că în acest raion nu ar exista muncă stăruitoare de zi cu zi, numai
Este de remarcat faptul că nici un ţă­ condiţii pentru înfiinţarea de unităţi so­ dacă lichidăm Lipsurile existente. Datoria Tînăra Paff Margareta utemistă, Harnicii mineri de la întreprinderea organizîndu-şi mai bine munca au
ran ou gospodărie mijlocie din sat s-au cialiste agricole. Or, se ştie că ţăranii fiecărei organizaţii de partid din regiu­ urmînd exemplul comunistei Bian Le­ minieră Barza luptă pentru a deschi­ reuşit să sporească productivitatea
din satele din jur, nu au reuşit să a- muncitori din raionul Petroşani stat ne­ ne este de a analiza, în lumina docu­ tiţia, reuşeşte să obţină depăşiri me­ de noi drumuri spre bogăţiile pămîn- muncii, în prima decadă a acestei
goniseasoă asemenea cantităţi de produse întrecuţi crescători de oi, în acest raion mentelor Congresului, lipsurile ce le are dii de normă de 30^1o. Ea lucrează tului, pentru a da patriei mai mult luni obţinînd depăşiri de normă între
în cursul aceluiaşi an. sînt păşuni şi fineţe întinse oare per­ în ceea ce priveşte organizarea de gospo­ tot în secţia depănat. minereu de aur. 25-53%. La fel şi brigada minerului
mit înfiinţarea de unităţi zootehnice so­ dării colective, întovărăşiri, asociaţii sim­ Dărăbanţ Solomon şi-a depăşit sar­
Acestea sînt doar cîteva exemple care cialiste puternice. In clişeu : Utemistă Paff Margareta Echipele de sub conducerea mine­ cinile planificate pe prima decadă cu
scot în evidenţă superioritatea secto­ ple, grupe de într-ajultorare, precum şi în timpul lucrului. rilor Ruda Ioan, Pătrui Solomon, 28%.
rului socialist. Ele au o mare înrîurire Numărul întovărăşirilor agricole ta ra­ Rusu Avram, Glava Ioan şi altele,
asupra ţăranilor muncitori cu gospodării ionul I-Iaţeg este foarte mic deşi există lipsurile ce le are ta privinţa sprijinirii

acestora pentru a se întări şi de a-şi în­

individuale, oonvingiîndu-i să părăsească multe sate de şes în care ar putea fi tocmi planuri de măsuri în vederea îm ­

în număr tot mai mare vechea formă, create asemenea întovărăşiri. Comitetul bunătăţirii activităţii în această direcţie

individuală, de lucrare a pământului şl raional de partid a dus însă munca de Organizaţiile de masă, U.T.M.-ul, sin­ Să grăbim pregătirile pentru campania de primăvară

să intre în marea gospodărie oodeotivă crearea de întovărăşiri agricole în unele dicatele mixte, precum şi comisiile • de

aau în întovărăşiri agricole. Numai în sate de munte cum stat Coroieşti, Valea femei trebuie antrenate permanent de

anul 1955, au intrat în întovărăşirile exis­ Dupului şi altele, unde trebuia să se către organizaţiile de partid să desfă­ Mai multă preocupare faţă tovarăşii, Zgîrdea Petru şi lancu Ra­ ranii muncitori Barbu Ioan Teiu, Sm
de reparaţii du, care îşi depăşesc norma zilnic Ia
tente peste 600 familii de ţărani. muncească pentru înfiinţarea de întovă­ şoare o largă muncă politică în vederea reparaţii cu 20 la sută. san Vasile, Stoia Ioan, Oana Petru
Mecanizatorii de Ia Staţiunea de
Ar fi greşit să se creadă că producţia răşiri zootehnice. Organizaţiile de partid creării de gospodării colective şi înto­ maşini şi tractoare Miercurea, raionul 'k şi Barbu Ion (Dricu).
Sebeş, au început repararea tractoa­
agricolă în sectorul individual nu a din raionul Haţeg au sarcina de a lichi­ vărăşiri. Organizaţiile de partid trebuie relor, plugurilor şi a altor unelte şi Realizările obţinute de aceste două Neglijează pregătirea
maşini agricole. staţiuni în munca de reparaţii nu sînt
crescut faţă de cea obţinută îh anii re­ da această lipsă intensificând munca în să ajute sfaturile populare a-şi îmbu­ însă satisfăcătoare. Organizaţiile de însămînţărilor
La S.M.T. Miercurea se aplică în bază, organizaţiile sindicale, şi con­
gimului burghezo-moşleresc. Ca urmare toate satele de şeş în vederea conslttiltuiril nătăţi activitatea în această direcţie. Este muncă metoda de reparaţii pe sub- ducerile acestor S.M.T.-uri, au sarcina In comuna Băiţa, o parte din ţă­
ansamble. In acest scop, ei au organi­ de a organiza cît mai bine munca ranii muncitori au început să-şi re­
a sprijinului multilateral acordat de sta­ de întovărăşiri agricole. necesar să fie combătută ou tărie atitu­ zat 14 posturi oare lucrează la repa­ în vederea urgentării reparaţiilor. Au pare uneltele şi maşinile agricole, să
raţii şi o brigadă de oalitate. de asemenea obligaţia, de a se în­ transporte la cîmp bălegarul de grajd
tul nostru democrat-poipular, a aplicării In raionul Ilia, s-au abţinut rezultate dinea unor sfaturi populare de a lăsa griji de crearea unor condiţii cît mai şi să condiţioneze seminţele necesare
Pînă în momentul de faţă, mecani­ bune de muncă mecanizatorilor fi­ pentru însămînţări. Printre aceştia
regulilor agritehntce şi a introducerii remarcabile în ce priveşte crearea de în­ munca de transformare socialistă a agri­ zatorii acestei staţiuni, au -reparat un indcă numai astfel se va putea asi­ se numără ţăranii muncitori Guga Ni-
număr de 5 tractoare K-D. 35, 4 se­ gura terminarea la timp a lucrărilor colae, Drăgan Emanoil, Guga Teodor,
sistemului de cointeresare materială a tovărăşiri agricole. Organizaţiile de bază culturii şi de sprijinire a gospodăriilor mănători, 3 cultivatoare, 3 pluguri de reparaţii. Muntean Petru, Resiga Ioan şi alţii.
de tractor şi alte unelte şi maşini
ţăranilor muncitori, producţia ogrileoiă neglijează însă munca politică ta vederea colective, a întovărăşirilor şi a celorlalte agricole. Se pregătesc pentru muncile Cu toate acestea, în Băiţa munca
de primăvară pregătirilor în vederea începerii cam­
din sectarul individual a crescut mult. creării de gospodării colective şi acordă forme de asociere, exclusiv pe seama or­ ? paniei de primăvară este cu mult
Ţăranii muncitori din comuna Oar­ rămasă în urmă. Pe întreaga comu­
Din rîndul ţăranilor muncitori s-au ridi­ o prea mică importanţă lărgirii şi întă­ ganizaţiilor de partid. In uitimile zile, şi Ia S.M.T. Orăş­ da de Jos raionul Alba, folosesc din nă, nu s-au reparat decît un număr
tie munca reparaţiilor de tractoare şi plin timpul de iarnă. Un mare nu­ de 15 pluguri, 7 grape, 6 semănă­
cat minunate figuri ale satelor, fruntaşi ririi întovărăşirilor şi gospodăriilor co­ Este necesar ca formele simple de aso­ maşini agricole s-a intensificat. Me­ măr dintre ei au început să-şi re­ tori şi s-a condiţionat . cantitatea de
canizatorii de aici, au reparat pînă 500 kg seminţe, iar din planul de
ai recoltelor bogate oa : Medrea Iacob din lective existente. Comitetul raional de ciere să fie ajutate perma:nent pentru în prezent un număr de 6 tractoare pare utilajul agricol, şi să transpor­ transport ai bălegarului la cîmp, s-a
K. D. 35, 8 pluguri de tractor, 3 se­ realizat un procent de 40 la sută.
Teiuş, Baroa Aurel din Mihalţ, Cuinii partid Ilia, trebuie să acorde pe viitor a-.şi organiza munca în comun, pentru mănători, 30 grape stelate, 40 grape te la cîmp bălegarul de grajd. La
cu co!t,i, 4 polidiscuri şi 8 cultiva­ Organizaţiile de bază din şalele
Ionichie din Dobra, etc., oare luiartad o mare atenţie problemei înfiinţării de a contracta în comun, pentru a folosi ra­ toare. centrele de reparat înfiinţate în co­ comunei Băiţa, trebuie să-şi îmbu­
nătăţească munca politică în rîndul
după regulile agrotehnice au dovedit prin întovărăşiri zootehnice în saltele de mun­ ţional mijloacele proprii şi maşinile pri­ In munca de reparaţii a tractoa­ mună. au fost reparate pînă acum ţăranilor muncitori în această direc­
relor s-au evidenţiat mecanizatorii ţie. Totodată sfatului popular comu­
fapte că există mari rezerve de sporire te. întovărăşirile agricole create nu tre­ mite din partea statului, iar ţăranii mun­ un număr de 23 pluguri, 11 grape, nal îi revine sarcina de a depune o
Otto Boo-dal, Berceanu Vasile, Bolun- 3 semănători de grîu, 29 semănători muncă mai intensă în domeniul ur­
a producţiei la hectar. buie lăsate să se descurce singure, ele citori asociaţi în aceste forme trebuie e- gentării pregătirilor, pentru campa­
.duţ Aurel, iar la repararea semănă­ de porumb şi s-a transportat la cîmp nia de primăvară.-
Trebuie arătat însă că mairile rezerve trebuie sprijinite permanent să se întă­ dumţi şi îndrumaţi spre forme superioare
torilor şi -a plugurilor, sînt fruntaşi bălegar, pe o suprafaţă de 155 ha.
da sporire a producţiei agricole din sec­ rească din punct de vedere econotnico- de cooperare agricolă.
La aceste munci sînt fruntaşi ţă­
torul individual nu sînt nici pe departe organizatoric. Acestea stat sarcinile de mare răs­

folosite şi că ele nici nu pot fi folosite O lipsă caracteristică multor organe pundere, pe care Congresul le pune în

în întregime atîta tim p cît pămfîntui ţă­ de partid şi de stat din regiune este a- faţa noastră. Să nu precupeţim nici un

ranilor muncitori rămtae fărâmiţat în ceea că se mărginesc mai mult să dea efort pentru a le da viaţa, Să luptăm

mii de parcele şi despărţit de răzoare bătălia pentru terminarea la timp a cam­ cu tot elanul pentru transformarea so­

pline de dăunători şi de buruieni oare paniilor agricole şi aplicarea regulilor cialistă a agriculturii — sarcină de seamă

infectează culturile, ceea ce nu permite agrotehnice, d.espărţind (în mod artificial în vederea ridicării întregii economii na­

lucrarea lui cu maşinile, o juste rotaţie aceste sarcini de sa/rctala înfiinţării de ţionale La un nivel tot mai înalt