Page 17 - 1956-01
P. 17
Paj. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI t i r 551
Peste 5 tone hîrtie
peste plan
Intre 5-7 ianuarie a.c., au avut loc consfătuirile raionale ale cadrelor didactice din regiune. Cu această ocazie, a fost In toate secţiile fabricii de hîrtie
dezbătută problema „întărirea disciplinei in şcoală şi a exigenţe1 cadrelor didactice — condiţie esenţială pentru ridicarea „1 Mai" din Petreşti, întrecerea so
învăţamîntului de cultură generală". Dăm mai jos aspecte din cîteva raioane. cialistă a căpătat un nou şi puter
A LBA nic avînt în vederea îndeplinirii sar Sport în satele f Sebeş
dească într-o mare măsură munca oe se Referatul secţiei cît şi discuţiile ce au cinilor celui de-al doilea cincinal.
In sala „I. L. Caragiole11 din Alba-Iulia, desfăşoară la şcolile din raionul Orăştce fost purtate în urma acestuia, au reuşit Muncitorii şi muncitoarele de aci îşi De la aparifia Hotărîrii Biroului sportiv „Recolta“ din satul lor. Sînt'
a avut loc consfătuirea de producţie â ca în direcţia întăririi disciplinei în şcoală şi să cuprindă în cea mai mare parte munca înteţesc eforturile. întreeîndu-şi în Politic al C.C. al P.M.R. cu pri la start peste 60 de tineri cu schiu-
drelor didactice din acest raion, consfă a exigenţei cadrelor didactice faţă de a- desfăşurată de şcolile raionului Eia şi ora felul acesta chiar cele mai frumoase vire la dezvoltarea activităţii spor rile legate la picioare, gata de por
tuire la care a fost dezbătută problema ceastă problemă. şului Deva în direcţia întăririi disciplinei depăşiri obţinute în anul trecut. tive în masele largi de oameni ai nire. Un fluierat scurt şi pe pîrtie co
Inlbăririi disciplinei la elev i Referatul în muncii, au trecut aproape 6 ani. In boară val vîrtej schiorii satului. Unii
tocmit de către scoţia raională de învă In acest sens, au fost arătaţi profesori Mereu preocupate în a găsi cele mai po Un exemplu demn de remarcat o răstimp, viafa sportivă a satelor sînt începători, alţii mai avansaţii
ţământ în această direcţie, a reuşit să oa Mirea Ocbavia, Eiescu Doina, Cuno trivite metode de imprimare a educaţiei constituie echipa de la maşina mare noastre s-a transformat atit _ de Văzîndu-i însă cum luptă pe pîrtie,
oglindească situaţia existentă la şcolile ele Otto, Rusu Vasile şi alţii, oare prin fru comuniste în rândurile elevilor, cadrele di de fabricaţie condusă de tovarăşul mult, incit astăzi vei găsi pînă şi îţi dai seama că toţi au aceeaşi am
mentare 1 şi 2 precum şi la şcolile medii museţea şi claritatea expunerii lor pe tim dactice cum sânt de pildă cele de la Şcoala Borca Nicolae, oare în primele 10 în cel mai îndepărtat sat de munte biţie, aceeaşi dorinţă, acelaşi elan
S-a putut constata că acolo unde cadrele pul lecţiilor, prin căldura ou oare au ştiut pedagogică mixtă din Deva, Şcoala ele zile ce au trecut din această lună a pentru a obţine cel mai bun rezultat,
didadtiice eu format un tot omogen, acţio să vorbească elevilor, prin conduita lor mentară de 7 ani din Bălţa, Gurasada, etc. produs o cantitate de 5330 kg hîrtie o bază sportivă amenajată de ti fiindcă cei mai buni vor pleca la faza
nând în comun pentru atingerea scopului personală, au obţinut în domeniul dised- au înregistrat succese frumoase în acea peste sarcina de plan, întreeîndu-şi neret, unde în zilele de odihnă, ti raională, apoi, mai ştii... la cea re
de educare propus, au fost obţinute rezul plimii rezultate demne de laudă. De ase stă direcţie. Colaborarea dintre şcoală şi cu 5<Vo depăşirile realizate în luna de neri sau vîrstnici îşi destină muş gională, şi pot şi mai departe.
tate satisfăcătoare. Aşa este cazul la Şcoala menea, în referat a fost arătat rolul deo familie ca factori determinanţi în obţine cembrie. chii, se oţetesc in vederea obţinerii
medie de 10 eni din Teiuş, Şcoala elemen sebit pe care-i au în formarea disciplinei rea unei educaţii sănătoase, o justă orien unor rezultate şi mai bune, în muti Au îndrăgit „jinarii“ sportul. Uniî
tară de 7 ani din Miceştd, Şcoala dem.cn*- la elevi profesorii diriginţi, organizaţiile tare în stabilirea corelaţiei dintre planurile La secţia sortare, muncitoarea Bîs- ca lor pe ogoare, sau în întreprin -au îndrăgit confecţionarea schiurilor.-
tară din Geamia!, etc. împletirea acţiuni de pionieri, legătura strânsă şi permanentă de activitate a conducerii şcolilor, organi că Maria II a obţinut o depăşire a Şi din mîinile îndemînatice a lui Cio-
lor eduoalttive ca rezultat al colaborării cu părinţii copiilor, etc. zaţiilor U.T.M. şi de pionieri, au consti sarcinilor, pe această perioadă de deri. rogar Vasile au ieşit pînă acum peste
dintre conducerile şcolilor, organizaţiile de tuit drept mijloace de mare însemnătate lOl'/o, cu 57% mai mult de cît obţi 30 perechi de schiuri pe oare colecti
U.T.M. şi pionieri, a făcut posibilă orga Pe lângă laturile pozitive pe care re în obţinerea de bune rezultate de către nuse în luna decembrie, iar munci In timpul acesta de iarnă, paşii vul sportiv le foloseşte pentru a în
nizarea multor acţiuni în scopul obţinerii feratul le-a scos în relief, în el au fost şcolile amintite mai sus. toarele Bîscă Maria I şi Cristea Eli- văţa pe toţi membrii săi să schieze;
unui n iv d cît mai înalt de educaţie. arătate şi o serie de aspecte ce se cer sabeta şi-au depăşit sarcinile cu 90 ne-au dus peste dealuri şi văi. din
grabnic îmbunătăţite. Aşa de pildă, au fost Există însă şi cazuri, cînd rezultatele nu şi respectiv 76Vo, mai mult cu 39 şi sat in sat şi am văzut pe-acolo oa La Jina vei întîlni şi alte manifes
Paralel cu această situaţie însă, au exis date exemple de cadre didactice ca Ruxrubu s-au situat 1a înălţimea aşteptărilor. De 20% de cît în luna decembrie. meni preocupaţi deopotrivă de ros tări sportive. In zilele acestea de iar
tat şi cazuri în oare anumite cadre didac Emil, Nica Sofia, Haidău Sebastian, Dan pildă, la şcolile de 7 and din Sulighete, turile gospodăriei, iar după termi nă, o vie activitate ai să găseşti la
tice nu au dovedit suficientă preocupare Eleonora, Ghiman Valenia, Moraru Vita- Tisa şi din alte părţi, preocuparea din DEJENARIU IULIU narea treburilor, îndreptîndu-se spre secţia de şah, unde activează peste
pentru obţinerea unui randamerJt superior lie, Boşniţă Ioan şi alţii ca aceştia, care, partea coledtivului didactic faţă de pro corespondent 30 de membri, nu mai vorbim de sec
în activitatea edudaMvă din şcoală. Ase fie că aplică metode nepedagogice în men blemele educative e mult scăzută. stadionul lor, sau spre sălile că ţia schi care cuprinde elemente de l-a
ţinerea disciplinei, fie că prin ţinuta lor Un început ce trebuie minului cultural pentru a-şi mă
morală, nu servesc drept bune exemple Discuţiile ce au fost purtate de către to sura forţele în diferite întreceri vîrstă de 12 ani în sus şi care nu
varăşii Sirca Liviu, Miran Vasile, Diaco- încurajat
sportive.
menea lucruri au fost semnalate la Oarda nescu Emilian, Ţîriea Nicola© şi alţii, au mără peste 100 de membri. Fetele din
de Jos, Straja, GiugucL, etc. pentru elevi. ridicat o serie de metode menite să îm La Casa pionierilor din Brad, mun
bunătăţească şi mai mult activitatea edu ca a pornit să meargă din nou fru Jina -au îndrăgit sportul voleiului şf
SEBEŞ Cu toate părţile bune pe oare le-a în cativă din şcoli. mos. Noul director al acesteia, .tova In s a t la U ngurai ca urmare a unei munci pline de
trunit referatul, el a conţinut totuşi şi răşul Rusu Constantin ajutat de că
Discuţiile purtate pe marginea referatu unele lipsuri. In cuprinsul lui, s-a vorbit * tre tovarăşii Stoia Doina, Olaş Sil In satul acesta aşezat la mulţi ki avînt, în toamna anului 1955 au fost
lui prezentat de tovarăşul Preja Ioan, şe într-o măsură necorespunzătoare de şcolile viu şi Guga Petru, a reuşit să orga lometri de Sebeş, sportul a devenit clasate primele pe raion în oadrul
ful secţiei raionale de învăţământ Sebeş, de 4 ani, iar şcolile medii serale, au fost Ca o concluzie generală, se poate afir nizeze. o serie de acţiuni interesante,, un bun prieten al colectiviştilor şi al „Spartachiadei de toamnă“ a sate
precum şi problemele dezbătute pe margi pur şi simplu uitate. ma că lucrările acestor consfătuiri s-au menite să contribuie ia dezvoltarea
nea acestui referat, întregite cu discuţiile desfăşurat mult mai operativ oa altă dată. muncii culturale din această locali celorlalţi ţărani muncitori. Aici la lor.
din cadril secţiilor pe specialităţi, au com- Ceea ce nu a făcut referatul în această Ele au fost pregătite cru mai mult spirit tate. De pildă, nu de mult în faţa Ungurei, satul unde altădată nu pă Numărul purtătorilor insignei com
pledtait conţinutul referatului şi au dat po direcţie au făaut discuţiile care, cu mici de răspundere şi în consecinţă rezultatele unui numeros public spectator a fost trundea nici măcar noţiunea de^ sport
sibilitatea ca învăţătorii şi profesorii pre excepţii, au fost principiale, cu un bogat au fost mai bune. învăţătorii şi profesorii dată o reprezentaţie artistică. Din — astăzi constaţi că prin strădania plexului G.M.A. se ridică la 38. Cu
zenţi la această consfătuire să poată pleca conţinut şi străbătute de un remarcabil care au participat la ele, au ridicat pro repertoriul acesteia, a plăcut în mod
înarmaţi cu noi- cunoştinţe în munca lor spirit combativ. Contribuţii de seamă în bleme de mare însemnătate, oare vor folosd deosebit duetul „Pe lîngă plopii fără profesorului de educaţie fizică Milch insigna complexului, se mîndresc ti
de la şcdiL discuţiile purtate au adus în special tova în munca lor de viitor. soţ“, ca şi punerea în scenă a frag
răşii Dărăbanţi Margareta, Lupea Emil, mentului : „Pupăza din tei“, după Richard, aici există două echipe de nerii utemişti Nicoară P-avel, Lazăr
Berian Iolanda, IUescu şi alţii. Cu toate aceste părţi meritorii, trebuie opera lui Ion Creangă.
să spunem că nici de rindul acesta nu gimnastică formate din băieţi şi fete. Maria. Novăceanu Elena, Novăceanu
Rodnică a fost şi munca din secţii. Deşi s-au putut evita în întregime manifestă In încheierea serbării, a avut toc
în unele din ele s-a resimţit o oarecare rile de indisciplină din partea unor cadre un carnaval pionieresc. Ei au ocupat la oampionatul regional Ana, Vasile Aurel şi alţii. Ei poartă
moleşeală, totuşi, majoritatea s-au soldat didactice, deşi însăşi subiectul discutat se în cadrul „Spartachiadei de toamnă“
In cadrul secţiilor de specialitate au cu rezultate bune — cadrele didactice ve referea tocmai la această parte, tocmai la Această activitate care a început cu mîndrie pe piept simbolul pregă
nind cu o serie de propuneri concrete în ceea ce se cheamă disciplină. Au existat din nou la Casa pionierilor din Brad, a satelor, locul întîi. Şi nu se poate tirii lor morale şl fizice. Dar aceasta
fost dezbătute în colectiv problemele care problema îmbunătăţirii manualelor şcolare. şi acum linii tovarăşi care prin comporta ar fi în mod neîndoielnic mult mai să nu admiri gnaţia cu care Adamy
rea lor au dovedit dezinteres faţă de con rodnică, dacă sfatul popular al ora
sînt legate de manualele didactice. Au fost HUNEDOARA sfătuiri, neparfcicipînd la dezbateri, sau pur şului i-ar acorda o mai mare aten Reghina sau Mev Susana, execută nu este de ajuns. Acum, întregul e-
şi simplu plecând după treburi personale ţie, dacă acesta s-ar preocupa mai
studiate condiţiile de fond şi formă în La un-nivel bun s-a desfăşurat şi con înainte oa lucrările să fie încheiate. In îndeaproape de nevoile ce stau în fa diferitele mişcări "de gimnastică după fectiv al colectivului sportiv din Jina
sfătuirea cadrelor didactice din raionul acest sens, poate fi amintit tovarăşul Şte- ţa ei. Pînă acum, nu a făcut un ase
oare apar manualele şcolare. O analiză Hunedoara. Referatul ţinut aici a reuşit fănie Aurel oare a plecat, din consfătuirea menea lucru. El va trebui însă ca cum nu se poate să nu te impresio se pregăteşte în vederea desfăşurării
să scoată la iveală multe realizări bune, raionului Orăştie, întoroîndu-se de-abia să-l facă neapărat în viitor.,
(temeinică s-a făcut la secţia de limba ro- comuniicînd o serie de metode folosite de cînd lucrările ajunseseră la sfîrşit. Poate neze îndemînarea. supleţea şi ener
către învăţătorii şi profesorii fruntaşi în fi amintit cazul tovarăşilor Mcraru d a - ON1ŢIU A. gia cu care Kruff Martin sau Schob
m-inăX. ^ dezvoltarea spiritului de disciplină liber udia şi Dan Eleonora, tot din raionul Orăş- Martin, se avîntă şi execută teme des concursurilor din cadrul „Spartachia
consimţită la elevi. Ca exemple pozitive, dei de iarnă“ a satelor.
Cu toate acestea însă. aici s-an făcut
şi unele afirmaţii lipsite de sens şi va tul de complicate. Mai există aici la
loare pracitdJcă. De pildă, tovarăşa Sava colectivul sportiv din Ungurei, sec Ş i tn a lte s a fe
Mairia spunea că „în manualul de limba
română la clasa VII-a elementară nu a- ţii de şah, schi şi atletism, care se In drumul nostru prin Apoldu de
pare în condiţiuni tehnice corespunzătoare pregătesc intens pentru oa în perioa
dar că ea nu are alte propuneri pentru da concursurilor din oadrul „Sparta Sus, Poiana, Miercurea, Pi-anu de Sus
îmbunătăţirea lud". Asemenea discuţii de
sigur că nu pot ajuta la nimic. chiadei de iarnă“ a satelor, sportivii şi Luduş, am întîlnit aspecte pe cît
In general, organizarea consfătuirilor pe din Ungurei să fie din nou în frun de diferite pe atît de bogate în or
scoţii de specialitate din raionul Sebeş e tea celorlalţi sportivi din regiune. ganizarea activităţii sportive a tine
lăsat să se constate că de rîndufl acesta corespondent Şi nu este suprinzător. Aid sînt
secţia raională de învăţământ a acordat demne de urmat, au fost arătaţi profesori ide, care nici cei puţin n-au binevoit să retului şi vîrstnicilor. Am întîlnit l-a
o mai atentă preocupare organizării şi pre masa de şah pe colectivistul Opriş
gătirii lucrărilor consfătuirii,' fapt pentru' c a : Lazariu Onisim, Caţavela Olivia» Ior se prezinte. peste 220 membri ai colectivului Chirilă din Pi-anu de Sus, pe Fălă-
care şi discuţiile purtate au fost superioare maş Ilie şi Theil Mihai colectivişti
celor ce au avut loc ou ocazia altor con govan Constantin, Heriea Ana şi alţii, oa Acelaşi lucru se poafle spune şi despre S-au aprins becurile I sportiv care zi de zi muncesc pen din Miercurea, am întîlnit pe fierarul
sfătuiri. Probleme .esenţiale a ridicat tova re printr-o muncă susţinută au reuşit să unii tovarăşi ca Gropeanu Reghina din tru desăvîrşirea fizică a lor, asigu- din gospodăria de staf din Apoldu,
răşul Zdrenghea Vasile de la Şcoala ele în Valea Bradului rînd astfel şl o producţie înaltă în Băran Ilie măsurîndu-şi forţele la
mentară din Petreşti. obţină rezultate remarcabile. Nu în ace Deva,- Fuga Ma/ria de la Teiuş, Burabu trtntă cu Rodeanu Ilie din Poiana şi
laşi fel s-a vorbit în referat despre tova Ioan de la Meteş, Fiţu Gheorghe de la Zilele acestea muncitorii şi ţăra oadrul gospodăriei colective. tot atunci, Popa Lucia din Poiana şi
Trebuie să semnalăm ca o lipsă la a- Ştefany Iohana din Apoldu de Sus,
răşii Muştean PompiiUu, Duiubei Sebastian, Căpud, Mandrescu Petru din Meteş Lunca, nii muncitori din satul Valea Bra Intr-o zi cînd vei vedea pe Luisch
Marcovici Valeria, Dragotă Anton şi alţii Breazu Măria de la Teiuş şi alţii oa a- dului au avut o mare bucurie. Pentru Ioan în vîrstă de 69 de ani cum a-
prima oară s-au aprins becuri elec runcă greutatea de 7 kg dincolo de
ca aceştia care, datorită muncii superfi oeştia, care, în loc să stea la lucrările trice în satul lor. 14 metri, sau pe Rapolt Martin tn
ciale pe cere o desfăşoară în şcolile unde - consfătuirilor, au găsit că-i mai nimerit
activează, au dat rezultate slabe. să-şi rezolve diferitele probleme personale
Discuţiile ce au fost purtate pe margi plecând de la consfătuiri fără mied o mo Cu multă dragoste au muncit pen vîrstă de 38 de ani, întreeîndu-se se străduiau să facă partide de va
ceste consfătuiri, insuficienta preocupare nea referatului cît şi lucrările din secţii, tivare.
pentru organizarea expoziţiilor de docu
mentare. Aceasta s-a resimţit în special la au adus serioase contribuţii la buna reu Asemenea chestiuni desigur că trebuie cu tru electrificarea satului comuniştii cu cel mai tare jucător de şah, să loare cît mai ridicată la tenis de, ma
clasele 1 şi 4 şi la secţia fizico-chimică şită a consfătuirilor. tărie combătute, iar cei oare se dedau la Bexa Petru, şi Criştiu Nicolae de la nu te prindă mirarea că în viaţa sa să.
şi limba română. obiceiuri de acest fel, trebuie traşi cu uzina electrică din Gura Barza, mun telor noastre activitatea sportivă a
ÎLIA şi oraşul DEVA toată tăria la răspundere pentru ca în citorul comunist Dineş Ioachim şi devenit un factor principal pentru că- Despre sportivii satelor din raionul
PRAŞTIE viitor să nu se mai întâmple astfel de ca alţii, oare în mod voluntar au execu lirea fizică a omului muncitor, fă- Sebeş ar fi multe de scris. Ar putea
Profesorii şi învăţătorii din şcoQile ora zuri. fi umplute pagini despre realizările
şului Deva împreună ou cei de la şcolile
Bucurîndu-se de o bună organizare, con elementare de 4 şi 7 ani din raionul Uda, l a închiderea consfătuirilor în toate ra tat instalaţia reţelei. De asemenea, cîndu-1 capabil să obţină rezultate în lor, fiindcă atît colectiviştii sportivi
sfătuirea cadrelor didactice din acest ra au avut organizată consfătuirea în sala ioanele a avut loc premierea celor mai ac un deosebit aport l-a adus şi direc muncă din ce în ce mai bune.
ion, s-a desfăşurat la un nivel mult spo festivă a Şcolii medii de băieţi din oraşul din Ungurei cît şi cei din Apoldu
rit faţă de consfătuirile anterioare. Deva.
tive cadre didactice. Cu multă satisfacţie torul şcolii, tovarăşul Sîrbu Ioan. U n c o n c u rs d e sch i !a Jin a sau ciobanii din Jina, şi-au făcut
Referatul ţinrjit de către şeful secţiei Datorită faptului că ei au fost din timp au fost primite de către învăţători şi pro Pînă în prezent şi-au şi făcut in din sport un prieten nepreţuit oa-re le
de învăţământ tovarăşul Loiş Ioan, a fost pregătiţi asupra celor ce urmau să fie dis fesori pe lîngă premiile din partea sindi- Ciobanii — băştinaşii locurilor de dă noi forţe în obţinerea unor rezul
cutate cu această ocazie, s-a reuşit oa catulud şi a secţiei de învăţământ, premiile stalaţii electrice în case, peste 30 aci — au ieşit cu toţii — cu copii şi tate din ce în ce mai bune la locul
oferite de către uniunile raionale a coo muncitori şi ţărani muncitori printre
bine documentat şi străbătut de mult spi problemele atinse să fie în majoritatea lor perativelor, premii ce au constat în diferite care: Mateiaş Iosif, Mateiaş Ana, neveste — pentru a asista la o între de producţie cît şi pe terenuri, în în
rit de răspundere. El a reuşit să oglin esenţiale.
obiect© de valoare. Oprea Maria, Dod Ana şi alţii. cere de schi organizată de colectivul trecerile sportive.
Pentru o mai bună realizare a sarcinilor Hunedoara a refuzat să încheie con Prin încălcarea disciplinei şi fur toare. Multe instituţii, întreprinderi
tracte privind livrarea unei cantităţi nizarea -de produse necorespunzătoa şi organizaţii economice, au suba
de oţel repartizat pe trimestrul re, se crează mari prejudicii între preciat însemnătatea contractelor, au
de plan şi contractuale 11/1955, pentru care motiv arbitra prinderilor. întreprinderea economi condus slab operaţiunile de încheie
jul de stat a obligat pe furnizori la că Sebeş a furnizat Trustului de pa re a contractelor, n-au folosit calea
contractare şi la plata sumei de 5.000 nificaţie Făgăraş 79.500 bucăţi că arbitrajului de stat In cazurile del
iei penalizaţi.
Arbitrajul de stat rămizi de calitate necorespunzătoare, neîndeplinirea clauzelor contractuale
gospodăririi socialiste, apărarea pro derea soluţionării grabnice a litigii Unele organizaţii socialiste furnizoa care au fost refuzate în cea mai mare şi n-au organizat un control asupra
In realizarea şi depăşirea planului prietăţii socialiste şi mărirea simţu lor.
re, deşi au obligaţia întocmirii pro parte. Cărămizile au fost trimise be executării contractelor, ceea ce a dus
de stat, pentru întărirea gospodăriei lui de răspundere personală. încăl Organizaţiile sociale care se adre iectului de contract, dacă beneficia neficiarului în loturi mari de vagoa în foarte multe cazuri la neîncheie-
chibzuite şi sporirea acumulărilor carea disciplinei de plan, a discipli sează arbitrajului, trebuie să-şi va rul nu i-a trimis comanda în trimes ne, cauzînd şi plata de locaţii în rea la timp a contractelor şi la nee
nei contractuale şi a gospodăririi lorifice pretenţiuniie la timp, în trul pentru care se dăduse repartiţia, semnate. xecutarea în termen a livrărilor de
băneşti, un rol important îl are res refuză încheierea contractului moti- produse, lucrărilor sau serviciilor.
chibzuite de către întreprinderile şi cursul anului de plan şi nu după ex vînd că trimestrul pentru care s-a O gravă deficienţă în activitatea
pectarea contractelor economice. organizaţiile economice, dă naştere pirarea acestuia. Baza de desfacere organizaţiilor comerciale locale şi Organizaţiile socialiste trebuie să
Contractele economice concretizează ia litigii care se rezolvă de arbitrajul M.C.I. Petroşani n-a valorificat pre- dat repartiţia a expirat. Asemenea cooperatiste, o constituie nerestitu- supravegheze continuu activitatea
sarcinile de plan şi obligaţiile reci de stat. procedură este greşită deoarece re irea către furnizori a ambalajelor. secţiilor privind disciplina contrac
proce ale întreprinderilor şi organi tenţiunile sale împotriva Direcţiei partiţiile sînt anuale nu numai tri Astfel, O.C.L. Alimentara Deva şi tuală, luînd măsuri pentru curma
Principala sarcină a arbitrajului regionale silvice şi Gospodăriei eco mestriale în primul rînd, iar în a1 Petroşani, Aprozar Hunedoara şi Pe rea oricărei indolenţe. Este de mare
zaţiilor economice, asigurîndu-se ac nomice sportive din Deva, privind doilea, furnizorul nu trebuie să aş troşani, O.C.L. produse industriale importanţă ca la soluţionarea litigii
celerarea rotaţiei mijloacelor circu de stat este rezolvarea litigiilor din creanţe din anul 1951-1952 pentru Deva şi Petroşani, precum şi toate lor la arbitrajul de stat să participe
lante şi întărirea gospodăririi chib importante sume de bani decît în tepte comanda beneficiarului atunci uniunile raionale a cooperativelor directorul, conducătorul tehnic sau
tre organizaţiile socialiste, c a : neli- cursul lunii septembrie 1955. Aceas cînd repartiţia cuprinde toate -ele
zuite ţjrin folosirea raţională a mij vrarea de produse, neexecutarea de
loacelor de producţie. lucrări, neprestarea de servicii, în-
Prin contractele economice se de tîrzieri în livrările de produse, lu ta pentru că a ţinut o greşită evi mentele pentru a se putea întocmi de consum din regiune, au întîrziat şeful contabil, care sînt în măsură
termină volumul şi termenele de li crări şi prestări de serviciu de cali denţă contabilă şi nu a întocmit fac proiectul de contract. să dea o mai mare contribuţie pen
vrare, caracteristica tehnică a pro tate necorespunzătoare, ambalaje turile şi avizele de expediere în mod şi întîrzie restituirea ambalajelor tru soluţionarea justă a litigiilor.
ducţiei, răspunderea furnizorului şi restituite, neplata lucrărilor executa corespunzător, neindicînd în primele In vederea încheierii contractului, către furnizori, fapt ce face ca fur
consumatorului pentru stricta res te, refuz de a ridica produsele, etc. două cazuri ocolul silvic care a pre un rol activ trebuie să-I aibă nu nu nizorii să nu poată la rîndul lor ex Organele de partid din întreprin
pectare a condiţiilor contractuale. luat produsele, pentru ca pîrîta să mai furnizorul ci şi beneficiarul. Ori pedia produsele diverşilor benefici deri au datoria de a se strădui mai
Contractele economice permit să se In afară de aceste litigii, arbitra fie în măsură să efectueze plata. de cîte ori este necesară, (în vederea ari. mult în direcţia respectării prevede
facă un control reciproc al întreprin jul de stat rezolvă litigiile ivite din încheierii contractului) comanda be rilor contractelor economice de către
derii consumatoare, reprezentînd refuzul îndeplinirii obligaţiunii de a Respectarea disciplinei contractuale neficiarului sau trimiterea specifica Nu toate organizaţiile economice conducerile administrative, să an
totodată o pîrghie în justa organiza contracta precum şi cele ivite cu pri ţiilor pentru produsul de livrat, be au înţeles să se folosească de cunoş treneze pe cei ce muncesc la îndepli
re a aprovizionării şi întărirea gos lejul încheierii contractului. Sînt organizaţii socialiste care deşi neficiarul este obligat ca în termen tinţele jurist-consulţilor, necerîndu- nirea planului de producţie la toate
podăririi socialiste. Neîndeplinirea au primit ordinele de repartiţie pre de cinci zile de ia primirea reparti le o mai activă contribuţie în munca sortimentele — condiţie de bază în
olanului de stat înseamnă încălca Rezolvarea urgentă a litigiilor văzute de legea de plan, nu înţeleg operativă, subapreciind şi minimali- achitarea prevederilor contractuale.
rea disciplinei de stat, încălcarea le să încheie contractele corespunză ţiei să înainteze furnizorului coman zînd activitatea şi atribuţiile acestor Ele au de asemenea datoria să ve
galităţii socialiste. Dacă litigiile nu se rezolvă la toare. Proiectul de contract trebuie da, specificaţia şi orice altă docu tehnicieni. Nu este mai puţin adevă gheze pentru respectarea legalităţii
timp, deficienţa în mecanismul pla să se întocmească de către între mentaţie în lipsa căreia nu s-ar pu rat că la multe organizaţii economi populare în hotărîrile ce se iau cu
In vederea urmăririi, supraveghe nificării, respectării disciplinei con prinderea furnizoare, întreprinderea tea, sau s-ar îngreuna încheierea ce s-a constatat că jurist-consulţii ocazia rezolvării litigiilor ivite cu di
rii şi îndrumării îndeosebi a discipli tractuale şi de plan dăunează mult de execuţie de lucrări sau de către contractelor. sînt străini de munca operativă, ne- ferite unităţi.
nei contractuale, s-a creat o institu economiei naţionale. Pentru ca ar întreprinderea prestatoare de servi interesîndu-se de problemele şi preo
ţie specială — arbitrajul de stat — bitrajul să poată rezolva în mod just cii. Deci, sarcina întocmirii contrac Nu însă toate întreprinderile în cupările întreprinderilor. Dacă toate conducerile întreprin
care constituie una din verigile im şi operativ litigiile, părţile în litigiu telor în primul rînd le" revine acesto ţeleg să se conformeze dispozitiuni- derilor, unităţilor şi organele politice
portante ale aparatului de stat. trebuie de ia început să prezinte toa ra. Totuşi, unele organizaţii socialis In vederea unei mai bune respec se vor interesa încă de la începutul
te actele şi documentaţia necesară te nu se conformează sarcinilor ce le lor cuprinse în conditiunile funda tări a disciplinei de plan şi contrac anului de respectarea contractelor e-
Atribuţiunile arbitrajului de stat. rezolvării litigiului. revin prin planul de stat. Astfel, ia mentale. Astfel, Oficiul regional de tuale în noul an, organizaţiile soci
T.F.E.T.. Simeria, ia controlul ce s-a aprovizionare şi desfacere din Deva, aliste trebuie să-şi organizeze din conomice încheiate, şi vor asigura
Obiectivele principale ale arbitra In numeroase litigii, O. C. L. A- făcut s-a constatat că nu a emis avea repartizată cantitatea de 1.100 timp serviciile cărora le revine sar îndeplinirea planurilor de producţie
jului de stat s în t: întărirea legalită iimentara Petroşani, O. C. L. Aoro- proiectele de contract către diferiţi cina efectuării aprovizionării tehni- în mod ritmic şi la toate sortimente
zar Hunedoara, T. A. P. L. Petro kg arcuri spirale şi resoarte-auto. In le, lupta pentru continua îmbunătă
şani, Combinatul siderurgic şi I.C.S. vederea contractării, ORAD a lansat
comanda nr. 22/16 XII. 1954, dar
nu s-a îngrijit să trimită întreprin co-materiale, avînd grijă ca secţiile
ţii populare a disciplinei de planifi din Hunedoara, n-au depus la ter beneficiari, privind un număr de 106 derii furnizoare specificaţia necesară privind disciplina contractuală să ţire a nivelului de trai al poporului
care, a disciplinei contractuale şi men actele cerute de arbitraj în ve repartiţii. Combinatul siderurgic din decît peste 11 luni.
lucreze în condiţiuni mai satisfăcă nostru se va desfăşura cu succes.
