Page 21 - 1956-01
P. 21
Par. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI fis- 552
Oe ca meoiiona Mara exista activitate FOILETON
Să grăbi oi pregătirile culturala .şi in Urai ou? S-a nimerit să fie pană de cauciuc
peroral eampanniiai de prim ăvara Cele două sate prezintă aspecte, a-, losirea diferitelor metode în agricul Şoseaua lungă şi şerpuitoare, pie menea lucru, încercai eu să mă ex- '
In felul acesta, în comuna Roşcani semănătoare atît din punct de ve tură ; cursul agrotehnic a. fost orga rea înghiţită sub roţile maşinii ce plic. Mi s-a părut doar că... ^
s-a reuşit să se repare pînă în pre dere a condiţiilor geograficei a ocu nizat pe comună la căminul cultural.
G . A. S. din  poidu d e Sus zent 312 pluguri din 403 cîte sînt paţiei locuitorilor, a numărului tine Aci, participă cu regularitate colecti gonea, lăsind în urmă pomii şi sttl- — Să nu ţi se mai pară şl te rog^ -j
planificate. S-au mai reparat-51 se pil de telegraf- înfăşurat într-o şubă să mă laşi în pace. Eu sînt după ]
fruntaşă mănători din 56, iar grapele au fost groasă, mă lăsam legănat de roţile orele de serviciu. I
toate reparate. Sămînţa necesară în rilor existenţi, dornici de a desfăşura viştii: Bozero Sofia, preşedintă a gos harnice care se rostogoleau fără obo- — Aşa ? Totuşi o lămurire poate !
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de campania de primăvară a fost de a- o cît mai bogată activitate culturală, sire, privind în acelaşi timp peste că ai putea să-mi dai. Aş vrea să... ^
la gospodăria de stat din Apoldu de semenea selecţionată în întregime. podăriei,,. şi JLăscâu Ioan, întovărăşi cîmpille largi ce se aşterneau de o — Uite ce-i tovarăşe. Eu nu sînt -j
Sus, şi-au pus de gînd să termine In prezent, ţăranii muncitori încear cît şi din punct de vedere al posibi ţi! Danciu Beniamin, Danciu Ionel şi parte şi de alta a drumului, ori peste birou de informaţii, aşa că vezi-ţi de -j
pregătirile în vederea campaniei de că puterea ei de încolţire la cele 34 lităţilor locale.. Ambele sînt aşezate CoŞta io sif; ţăranii ’muncitori cu gos dealurile suflate cu omăt, a căror treabă. ]
primăvară înainte de termen. In fie centre de germinaţie organizate în a- la distanţă aproximativ egală de cen
care sector de activitate, munca este cest scop. podării individuale Lup Iosif, Farcaş
bine organizată iar fiecare muncitor
cunoaşte sarcinile ce le are şi pînă Ţăranii muncitori din Roşcani, au trele muncitoreşti Simeria şi Hune Andrei, Mermezan Aurel şi alţii, care, spinări, aici se curbau sub formă de Am ascultat-o şi am plecat. Cînd 1
cînd trebuie să le îndeplinească. fost mobilizaţi să execute o serie de doara, de asemenea de oraşuj Deva, în. perioada aceasta ţin cu tot dina arc, aici se lăsau In !os sub formă să ies în uliţă, iată că mă întîlnii -j
lucrări agrotehnice ce se cer la cîmp Ca urmare a acestor asemănări ar dinsul să-şi ridice nivelul cunoştin cu o ţărancă. Cu o oare care sfială ¦)
In felul acesta, harnicul colectiv de în această perioadă. Ei au transportat fi de aşteptat ca atît în Rapoltu Mare de şea.
muncitori ai gospodăriei, a reuşit ca peste 4.000 tone gunoi de grajd, au cît şi în Uroi, să existe o activitate ţelor profesionale şi politice. La că (îmi era teamă să nu fiu din nou ţ
pină la 16 ianuarie să repare în în făcut şanţuri de scurgere a apei, pen culturală mult înaintată celei djn al minul: cultural din Rapoltu- Mare, De odată. In marginea zării spre
tregime 50 la sută din tractoarele pla tru a nu se strînge în bălţi pe semă te sate, constituind exemple demne şirul realizărilor este mult mai lung. care ne repezeam. vertiginos, înce luat în primire) o întrebai unde aş 1
nificate, iar restul se află în curs de nături, au curăţat 820 de pomi, iar la de urmat pentru localităţile din jur. Am enumerat aici doar cîteva din ele pură a se proiecta case, ce la prima
a fi terminate într-un timp scurt. un număr de 8.000 pomi s-a făcut In ceea ce priveşte comuna Rapoltu vedere semănau mai mult cu nişte putea găsi pe directorul căminului 3
S-au reparat de asemeni pînă la a- stropitul de iarnă. legate de modul organizat de lucru al jucării, apoi pe măsură ce ne apro
ceastă dată 50% din plugurile de căminului, de sprijinul şt seriozitatea piam apăreau tot mai complecte. O cultural. Spre marea mea bucurie, J
tractor, 4 cultivatoare, aproape toate N e p ă s a re îa fă ele re p a ra ţiile
semănăiorile mecanice, iar semănăto tablă aşezată intr-o parte a drumu aceasta foarte binevoitoare, s-a ^
ri cu tracţiune animală au fost repa u noiîe’c r şi m aşinilor a g rico la lui, ne vesti că intrăm in comuna
rate 18 din 22. Reparatul grapelor a Mare, acest lucru se poate afirma. cu care sfatul popular comunal şi în Br&nişca din raionul Ilia. Nici nu a- prins să-mi fie călăuză. Pînă să a- -j
fost terminat. Şibotul, este o comună de şes şi junseserăm bine lîngă primele aşe
cuprinde un mare număr de gospodă Nu se poate spune însă aşa ceva des văţătorii de aci în frunte cu. tovară zări omeneşti, că şoferul apăsă brusc !ungem la tovarăşul Golescu Ioan, ¦)
Sq lucrează de zor şi la pregătirea rii agricole care posedă întinse su
seminţelor necesare însămînţărilor de prafeţe de teren. Cu toate acestea, la pre Uroi. , s f şul Berzunţeafm Ioan înţeleg să des pe frînă şi maşina se opri. Cobo directorul de cămin, îl povestii des- }
primăvară. Pînă în prezent, au fost sfatul popular comunal nu se vede ri In grabă, se uită pe la roţi,
selecţionate 15,5 tone seminţe, urmînd activitate în ce priveşte pregătirea făşoare munca culturală în mijlocui pre întîmplarea de la sfat. )
ca restul să fie selecţionate pînă la campaniei agricole de primăvară — ţăranilor muncitori. Bineînţeles nu se apoi reveni din nou. Vedeam după
sfîrşltul lunii ianuarie. campanie de care depinde în cea In comuna Rapoltu Mare, datorită poate trece cu vederea nici exemplul chipul lui că s-a intîmplat ceva. în — Nu-i de mirare tovarăşe, în- I
mai mare parte soarta recoltei din a- unei preocupări intense pentru pro mobilizator a tovarăşilor Florea Sil cercai să-l iscodesc şi după ce mor
La cîmp au fost executate o serie cest an. blemele muncii culturale , preocupare via, Murg Ioan, Oana ionel, Cazuci măi cîteva cuvinte nu tocmai clare, cepa femeia a-mi spune auzindu-mi
de liucrări agrotehnice importante. manifestată de sfatul popular al co dar care mi se păru totuşi că semă
S-au împrăştiat îngrăşăminte chimi Organizaţiile de bază din satele co munei, de conducerea căminul,ui cul păsul. Aşa e dumneaei. Cu toată lu- ^
ce pe o suprafaţă de 227 ha semănă munei desfăşoară de asemenea o sla nau cu o înjurătură pe care o mal
turi de toamnă şi s-au transportat bă muncă politică in rîndul ţăranilor mea se poartă la fel. ^
2.486 tone gunoi de grajd pe 198 ha muncitori pentru ai convinge de ne
teren care va fi însămînţat în primă cesitatea reparării la timp a unelte Ioan, Mateiaş Otilia, Suciu Teodor şi Iată-mă ajuns la tovarăşul Goles- •)
vară,' lor, a pregătirii seminţelor, a trans- alţii, care pe lîngă faptul că sînt pri
tural „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, de mii în acţiunile căminului, se strădu cu acasă. Acesta, spre deosebire de j
In livadă, au fost curăţiţi şi omiziţi lese să antreneze şi pe ceilalţi tova
2.630 pomi şi s-a făcut stropitul de învăţătorii de la şcoala elementară tovarăşa Lasca, om deschis la fire, I
iarnă la un număr de 480 pomi. de 7 ani şi mai ales datorită dragos
tei tinerilor şi vîrstnicilor satului, a- darnic la vorbă, a început a-ml spune I
şi pe măsură ce-mi spunea eu slm- -j
ceastă activitate a devenit un prieten răşi de muncă în activitatea culturală ţeam cum mi se strecoară un amar,
nedespărţit în serile din iarnă, con Luat ca element comparativ, cămi auzisem odată, paremi-se tot de la în suflet.
un şofer, mă lămuri necăjit. — Ehei tovarăşe, se porni el a-şi 1
tribuind din plin la ridicarea nivelu nul cultural din Uroi, nu poate fur
lui cultural al colectiviştilor, întovă- mza decît foarte puţine date pozitive — Am pană de cauciuc. depăna povestitul. La noi stăm prost i
ca munca culturală. Sfatul popular ^
răşiţilor şi ţăranilor individuali de din desfăşurarea activităţii sale. A- Vestea nu mă prea bucură nici pe ne lasă să ne descurcăm cum ştim, •)
aci. ceasta !n primul ripd fiindcă în Uroi mine. Ţinta îmi era cu totul alta, dar organizaţia de U.T.M. la fel a-şi )
La căminul cultural din Rapoltu nu există un local propriu al căminu acum ce puteam face ? Mă consolai putea spune că nici organizaţia de I
Mare, pentru traducerea în viaţă a lui cultural în care. să şe poată des
sarcinilor de culturalizare a maselor, făşura activitatea culturală în mod or deci, şi după ce încercai a face ace partid nu ne poartă mai multă grijă. )
laşi lucru şt cu şoferul, coborii din La noi nu vel găsi nici cor, nici e- 1
sarcini ce reies din Directivele celui ganizat. maşină pornind la intîmplare prin chipă de teatru, nici nimic altceva, i
de-al Il-lea Congres al P.M.R., a că Acesta nu ar fi un motiv dacă sat. Cum pînă la repararea roţii a- Din cînd în cînd se mai ţine cîte o -j
ror rezolvare pozitivă garantează un vea să treacă un timp bun, mă gîn- conferinţă. In primul rind nici nu a- }
nivel cultural ridicat în mediul rural, organele de drept ar manifesta o dii că n-ar fi rău să mă interesez vem unde să activăm. S-a pornit şi ţ
au fost studiate din timp posibilită preocupare ctt de cît pentru a asigura puţin de activitatea culturală a co
munei în care mă oprisem fără voie. în comuna noastră construirea unui i
măcar unele condiţii esenţiale pentru
Aşadar, o luai încet către sfatul
U îîde SKÎsîă p re o c u p a r e portarii gunoiului, etc. Ba mai mult, ţile de desfăşurare a muncii, măsurile desfăşurarea acestei munci. Sfatul popular. Spre marea mea dezamă cămin, ba chiar s-a ridicat o bună I
unele organizaţii de bază socotesc că ce trebuie luate pentru remedierea popular din Simeria de care aparţine gire insă, aici nu mai găsii pe ni
sîn8 şi resulSaSe nu le aparţine această sarcină. In pla unor lipsuri ce se manifestau pînă nu satul Uroi, lăsîndu-se copleşit de tre meni — erau orele 15 şi plecaseră parte din el. Acum însă li lăsat în ^
nul de muncă pe luna ianuarie a or de mult şi s-a făcut repartizarea sar buri., neglijează tocmai esenţialul în la masă. Tocmai vroiam să pornesc
Sfatul popular al comunei Roşca- ganizaţiei de bază din Şibot, nu s-a cinilor pe resoarte de activitate şi pe munca de culturalizare a maselor. Nu părăsire şi din cauza ploilor, două -!
ni, raionul Ilia, sprijinit de către or scris nici un cuvînt în legătură cu oameni. Primele măsuri luate de con eşte preocupat Sfatul popular din Si mai departe, cînd iată că auzii în
ganizaţiile de bază din comună se pregătirea campaniei de primăvară. ducerea căminului cultural şi sfatul meria de felul în care se desfăşoară tr-un birou ceva mişcare. Bătui la rînduri, de cărămidă s-au prăpădit. I
preocupă intens de muncile agricole Agitatorii sînt complect rupţi de aceas popular, au fost orientate înspre a- activitatea culturală în satul Uroi şi uşă şi Intrînd mă nimerii faţă in
ce se cer în această perioadă. In co tă sarcină deoarece nu li s-a făcut sigurarea lectorilor necesari pentru de aici porneşte principala lipsă. Din faţă cu o tovarăşă (mai tîrziu am a- II poţi vedea de altfel şl dumneata. I
mună, au fost astfel organizate şi nici un instructaj. expunerea conferinţelor, conform cu
funcţionează pe bază de plan un nu această cauză, deputaţii săteşti nu flat că o cheamă Lascu Magdalena deoarece e chiar aici, cum ieşi din I
măr de 5 centre de reparat unelte a- Lipsa de preocupare a sfatului planul de muncă stabilit. Au fost a- şi că biroul in care mă nimerisem eu
gricole. In fiecare duminică comitetul popular cit şi a organizaţiilor de ba dau sprijinul necesar în această di să intru, era al stării civile). Acea comună... 'J
executiv organizează consfătuiri cu ză faţă de mobilizarea ţăranilor mun sigurate condiţiile materiale ca : ilu
fierarii de la aceste centre unde se citori să execute lucrările ce se cer în recţie iar tovarăşul Fleşer — învă sta tocmai invlrtea nişte hîrtii, cău- Cînd m-am întors din nou la ma- ¦)
discută felul cum îşi organizează fie această perioadă se vede limpede din minat, încălzit, etc. şi s-a insistat tlnd parcă ceva printre ele. Ii dădui
care centru munca, cum respectă pla următoarea situaţie: pe întreaga co ţător la şcoala elementară dc aci, — politicos bună ziua şi oarecum sfă şină, aceasta era gata, reparată şi o 1
nul de reparaţii, care este calitatea mună, au fost reparate pînă la 14 ia îndeosebi asupra mobilizării oameni tos, cum sînt eu de felul meu, mă
reparaţiilor, etc. Organizaţiile de ba nuarie doar 3 pluguri, 3 grape, o vîn- care răspunde de munca culturală din pregătii să o întreb de cîte una-alta. pornirăm din nou mai departe. La î
ză au instruit agitatorii să mobilizeze turătoare şi 8 răsadniţe. lor muncii, pentru participare în ca
sat, nu reuşeşte să dea randamentul ţi-ai găsit însă. Cea cu care mă marginea comunei rugai şoferul să I
drul formaţiunilor artistice de teatru, înttlnisem, mă măsură odată de sus
cuvenit deşi se străduieşte. In munca încetinească puţin. Nu mi-a fost ]
cor, dansuri populare, brigada artis şl pînă jos, ca pentru a-mi cîntări
Iul, nu eşte sprijinit suficient nici de parcă valoarea şl fără a găsi de cu greu să găsesc clădirea neterminată 3
tică de agitaţie. Ca prim rezultat al viinţă să răspundă salutului meu, îşi
organizaţia de bază de partid, fără văzu mai departe de treburi. a căminului despre care tovarăşul ’’
Golescu îmi povestise._ Intr-adevăr, 1
rîndurile de la suprafaţă a cărămizi- I
lor începuseră a se măcina. I
Ne aşternurăm din nou drumului ]
pentru a ajunge la locul înspre rare -j
zilnic ţăranii muncitori pentru a-şi Pot oare să se mîndrească organi acestor măsuri este acela că în, ca să mai vorbim de organizaţia de am pornit. Simţeam că în suflet îmi ]
repara uneltele, pentru a-şi transpor zaţiile de bază din satele comunei Şi- drul căminului cultural funcţionează U.T.M. care se interesează în mod cu
ta gunoiul la cîmp, pentru a pregăti bot şi sfatul popular comunal cu o o echipă de teatru de 12 persoane, un totul formal de felul În care tinerii îşi clocoteşte o mare părere de rău şi în ~]
seminţele şi pentru a le încerca pute asemenea situaţie? Fără îndoială că cor de 30 de persoane, echipă de dan petrec timpul lor liber.
rea de încolţire. Deputaţii sfatului nu. acelaşi timp, o mare minie. îm i părea )
rău pentru munca ţăranilor munci- ţ
tori din Brăniş'ca ce se irosea măci- 1
— Să ştii că nu m-a auzit, îmi naţă de ploi şi îmi era ciudă pe pre- I
popular se preocupă zi de zi pentru Sfatul popular al comunei Şibot, suri de 15 persoane, brigadă a r t r ’l- Aşa şe explică faptul că In afară de făcui eu socoteala in gînd şi pentru şedinţele sfaiului popular comunal, 3
a anunţa pe fiecare cetăţean din cir sprijinit de organizaţiile de bază. tre că de 10 persoane, iar pe lîngă aces o echipă de; fotbal şi una de volei, în a mă convinge, dădyii încă odată pe secretarul acestuia şi pe toţi acei -j
cumscripţia respectivă să se prezinte, buie să ia toate măsurile pentru a a-
cînd îi vine rîndul, la centru pentru tea mai activează şi echipele sportive Uroi nu există altă activitate; Infor bună ziua, e drept că de rîndul a- care privesc pasivi, indiferenţi cum 1
a-şi repara uneltele. sigura terminarea la timp a pregăti
rilor pentru campania de primăvară. de volei, şah şi fotbal. marea politică a ţăranilor muncitori cesta ceva mai tărişor. sub ochii lor, ploile strică ceea ce 1
O activitate temeinică se desfăşoa şi alte acţiuni ce ar trebui întreprinse Acum, nu mă mai măsură, ci pur sătenii au zidit. Singura dorinţă ce 1
ră şi la biblioteca ce funcţionează în în scopul ridicării nivelului lor cultu şi simplu mă fulgeră scurt cu o pri mă stăpinea era ca imediat ce voi I
vire tăioasă incit fără să vreau mă avea ocazia să povestesc la rîndul'}
I NF ORMAŢI E cadrul căminului. Cele 1.400 volume ral sînt neglijate.
Ca să vorbim despre unele realizări meu toate acestea tovarăşilor de la l
existente s-au dovedit a fi puţine faţă ferii în lături. Mă apostrofă:
din Uroi nu este posibil fiindcă ele comitetul raional de partid şi de la -j
Direcţia regională C.F.R. Timişoa văzute în F. Of. nf. 63 şi din afara de cerinţele cititorilor din sat a căror pur şi simplu nu există. , — Ce-i tovarăşe ? Ce te-a apucat sfatul popular raional, pentru ca a- 1
ra anunţă că pe data de 20 ianuarie I număr mediu se cifrează lunar la Ş0. de zbieri aşa, că doar nu sînt surdăI ceştia să ia măsurile necesare.
a.c'., sc va ţine un examen dc admi cadrelor C.F.R. care au 7 clase şceolelif Care este situaţia cercului agroţeh 1
mentare după anul 1948 — sau — Nici nu m-am gîndit la un ase-
V. AFLOARE! 1
tere pentru şcoala de conductori de echivalente şi vîrsta de 18-35 de ani. Pentru uşurarea lucrului în privinţa
bilete la grupul şcolar de calificare Relaţii asupra celorlalte condiţii se muncii cu cartea, au fost organizate nic, a concursului „Iubiţi cartea“, a
vor putea cere de la S.E.C.F. Sime-
C.F.R. Timişoara strada C. Rădules- ria, telefon 13, sau grupul sector de 9 cercuri de citit pe circumscripţii formaţiunilor artistice care ar trebui să Un prieien al cărjiî
cu nr. ’1 j şcoala urmînd a funcţiona calificare C.F.R. Timişoara, telefon electorale. existe în cadrul căminului, probabil
la grupul şcolar de calificare din 128 şi 123. ne va răspunde Sfatul popular din Tovarăşul Ungureanu Vasile, mun Bului minerilor pentru concursul „Iu
Arad. Şe primesc candidaţi din ca In această perioadă un deosebit ac citor fruntaş la întreprinderea carbo biţi cartea“.
drele căilor ferate — femei şi bărbaţi Candidaţii se primesc numai de pe cent se pune pe buna desfăşurare a Simeria împreună cu celelalte organe niferă Petrila, este unul din cei mai
— care îndeplinesc condiţiunile pre raza direcţiei regionale C.F.R. Timi cursurilor agrotehnice. Pentru îm şi organizaţii interesate în munca buni prieteni ai cărţii. El a fost pri Acum, el este organizatorul acestui
şoara. părtăşirea experienţei înaintate în fo- culturală. concurs In cadrul bibliotecii clubului,
mul care s-a Înscris la biblioteca d u şi a depus multă strădanie pentru în
lăturarea unor lipsuri ale bibliotecii
'in ce priveşte concursul, muncind în
de, la Început, peste 500 gîşte şî 300 să producem sămînţa hibridă de care mod voluntar pentru atragerea cît
Gospodăria noastră are mari posibilităţi raţe. Livada de pomi în care am plan avem nevoie. Toate acestea vor asigu mai multor cititori. In prezent, cei
tat caişi, meri, peri, nuci, pruni alto ra ridicarea producţiei agricole în anii înscrişi la concursul „Iubiţi cartea“,
pentru a mări producţia agricolă în anii viitori iţi, etc, va constitui o mare bogăţie viitori la peste 3000 kg grtu la ha, sînt în număr de aproape 130, din
cînd va intra în producţie. De aceea, 5.000 kg porumb-boabe la ha, iar pro care mulţi au şi citit cărţile obliga
o vom-mări în aşa fel ca în anul 1960 ducţia de cartofi va creşte la peste tori şi unele din cele la alegere. Ca
să ocupe o suprafaţă de peste' 20 25.000 kg la ha. bun organizator, tovarăşul Ungurea
Dezvoltarea multilaterală a gospo 3.000 kg porumb. Astfel, producţia de gospodăria noastră la aproape 80 lei. ha. Prin mărirea livezii ele. pomi cre Ţinînd seama că ne aflăm înconju nu Vasile a fost primul care a citit
dăriilor colective, întărirea puterii lor grîu la ba a crescut în gospodăria Familia colectivistului Jurj Gheorghe ăm ?Rodată condiţii favorabile dez raţi de centre muncitoreşti importante toate cărţile cerule în cadrul con
economice, are o mare însemnătate voltării stupăritUlui în cadrul gos şi de faptul că avem condiţii favorabi cursului.
atît pentru ridicarea bunei stări a co noastră cu peste 700 kg în medie la a primit astfel produse în valoare de podăriei noastre. le pentru irigaţie, vom mări grădina
lectiviştilor cît şi pentru transforma ha faţă de anul 1951, iar cea de po 40.280 lei socotite la preţul pieţii. Co de legume şi zarzavaturi în primii MORARU MARIA
rea socialistă a întregii agriculturi. rumb cu peste 1.000 kg. Am reuşit de lectivistul Adam Ioan a muncit sin In anul 1955 am obţinut în medie 3-4 ani la peşte 20 ha. corespondentă
Numai într-o gospodărie colectivă asemenea să obţinem o producţie'de gur în gospodăria colectivă şi pentru
larg dezvoltată, cu multe izvoare de cartofi, floarea-soarelui şi orz aproa munca depusă a .primit produse în 2.500 litri lapte pe cap de vacă. A- Membrii gospodăriei noastre co Expoziţie Ea Hunedoara
pe dublă faţă de aceea pe care am ob valoare de 24.640 lei. Aceste cîteva ceasta e puţin. Pe viitor, vom acorda lective sînt ferm hotărîţi să lupte
o deosebită atenţie pregătirii cadrelor
venituri, colectiviştii se pot bucura pe ţinut-o în primii ani de muncă în co exemple ne arată destul de limpede necesare fermelor de animale, Astfel pentru obţinerea acestor realizări Realizărilor regimului democrat-
deplin de marile avantaje ce le crea- lectiv. ce înseamnă pentru o gospodărie co vqm putea introduce în acest sector ştiind că de acestea depinde ridicarea popular din ultimii 8 ani, Comitetul
ză munca în colectiv. Numai o astfel lectivă să lupte pentru a ridica ran metode înaintate de hrănire şi mul- continuă a nivelului lor de viaţă. raional de partid Hunedoara i-a în
de gospodărie colectivă, va putea Volumul producţiei globale de ce damentul la ha şi pentru a dezvolta gere a vacilor ceea ce ne va permite După socoteala făcută de noi, prin chinat o expoziţie. Ea se compune
constitui un centru de atracţie a ţă reale a crescut în anul 1955 cu aproa avutul obştesc al gospodăriei. ca peste 2-3 ani să ajungem la o dezvoltarea gospodăriei în proporţia din numeroase tablouri care repre
ranilor muncitori pe calea colectivi producţie medie anuală de 5,000 litri pe care am arătat-o mai sus, valoarea zintă uriaşele transformări ce au a-
zării. pe 50 tone faţă de ânul 1951 pe ace Pe noi nu ne mulţumeşte însă ceea lapte pe cap de vacă.. zilei-muncă va creşte cu peste 30% vut. loc în ultimii ani în ţara noastră
eaşi suprafaţă de teren. ce am realizat pînă în prezent. Nu faţă de cea din anul 1955. şi îndeosebi în regiunea Hunedoara.
Putem arăta cu satisfacţie că gos putem spune că am folosit toate re Printr-o mai bună selecţionare a
podăria noastră a obţinut însemnate Dacă am reuşit să obţinem aseme zervele ce le avem pentru sporirea scroafelor de prăsită şi printr-o În Aceste posibilităţi de dezvoltare sînt Cel mai mare grup de tablouri ara
progrese pe calea întăririi ei din toate nea sporuri în producţie la ha prin producţiei agricole şi cea de la fer grijire atentă a lor, intenţionăm să calculate după suprafaţa şi numărul tă aspecte privind dezvoltarea indus
punctele de vedere, acumulînd tot aplicarea unor reguli agrotehnice e- mele de animale. In Raportul de acti obţinem de Ia p scroafă cîte 5 fătări familiilor pe care gospodăria colec triei grele, cu numeroase tablouri din:
odată şi o bogată experienţă în mun lementare, este limpede că dacă vom vitate al Comitetului Central al în doi ani, iar producţia de purcei pe tivă le are în prezent. Pe măsură ce Combinatul siderurgic „Gh. Gheoi-
că. Această experienţă ne dovedeşte aplica un întreg complex de reguli P.M.R. la Congresul al doilea, pre cap de scroafă va fi ridicată în me vor intra noi familii de ţărani mun ghiu-Dej“ din Hunedoara, din Valea
că există rezerve mari pentru ca agrotehnice înaintate, vom putea ob zentat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, se die de ia 18 în anul 1955, la 28 în citori în gospodărie, posibilităţile de Jiului, Reşiţa, etc. Dezvoltarea indus
gospodăria să se dezvolte încontinuu, ţine un spor şi mai mare în producţia arată c a : „Agricultura are rezerve anul 1960. dezvoltare vor creşte proporţional cu triei grele este subliniată de cîteva
să mărească randamentul la hâ şi să la ha. mari încă neutilizate şi trebuie să mărirea suprafeţelor şi a numărului grafice despre mărirea producţiei de
dezvolte creşterea animalelor. Se cere asigure, alături de industrie, o creş In. cadrul perimetrului, avem o por membrilor. oţel, energie electrică şi a industriei
numai ca aceste rezerve să fie cu Am progresat mult şi pe linia dez tere şi mai mare a venitului naţional, de tractoare. Alte grupuri de tablouri
noscute şi folosite cu pricepere. voltării ramurilor anexe. Avem 27 ca prin obţinerea unor randamente ridi ţiune de teren mlăştinos, care deo O sarcină principală ce stă în faţa ilustrează dezvoltarea industriei uşoa
pete bovine din care 12 sînt vaci de camdată nu produce nimic. Ne-am noastră este şl aceea de a întări le re, a agriculturii şi ridicării nivelului
Iată cîteva din succesele obţinute producţie, mai avem 9 scroafe de pro cate la hectar“. Ţinînd seama de sarci gîndit ca pe acest teren să construim găturile dintre gospodăria colectivă de trai material şi cultural al poporu
de gospodăria noastră colectivă. In ducţie şi un număr de 50 porci. Avem nile trasate de Congres, noi vom pre cu ajutorul S.M.T.-ului un eleşteu de şi ţăranii muncitori din sat, de a lui nostru muncitor.
primul an de muncă în colectiv, dacă de asemenea uh număr de 600 oi cu vedea atît în planul de producţie pe peşte. le arăta prin exemple practice ce
vorbeam colectiviştilor despre posibi lînă Fină şi semifină. anul în curs, cît şi în cele pe care le venituri au primit colectiviştii în com Atenţia vizitatorilor, este atrasă cel
lităţile sporirii producţiei la ha, mulţi vom întocmi în, anii viitori, măsuri ' Inceplnd din anul acesta, vom in paraţie cu veniturile lor şi care sînt mai mult de b uriaşă hartă a Repu
ne răspundeau că acestea sînt po Ridicarea producţiei de cereale Ia care să asigure mărirea producţiei de troduce aSolamente pe 7 ani, ceea efe avantajele de care se bucură dacă vor blicii Populare Romîne ce ocupă un
veşti, că nu există ca să se poată ha şi veniturile obţinute de la ra cereale la ha şi dezvoltarea fermelor ne permite o exploatare 'raţională a intra în gospodăria colectivă. perete întreg, şi pe care sînt însem
obţine o producţie de grîu mai mare murile anexe ne-au permis să mărim de animale. terenului. Vom organiza loturi se- nate centrele industriale din tară cu
de 1.500-1.700 kg la ha. Acum nu considerabil avutul obştesc al gospo mincere pentru toate culturile, iar o Numai întărind puterea economică cîte un desen caracteristic industriei
mai există nici un colectivist cu ase dăriei. La înfiinţare, gospodăria noas Avem rezerve pentru a mări ferma a gospodăriei colective şi dezvoltînd respective.
menea păreri. Ele au fost spulberate tră avea un fond de bază în valoare de vaci la 50 capete pînă în anul serie de metode înaintate c a : în- legăturile ei cu ţăranii muncitori in
de 40.000 lei iar în anul 1955 valoa 1960, ferma de porci la peste 30 sămînţarea griului în rînduri dese şi dividuali, vom reuşi să-i atragem pe Expoziţia funcţionează în sediul
de însăşi rezultatele obţinute de ei. rea fondului de bază, a depăşit suma scroafe de producţie, iar cea de oi încrucişate, a porumbului, cartofilor aceştia alături de noi pe calea agri
Prin lucrarea pămînlului cu maşinile de 1 milion lei. pînă la 1000 capete. Ţinînd seama de şi florii-şoarelui în cuiburi aşezate culturii socialiste. Comitetului raional de partid şi a
S.M.T. şi după reguli înaintate, am condiţiile specifice pe c a re le are în pătrat, polenizarea artificială, me
Creşterea avutului obştesc are o pu gospodăria, în cursul acestui an «nn canizarea întreţinerii' culturilor, etc., POPA IOAN fost vizitată pînă în prezent de peste
reuşit să obţinem în anul 1955 peste ternică înrîurire asupra măririi veni îşi vor găsi o largă aplicare în cadrul preşedintele gospodăriei colective
2.300 kg grîu la ba în medie şi peste turilor colectiviştilor. In anul 1955, înfiinţa o nouă fermă, care va cuprin- gospodăriei. In vederea sporirii pro 1.200 de oameni ai muncii din ora
valoarea produselor primite de colec ducţiei de porumb la ha, vom începe t,21 Decembrie“ din Pricaz
şul Hunedoara.
tivişti pentru p zi muncă se ridică în
