Page 22 - 1956-01

Mr. 552 DRUMUL SOCIALISMULUI pa a. 3
.. . .*"**& **. —*,*,¦-, ¦¦-ir.wrj,__.-.i-, ____ -aii:--____ -•- »/».-••>¦ ~ - - . -. ^.T,— ¦ . . . . . _____________________________________________________________ ______________ ~-r-.

H â s u r i p e n t r u © m a l ihusiă o r g a n i z a r a Ce să citim Sa învăţam din experienţa oameni or sovietici_

a m uncii la fu rn alu l rsr. 6 in aten ţia a o a u sîsrin a rilo r C u tii luptăm pentru sporirea producţiei de oţel

Recent, în cadrul unei şedinţe cu din siderurgie, cerîndu-le totodată Este cunoscută necesitatea cunoş­ !ti anul care a trecut, oţelarii din de ALEKSANDR PISAREV, permanenţă cuptoarele în stare per­
ictlvul de partid al Combinatului sl- părerea în direcţia îmbunătăţirii pro­ tinţelor precise de anatomie tn dez­ Magnitogorsk au făcut un nou pas oţelar la combinatul metalurgic
lerurglc „Gh. Gheorghtu-Dej" din cesului de producţie, îmbunătăţirea voltarea practicii mediclnei veterina­ fectă şi, în consecinţă să elaborăm
hunedoara, comuniştii au analizat calităţii fontei, creşterea producţiei şi re, care, deosebit de terapie, prin me­ înainte pe calea spre sporirea pro­
auzele care au determinat rămîne- a productivităţii muncii şi reducerea dicamente, foloseşte adesea felurite „Stalin" din, Magnitogorsk şarjele la regimul termic cel mai
ea tn urmă faţă de planul cincinal preţului de cost al fontei. tratamente chirurgicale.
n unele sectoare ale combinatului, ducţiei de cfel. In comparaţie cu a- înalt.
tabilindu-se totodată şi măsurile ce In urma discuţiilor ce au avut loc, O lucrare de anatomie topografică,
rebule luate pentru asigurarea înde- colectivele au primit de la muncitorii indispensabilă activităţii pe teren a nul 1954, producţia a crescut cu 12 vat că încărclnd materialele curgă­ Prin valorificarea rezervelor, co­
ilinirii şi depăşirii prevederilor Di- furnalului numeroase propuneri prin­ lipsit pînă tn prezent. la sută, iar durata şarjelor s-a redus toare în straturi (adică fără ameste-, lectivul cuptorului nostru a elaborat
ectivelor Congresului pentru cel de-al tre oare unele sînt foarte valoroase. care, ci introducînd mai Inţîi o parte peste 7.000 tone de oţel peste preve­
loilea plan cincinal. Chiar la prima şedinţă a comisiei pe Lucrarea : „Anatomia topografică a simţitor. a minereului, apoi o parte a calca­ derile planului pe primele zece luni
secţie, tovarăşul Davidescu Leonida a calului" de prof. Dr. V. Gheţie, mem­ La obţinerea acestor succese a ale anului trecut. Sarcina de plan în
Printre măsurile preconizate de ac- prezentat printre altele următoarea bru corespondent al Academiei R.P.R., rului etc.), durata încălzirii se re­ ceea ce priveşte producţia de oţel la
lv tn vederea lichidării rămtnerii in propunere: — tn locul locomotivei conf. E. Paştea şi conf. I. Riga, umple contribuit în primul rind activitatea duce simţitor şi se creează, prin ur­ metru pătrat de vatră a fost depă­
ffmă in direcţia organizării procesu­ care deserveşte banda de turnare — cu prisosinţă acest gol. Pe ltngă fap­ creatoare a muncitorilor, inginerilor şită cu peste o tonă. De la începutul
al de producţie la unele secţii, a fost care din pricina că descărcarea unei tul că este prima anatomie topogra­ mare, posibilitatea de a accelera în­ anului 1955 am elaborat aproape 500
i aceea de a se forma pe organizaţii oaie durează coa 40 de minute, are fică romînească, lucrarea mai are şi şi tehnicienilor In lupta lor pentru cărcarea părţii metalice a amestecu­ de şarje rapide, ceea ce a permis să
e bază colective de muncitori, tehni- mulţi timpi morţi — tov. Davides­ calitatea că este originală prin con­ folosirea la maximum a rezervelor. lui de şarje. După ce a controlat de se reducă durata medie a unei şarje
cu a propus să se monteze un troliu cepţie, cît şi prin unele date noi des­ cu 1 oră şi 14 minute faţă de situa
ieni şi ingineri din rtndul membri- oare să tragă oalele pline la bandă. pre formaţiuni anatomice tncă nedes- Pînă acum cîtva timp, cuptoarele ctteva ori eficacitatea acestui proce­ fia de la sfîrşitul anului precedent
or de partid, şi a activului fără de crise sau incomplect descrise. deu, Rukin ne-a împărtăşit observa­ şi să se micşoreze cu 9,3 kg consu­
Acest lucru ar asigura mari economii noastre de mare capacitate nu rezis­ mul de combustibil la o tonă de oţel
lartid, oare să dezbată cu muncitorii şl ar da posibilitatea ca o locomotivă Originalitatea de concepţie constă tau la mai mult de 160-180 de şarje. ţiile sale. In felul acesta a fost gă­
!revederile Directivelor celui de-al să fie eliberată pentru alte transpor­ tn faptul că unifică împărţirea regiu­ La mijlocul anului 1954 şi la înce­ sită o cale de ' reducere a duratei In 1955 raţionalizatoril şi inventa­
turi tn combinat. O altă propunere nilor adoptată tn Exterior cu cea folo­ şarjelor. torii noştri au elaborat şl aplicat în
Mea Congres ce se referă la primită din partea muncitorilor fur­ sită tn Anatomia topografică. putul anului 1955, multe cuptoare au producţie o serie întreagă de noi me­
adustria siderurgică, să propu- nalului nr. 6 a fost aceea de a se fost trecute la bolţi cromomagnezi- Dacă încă recent în secţiile oţelă- canisme. Astfel, mecanicul şef T.
ă şi să aplice ceia mai corespum- folosi Ia uscatul rinelor (jgheaburile Amănuntele de ordin descriptiv, ori­ tice şi datorită acestei inovaţii ele Kutnti a conceput o maşină originală
ătoare măsuri oare să asigure des- de scurgere a fontei) tn loc de man- ginale ale autorilor tn materie da for­ pot rezista la 250-260 de şarje. Dar rle mai dăinuiau diferite neajunsuri pentru curăţirea camerelor de zgură
Sşunarea ritmică a producţiei, apro- gan, gaz de la furnal şl cocserie, şi maţiuni aponevrotice tn regiunea glu- care împiedicau buna funcţionare a din mersul cuptorului Martin.
izionarea cu materiale, generaliaa- să se monteze o moară de măcinat feană, în regiunea gamberă sau la co­ nici aceasta nu constituie o Urnită. cuptoarelor, în prezent ele au fost
ea metodelor avansate de lucru. pentru materiile necesare pentru masia pită, sînt o contribuţie însemnată, Experienţa ofelarilor fruntaşi arată
de astupat furnalul. pentru etio-patogenia multor afecţiuni că îngrijind atent cuptorul, respec- Înlăturate. Astfel, au fost lichidate
Astfel de colective care s-au for- chirurgicale. Cu tot caracterul obli­ opririle din cauza întîrzierilor în a-
lat la toate secţiile combinatului, ac- Tovarăşul Tărnăuceanu Ioan, topi- gatoriu static al descrierii nu se uită tînd riguros regimurile termic şi teh­ ducerea pieselor vechi de metal, a
Ivează de ctteva zile şi tn cadrul or­ tor din brigada III-a, a cerut să se că formaţiunile' anatomice sînt re­ nologic se poate spori durabilitatea fontei sau din cauza funcţionării ne­
ganizaţiei de bază a furnalului nr. 8. facă schimbarea pistonului şi cilin­ zultatul unei evoluţii şi rămîn sub cuptorului pînă la 300 şl chiar 320
lici, tn colectivul pe secţie, au fost drului de l-a maşina de astupat fur­ dependenţa unor factori de mediu. de şarje. uniforme a halelor de turnare. Acum
ropuşl tovarăşii Coşa Gheorghe, se- nalul, care din cauza uzurii lucra cu La cuptorul la care lucrez eu nu lucrul s-a îmbunătăţit considerabil . A ctştigat o mare popularitate şi
retarul organizaţie! de bază, ingl- mari defecţiuni. Importanţa lucrării mai constă şi s-a putut obţine timp îndelungat o tn halele de turnare. Oalele de tur­ un alt mecanism original — buncă­
lerul Mircea Alexandru şeful secţiei, în aceea că dă primele date precli- funcţionare uniformă şl de înaltă nare sînt înzestrate în prezent cu rul pentru încărcarea tn cuptorul
lazan Ştefan prim-topitor fruntaş, Alţi muncitori au cerut organizaţiei nlce, uşurînd mult diagnosticul şi productivitate. Aceasta era o conse­ două dopuri in loc de unul singur, Martin a materialelor curgătoare.
ioman Gheorghe tehnician, tar din de partid să intervină pe ltngă con­ mai ales indicînd căile generale de cinţă a lipsei de unitate a procedee­ ca înainte, lucru care a accelerat Acest buncăr, proiectat de inginerul
adrul activului fără de partid, to- ducerea sectorului pentru organizarea acces tn Intervenţiile chirurgicale. lor aplicate de cel trei oţetari la în­ considerabil turnarea oţelului, îmbu­ Ovseannikov, a înlăturat necesitatea
larăşii : Coşana Radu.- electrician, unor cursuri de minim tehnic pentru grijirea cuptorului. Am început prin nătăţind prin urmare calitatea supra­ de a folosi cărucioare voluminoase
eodorescu Aure! şef de echipă, te ridicarea calificării tinerilor topitorl, a repartiza între noi obligaţiile în ce feţei llngouritor. S-a mărit şi rezis­ cu troace şt a redus cu 20 de minute
vacuarea zgurei şi alţii. electricieni, lăcătuşi şi apaductierl. priveşte îngrijirea elementelor prin­ tenţa căptuşelii oalelor, deoarece oţe­ durata încărcării. Potrivit calculelor
cipale ale cuptorului şi in prezent lul rămîne în oală un timp de două preliminare, introducerea buncărului
Pe lîngă acest colectiv oara are In urma aplicării numai o unei părţi fiecăruia dintre noi ii este repartizat ori mai scurt decît înainte. la toate cuptoarele Martin din com­
arcinia să studieze şi să pună în aplf- a propunerilor făcute de către mun­
citori, şi totodată lutndu-se măsuri un anumit sector, pentru care oţela- Paralel cu lichidarea lipsurilor e- binatul nostru va permite economi­
sre propunerile primite din partea pentru o mal bună aprovizionare prin rul respectiv poartă întreaga răspun­ xlstente, un rol Important în spori­ sirea sumei de aproximativ 9.000.000
auncltorHor furnalului, tn secţie au colectivul de aprovizionare care func­ dere. Astfel, oţelarul Rukin urmă­ rea producţiei l-au avut studierea te­ de ruble anual.
ost formate patru colective pe sehim- ţionează pe lîngă Comitetul de partid reşte starea canalelor de gaze din meinică şi popularizarea pe scară însufleţiţi de hotărîrlle Plenarei
uri compuse din 4-6 tovarăşi dintre partea dreaptă a cuptorului. In fie­ largă în rindurlle oţelarllor a pro­ din Iulie a C.C. al P.C.U.S., raţio-
ei mai buni muncitori din schlmbu- al combinatului, s-a ajuns oa în ul- care zi, după evacuarea şarjei, el le cedeelor înaintate de conducere a nallzatoril noştri lucrează cu avlnt
lle respective, tehnicieni şi maiştri, timile zile, furnalul 6 să funcţioneze purjează ca aer comprimat, le des- şarjelor, in ultimii doi ani, numeroşi sporit la perfecţionarea utilajelor,
are activează sub conducerea a ctte fără nici o defecţiune, reuşind astfel prăfuieşte şi se îngrijeşte de menţi­ metalurgişti au frecventat în şcolile creează noi şl noi mecanisme. In
nu! membru de partid. Aceşti tova- să se recupereze aproape în întregime nerea lor in stare de lucru. Brigada experienţei înaintate, 'unde oţelarii momentul de faţă, în secţiile Martin
îşi în decurs de numai ctteva zile au cantitatea de fontă cu oare a rămas condusă de Oheorghl Kolesnlkov se fruntaşi le-au împărtăşit direct la se încearcă un mecanism pentru scoa­
tat de vorbă individual cu majorita- tn urmă în prima decadă a lunii ia­ ocupă de canalele din partea stingă, cuptoarele Martin metodele lor de lu­ terea dopului la oala de turnare; a
!a muncitorilor din secţie, explicîn- nuarie. iar brigada noastră răspunde de sta­ cru. Experienţa acestora a arătat că fost construit şi şi-a dovedit utilita­
u-le sarcinile • pe oare Congresul rea peretelui posterior, al cuptorului. condiţia ¦principală pentru funcţio­ tea un dispozitiv pentru reglarea je
Această diviziune a muncii în­ narea optimă a cuptoarelor Martin tulul de metal în timpul scurgerii
artidulul le-a fixat pentru muncitorii seamnă încă, că un ofelar nu se in­ o constituie îngrijirea atentă a agre­ prin jgheab.
teresează de starea elementelor cup­ gatului, menţinerea unui profil con­ In întreprinderea noastră se aplică
torului încredinţate altor brigăzi. In- stant al cuptorului în tot cursul pe­ tehnica nouă pe scară din ce în ce
tllnindu-se înainte de începerea rioadei dintre două reparaţii. Tot­ mai largă. La toate cuptoarele Mar­
schimbului sau ’după terminarea a- odată se respectă cu stricteţe grafi­ tin au fost instalate termocupluri pen­
cestula, discutăm împreună starea cul de reparaţii profilactice. In orice tru determinarea temperaturii meta­
P entru rea liz are a planului de aprovizionare şi desfacere pe 1956 întregului agregat, facem schimb de stare s-ar afla vatra cuptorului, efec­ lului topit, precum şi regulatoare au­
păreri asupra diferitelor procedee de tuăm sinterizarea ei în zilele stabili­ tomate ale încălzirii bolţii. Toate a-
întreţinere a cuptorului, de desfăşu­ te de grafic, ceea ce reduce opririle cestea ridică simţitor nivelul muncii
Zilele trecute, a avut loc la secţia varăşul Jur] Ioan director la O.G.L. şul Busuioc Gheorghe şef adjunct, al rare a şarjei. aproape de două ori. Implicit am oţelarului, creează condiţii pentru
smercjală a sfatului popular regio- Petroşani şl Săbău Laurenţlu direc­ secţiei comerciale regionale, care a
al. o şedinţă de lucru cu toţi direc­ tor 1& O.C.L. Deva, care au făcut mai indicat măsurile imediate ce trebuie Intr-o zi, oţelarul Rukin a obser- căpătat posibilitatea de a menţine în mărirea continuă a producţiei de oţel.
ţii coordonatori ai Întreprinderilor multe propuneri pentru îmbunătăţirea luate pentru defalcares planului tn
şi organizaţiilor comerciale din re­ muncit secţiei comerciale şl organelor fiecare organizaţie pînă la cea mai îmbunătăţiri în împărţirea administrativ-economică a ţării
giune, în care s-au dezbătut cifrele de de resort din minister, angajtndu-se
pian pe anul 1956 şl au fost defal­ totodată să mobilizeze toţi lucrătorii mică unitate şi condiţiile ce trebuie La propunerea "Consiliului de Mi­ — raionul Lunca Vaşcăului în re­ d) Comunele care au format raioa­
cate pe fiecare întreprindere şi orga­ niştri, Prezidiul Mari! Adunări Naţio­ giunea Oradea. nele : Crevedia din regiunea Bucu­
nizaţie comercială tn parte. din organizaţiile comerciale pe care create pentru ca lucrătorii din co­ nale, prin decretul nr. 12/1956, a adus — raionul Potcoava în regiunea reşti, Codăeşti din regiunea laşi şl
La discuţii au participat mal mulţi le conduc la luptă penii u Îndeplini­ urif-te îmbunătăţiri în împărţirea ad- Piteşti.
directori al întreprinderilor şi orga­ rea Integrală a pianului pe anul tn merţ să fie mobilizaţi şi cointeresaţi ministratlv-economlcă a ţării. Lovlştea din regiunea Piteşti au fost
— raionul Şiret în regiunea Su­ regrupate tn cadrul -raioanelor înveci­
nizaţiilor comerciale printre care to­ cui s. tn îndeplinirea sarcinilor de plan zil­ Aceste îmbunătăţiri, care ţin seamă ceava. nate.
In Încheiere a luat euvîntul tovarfi-
nic, decadal, lunar, trimestrial şi a-
nual.

de experienţa dobîndită în ultimii ani — raioanele BozovicI, Gătafa, Jlm- 3. Cu privire Ia oraşe:
cît şi de cererile venite dtn rîndul Bolla şi Pecica în regiunea Timişoara.
Posibilităţi asemănătoare -— rezultate diferite populaţiei, au ca scop să creeze uni­ — raionul Cristuru Secuiesc tn. Re­ a) Au fost trecute în rîndu! oraşe­
tăţi administrative mai bine închega­ giunea Autonomă Maghiară. lor de subordonare regională urmă­
de oaie şl vită, ceafă de porc afu­ existat un control sistematic asupra te şi să apropie mai mult aparatul de toarele oraşe de subordonare raional
La f. A , R, T. D ev a stat de oamenii muncii. B) Ş-au trecut următoarele raioane
mată, conserve haşe superioare, ru­ îndeplinirii sarcinilor de plan, sau de la o regiune la a lta : lă :
In lupta pentru ridicarea continuă ladă de vită, aperitiv, etc. Multe din dacă în această direcţie a fost cunos­ Prin decretul Prezidiului Marii A-
a nivelului de trai al poporului mun­ aceste noi sortimente, vor ft introduse cută problema, munca a lăsat de do­ dunărl Naţionale s-au adus următoa­ — raionul Roman de la regiunea Botoşani, Buzău, Focşani, Giurgiu,
citor, industria alimentară are un rol tn primul trimestru al anului 1956. rit în domeniul colectării laptelui (di­ rele modificări tn împărţirea adminis- Iaşi la regiunea Bacău. Roman, Techirghiol, Tlrgovişte şt Va-
deosebit de important. Muncitorilor In planul de măsuri tehnico-organi- rector cu această muncă ftind Pîs- tratlv-terltortală ; sile Roaită.
— raionul Tulcea de la regiunea
din aşeastă ramură de activitate li zatorice al fabricii, stnt prevăzute sar­ laru Dumitru)’. - 1, Cu prîvlro lo regiuni: T " Galaţi la regiunea Constanţa. b) Au fost trecute următoarele lo­
calităţi în rîndul oraşelor de subor­
s-a încredinţat sarcina de mare cinste, cini concrete, cu măsurile administra­ Dacă întrebi de ce nu şi-au reali­ — raionul Urziceni de la regiunea donare raională:

de a produce şi a da spre consum tive ce trebuie luate pentru îmbună­ zat sarcina de plan la brtnză-tele- S-a redus numărul regiunilor "de Ia Ploeşti la regiunea Bucureşti. Vişeul de Sus, regiunea Baia Mare,
— raionul Drăgăneşti-Olt de la re­ Nucet, Stei şi Vaşcău, regiunea Ora­
cantităţi sporite de conserve, prepara­ tăţirea procesului de producţie, prin mea, răspunsul este următorul: „am 18 Ia 16, prin împărţirea teritoriului dea, Şiret, regiunea Suceava, Buziaş,
regiunilor Arad şi Bîrlad la alte re­ giunea Bucureşti la regiunea Piteşti. regiunea Timişoara, şi Cristuru Se­
te de carne şi alte sortimente va­ aplicarea metodelor de muncă Victo­ preluat de curînd acest sector de la cuiesc, Regiunea Autonomă Maghia­
giuni după cum urmează : c) S-a schimbat reşedinţa următoa­ ră.
riate de mărfuri alimentare, mai bune ria Doroftei şi Voroşin, Intensificarea cooperaţie şi încă nu a fost organi­
— raioanele Arad, Ltpova şi Stnni- relor raioane: 4. Cu privire la comune: - ' ’"'
şi mai ieftine, controlului pe faze de producţie ş! al­ zat“. c coiau Mare trec în cadrul regiunii Ti­ — raionul Vrancea, regiunea Galaţi,

Inţelegînd sarcina ce-i revine, colec­ toie. ' ___ Un alt „motiv", pus de conducerea mişoara, iar" raioanele Crls, Gurahonţ din comuna Năruja în comuna Vidra.

tivul de muncă de la I.A.R.T.-Deva a La !. C„ I. L. Sireaerla I.C.I.L.-Simeria pentru a justifica ne- şl Ineu la regiunea Oradea; — raionul Vîrtoape, regiunea Bucu­
fabricat 32 sortimente de preparate din reallzarea planului la smîntînă culi­
— raioanele Bîrlad şi Murgeni trec reşti, din comuna Vîrtoape tn comuna a) S-a înfiinţat un număr de 303
carne, printre care afumături, specia­ Dacă colectivul de muncă de la nară, sună în felul urm ător: „nu a- Ia regiunea Iaşi, raioanele Adjud şl Olteni.
comune.
lităţi, salamuri, etc. şi 10 sortimente I.A.R.T.-Deva, şt-a adus din plin vem beneficiari"!. — Dar Beneficiarii Zeletln trec la regiunea Bacău, iar ra­ 1— raionul Mihăllcştl, regiunea Bu­
b) S-au trecut de la un raion la
de conserve de carne. In anul 1955, contribuţia la aprovizionarea popu­ pretind şi ei o smîntînă culinară de ioanele Focşani, Panclu, Tecuci şi cureşti, din comuna Mihăileşti în co­
altul 348 comune.
muncitorii de aici au dat peste sar­ laţiei cu bunuri de larg consum, nu calitate bună, gustoasă, pe placul muna Domneşti.
Vrancea trec la regiunea Galaţi, c) S-au regrupat satele a 60 de
cina de plan 63,7 tone preparate din am putea spune acelaşi lucru despre consumatorilor. Din păcate, calitatea — raionul Gurahonţ, regiunea Ora­
dea, din comuna Gurahonţ în comu­ comune la comunele învecinate.
carne. colectivul întreprinderii de Colectare la acest produs a lăsat de dorit şt 2. Cu privire Ia raioane:
d) S-a trecut de la o comună la
In Întrecerea socialistă peniru pro­ şl Industrializare a Laptelui (I.C.I.L.) astfel o mare cantitate de smîntînă a) S-au înfiinţat următoarele raioa­na Sebiş.
alta un număr de 1.418 sate.
duse alimentare mal multe, de bună din Simeria. Situaţia planului de pro­ este şi în prezent stocată în maga­ ne n o i: — raionul Stalin. regiunea Stalin,
Prin aceste modificări în împăr­
calitate şi la un preţ redus, s-au afir­ ducţie din evidenţa contabilă a fabri­ ziile fabricii. — raionul Tăşnad tn regiunea Bala din Oraşul Stalin în oraşul Codlea.
ţirea administrativ-teritorială se cre­
mat şl se afirmă numeroşi muncitor) cii, prezintă aici cu totul alt "tablou In ce priveşte introducerea de noi Mare. •— raionul Dela, regiunea Timişoa­
ează o legătură mai apropiată între
şi tehnicieni de nădejde, oameni care decît acela de la I.A.R.T., Deva, cu sortimente, nici vorbă nu poate ft, — raioanele Drăgăneşti-Vlaşca şl ra, din comuna Deta în comuna Cla-
diferitele verigi ale organelor de stat
au arătat o deosebită atenţie calităţii toate că posibilităţile sînt asemănă­ deşi, aşa cum a arătat şt inginerul Titu în regiunea Bucureşti. cova.
produselor. Muncitori ca Irimluc Con­ toare. şi se asigură posibilităţi mai iargi
şef al fabricii Popescu Nicolae, aici — raionul Bereşti în regiunea — raionul Aimaş, regiunea Timi­
participării maselor de oameni af
stantin şl Cepan Leopold, ambii mă­ Să vedem dar, care sînt rezultatele se pot produce sortimente noi c a : Galaţi.. şoara, din comuna Mehadla în oraşul
muncii la conducerea treburilor de
celari, sau Gardo Geza şeful secţiei Ia I.C.I.L. şt cu ce a rămas dator a- lactofruct, lapte acldofilat, caşcaval — raionul Vlădeni în regiunea --I-a-ş--i.- Orşova.
stat şi obşteşti. ,
outil, Hrubi Susana şi KerejI Roza- cest colectiv oamenilor muncii, în ul­ şi altele.

Ha muncitoare, prin realizările lor au timul an a! primului cincinal. Anait- In Directivele celui de-al II-lea note eterne Cine agravează situaţia fu Orientul Apropiat şi lijlociy

făcut cinste Întregului colectiv de ztnd sortiment cu sortiment şi reali­ Congres al P.M.R., mărirea număru­

muncă a! fabricii. zarea lor, vom găsi că planul la unt lui de sortimente la bunurile de larg

Ca toţi muncitorii din orice Ioc de a fost îndeplinit pe anul 1955 în pro­ consum, este prevăzută- ca o sarcină Evenimentele ce se desfăşoară în de V. KUDRIAVŢEV, ale Angliei pe ltngă Statele Unite
prezent în Iordania ilustrează încor­
activitate, şi colectivul de ia I.A.R.T.- porţie de 104 la sută, iar la brînze- de căpetenie a întreprinderilor. darea situaţiei din Orientul Apropiat tale şi îndeosebi în politica Angliei. ale Amerieil, ca acestea să intensifice
Deva va trebui să producă anul s- turi total 105 la sută. Planul produc­ — Ce rezultă din această analiză şl Mijlociu. Poporul Iordaniei a dat In ciuda încercărilor perfide ale unor
o ripostă hotărîtă încercărilor An­ oameni politici englezi de a arunca „ajutorul economic" peniru ţările
cesta mai mari cantităţi de Bunuri a- ţiei globale valoric pe anul 1955 a făcută ? Rezultă, că dtn cele două în­ gliei de a-i transforma ţara într-o asupra celor nevinovaţi vina pentru
Hmentare, să pună tn consum mai fost îndeplinit în proporţie de nu­ treprinderi alimentare, prima şi-a în­ unealtă docilă a politicii agresive în agravarea situaţiei din Orientul A- Orientului Apropiat şi Mijlociu.
multe preparate de carne, conserve, mai 89 la sută. La lapte pentru con­ deplinit sarcinile de plan, iar a doua Orientul arab. proplat şi Mijlociu, in Anglia se
aud tot mai des glasuri care recunosc Prin intensificarea „ajutorului eco­
etc. In Directivele celui de-al II-lea sum popular planul a fost îndeplinit nu. Datoria colectivului de conducere Oamenii politici şi comentatorii că politica Angliei ţaţă de ţările a- nomic", colonialiştii englezi şi ame­
Congres al P.M.R., se prevede sar­ în proporţie de 74 la sută, la iaurt fa­ de la I.C.I.L.-Simeria este, să ia in din Anglia, cuprinşi de ură faţă de rabe este determinată de tendinţa ei ricani vor să creeze în ţările din Ori­
cina ca în anul 1960, tn industria brica este datoare cu 1.700 kg, la mod serios problema aprovizionării mişcarea de eliberare a popoarelor de a menţine cu orice preţ bogăţiile entul Apropiat impresia că S.U.A. şi
noastră uşoară şl alimentară produc­ smîntînă culinară cu 6000 kg, iar la cu materie primă (lapte) a produc­ din Orient şi privind toate eveni­ petrolifere, precum şl poziţiile stra­ Anglia şi-ar „revizui" politica şi ar
ţia 3ă crească cu aproximativ 50 la brînză proaspătă de vacă cu 16.000 ţiei, pentru evitarea ştrangulărilor, să mentele sub prizma „războiului re­ tegice din Orientul Apropiat şi Mij­ fi gata să fină seama de nevoile dez­
sută faţă de anul 1955. Realizarea s- kg Nu mal vorbim despre brînza te­ combată cu tărie manifestările de ne­ ce", caută să dovedească că motivul lociu. Tocmai aceasta este menirea voltării economice a acestor ţări.
cestei sarcini sporite este pe deplin lemea de oaie, unde s-a rămas sub păsare a unor persoane cu munci de înrăutăţirii considerabile a poziţiei pactului de la Bagdad, care repre­
Angliei în Orientul Apropiat şi Mij­ zintă o nouă formă a înrobirii colo­ Acum însă este greu, dacă nu chiar
posibilă. Insă sporirea producţiei de plan în anul 1955 cu 85 tone. răspundere în producţie. lociu ar ţi acordul comercial dintre imposibil, să mai induci în eroare pe
Egipt şi Cehoslovacia cu privire la nialiste a popoarelor. cineva în Orientul Apropiat şi Mij­
mărfuri alimentare de bună calitate Cum ne vom putea aştepta în fe­ In acelaşi timp, organizaţia de livrările de armament, acord absolut lociu prin asemenea manevre.
şi ieftine, impune desfăşurarea unei lul acesta la o creştere a productivi­ partid de la I.C.I.L.-Simeria va tre­ normal din punct de vedere al re­ Lupta popoarelor dtn Orientul A-
gulilor comerţului internaţional. propiat pentru independenţa ţărilor Tranzacţia proiectată de Anglia şi
acţiuni temeinice, perseverente, pen­ tăţii muncii, la o reducere a preţu­ bui să folosească din plin, dreptul de lor a luat o Jimploare atît de mare S.U.A., chiar dacă se va înfăptui, nu
Aceşti oameni politici ar dori să incit ea pune sub semnul întrebării va ţi, fireşte, de natură să îmbunătă­
tru punerea în valoare a cît mai lui de cost, etc, etnd colectivul de control asupra activităţii conducerii compromită tendinţa creşctndă spre existenţa oricărei influenţe străine în , ţească situaţia din Orientul Apro­
colaborare între ţări cu orînduiri de Orientul Apropiat şi Mijlociu, lată piat şi Mijlociu, ci dimpotrivă, o va
multe rezerve de producţie. ald lucrează sub plan ? administrative, pentru a determina un şlai şi politice diferite şi totodată să ceea ce forţează pe colonialiştii en­ agrava.
abată atenţia opiniei publice mon­ glezi, în lupta lor împotriva mişcă­
O altă îndatorire a muncitorilor din Sînt oare aici cauze atît de obiec­ mai mare interes din partea acesteia, diale de la cauzele reale ale agravă­ rii de eliberare naţională a popoare­ Vremea colonialiştilor a trecut în­
industria alimentară este să lupte tive — care să frîneze realizarea pla­ în îmbunătăţirea calităţii, reducerea rii situaţiei din Orientul Apropiat şl lor din Orientul Apropiat să caute . să şi popoarele din Orientul Apro­
pentru creşterea numărului de sorti­ nului ? Nu I Spunem aceasta deoarece preţului de cost, creşterea producţiei Mijlociu. sprijinul rivalilor lor de peste ocean. piat îşi dau prea bine seama cina
mente — preparate de carne. Analt- experienţa altor întreprinderi din a- şi productivităţii muncii şi îndeplini­ Numai astfel pot fi explicate stăru­ este vinovat de agravarea situaţiei
zînd această problemă, vom putea ceeaşi ramură de producţie ne-a dat rea sarcinilor de plan pe sortimente. Fireşte că aceste cauze trebuie inţele paradoxale la prima vedete din Orientul Apropiat şi Mijlociu.
constata că la I.A.R.T., conducerea această convingere. Atunci care să Numai ţinînd seamă de lipsurile ară-- căutate. în politica puterilor, occiden-
fabricii, a prevăzut în planul de mă­ fie situaţia ? Trebuie spus din capul tato, colectivul de muncă de la ICIL- Tocmai împotriva acestor vinovaţi
suri lehnico-orgar.izatorice pe anul locului că din partea colectivului de Simeria va putea îndeplini cu cinste
1956 sarcina de a fabrica pe lîngă conducere ’(director Blro Ernest şi sarcinile primului an din cel de-al desfăşoară ei astăzi lupta, aşa după
cele 42 sortimente existente, tncă 12 Inginer şef Popescu Nicolae), în a- doilea plan cincinal, la Butia aprovi­
cum rezultă din exemplul pe care-t
sortimente noi ca : salam italian, sa­ ceastă perioadă, a fost depusă o mun­ zionare a populaţiei cu mai multe oferă evenimentele din Iordania.
lam superior, piftie de porc, pastrama că slabă, lipsită de organizare. Nu a preparate din lapte, ..............