Page 24 - 1956-01

PROLETARI DIN. TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l

„Se va mari producţia industriei locale cu 45— 50 la suta şi producţia coope­

raţiei meşteşugăreşti cu 50— 55 Ia suta, în special pe linia creşterii producţiei bu­

nurilor de consum a imentare şi industriale, în principal din materii prime locale şi

din deşeuri industriale.

Se va dezvolta în continuare în toate regiunile producţia locala de materiale

de construcţie \ (Din Directivele Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Romîn)

Anul V H ’. !Mr. 553 Duminică 22 ianuarie 1956 4 pagini 20 bani

Mai multă atenţie desfăşurării P Oamenii muncii traduc în fapte hotărîriîe Congresului
muncii culturale la site
Sa grăbim pregătirile pentru Pentru mai mult metal patriei!
Pentru ridicarea continuă a nivelu­ cămine culturale şi case de citit exis­ campania de primăvară ? ? ? ***
lui cultural al ţărănimii muncitoare, tente în raion, să nu aibă comitete
prin grija partidului şi guvernului, a Gata pentru însămînţărlle v ' O notă telefonică.., O însufleţită chemare în perioada primului trimestru să realizeze
fost asigurată în mare parte baza de conducere organizate decît un nu­ planul de producţie în proporţie de 101
măr de 13 unităţi. In situaţia aceasta
materială necesară bunei desfăşurări
a acestei acţiuni, au fost construite nu este de Ioc surprinzător faptul că de primăvară In ziua de 20 ianuarie redacţia Încă din primele zile ale primului an la sută, să ridice productivitatea muncii
cămine culturale, au fost înzestrate activitatea culturală merge prost în a primit o notă telefonică din comu­ din cel de-ai doilea plan cincinal, ou 0,5 La sută, să reducă declasatele cu
bibliotecile cu cărţi de citit, s-a în­ raion. Mai mult, organizaţiile de Zilele trecute muncitorii de la gos­ na Hărău prin care preşedintele sfa­ colectivul de muncitori, tehnicieni şi in­ 1 la sută şi să realizeze economii de
mulţit numărul aparatelor de radio; U.T.M. din cătunul Frunză Verde, podăria anexă din Lăpuşnic au ter­ tului popular ne comunică : gineri de la sectorul laminoare ai Com­ 300.000 lei.
într-un cuvînt au fost create condiţii Basarabasa şi Zdrapţi, în loc să fie minat de reparat ultimul tractor din binatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“
favorabile pentru ca într-adevăr că­ preocupate de desfăşurarea unei ac­ plan. In prezent, toate tractoarele de — Comuna noastră se apropie de din Hunedoara, şi-a analizat rezultatele Primele rezultate
tivităţi culturale, se ocupă de diferite la această gospodărie sînt gata pen­ sfîrşit cu pregătirile în vederea cam­ muncii pe anul 1955 şi sarcinile ce-d re­
minele culturale să devină focare de alte lucruri care nu ajută acestei tru a începe lucrările din campania paniei de primăvară. Pînă în prezent vin din cel de-al doilea plan cincinal, în LA LAMINOARE. Pornind întrecerea
cultură pentru oamenii muncii. munci ci dimpotrivă îi dăunează, de primăvară. au fost reparate 361 de pluguri, 262 lumina Directivelor Congresului partidu- pentru mai mult metal, Laminoriştii s-au
g ra p e ; maşinile de semănat au fost lui. pus ou hărnicie pe treabă. Şi rezultatele
în majoritatea satelor regiunii Există sfaturi populare ca cele Au mai fost reparate şi puse la reparate toate şi s-a transportat la Hotăriţi să înfăptuiască cu oinste noile muncii lor s-au şi arătat a fi deosebit
din comunele Geoagiu de Sus, ra­ cîmp 1023 tone gunoi de grajd. sarcini, colectivul sectorului laminoare a de frum oase: în perioada 1-18 a acestei
noastre unde a existat o preocupare ionul Alba, Răhău şi Ohaba raio­ punct toate plugurile de tractor şi pornit o însufleţită întrecere socialistă, lunii muncitorii din schimbul lud Andră-
intensă pe linia culturalizării mase­ nul Sebeş, în care acţiunea de dotare In fruntea lucrărilor de pregătire la oare a chemat toate celelalte sectoare şesou Gheorghe şi-au depăşit normele
lor, roadele muncii sînt vizibile. Pe cu materialul necesar căminelor pen­ cele cu tracţiune animală, semănă- a campaniei de primăvară se află din cadrul combinatului, sub lozinca: planificate cu peste 17 La sută, cel din
scena căminelor culturale se perindă tru terminarea construcţiilor înce­ gospodăria colectivă din Hărău şi „Patried — mai mult m etal!“ cu această o- schimbul lud Trifu Iosif cu 15,97 la şuti*
ecîiipe artistice formate din locuitorii pute, este neglijată complect. In alte torile, cultivatoarele, motoarele pen­ întovărăşirile agricole din comună. cazie, lam inoriştii şi-au luat angajamentul iar cei din schimbul condus de Constan­
satelor, sînt prezentate conferinţe la localităţi ca Vaţa de Jos, Crişcior — să depăşească planul de producţie pe tri­ tin Petru au realizat o depăşire de 13,70
care oamenii muncii participă cu Brad, Pui şi Bretea Romînă — Ha­ tru pomparea apei necesară iriga­ Dintre ţăranii muncitori, tovarăşii mestrul I al acestui an cu 4,35 la sută la sută. In fruntea luptei pentru obţine­
drag. In perioada de iarnă mai ales, ţeg, — în loc să se dea un nou a- Budoy Francisc din Hărău, Dehelean să ridice productivitatea muncii ou cel rea acestor rezultate se află Laminoriştii
zilnic se îndreaptă înspre biblioteci vînt muncii culturale, se destramă ţiilor, etc Simion din Bampotoc, Martonoşy puţin 1,5 la sută, se reducă rebuturile, com unişti: Ilea Iordan, Constantin Ştefan,
un număr tot mai mare de ţărani Ştefan din Bîrsău şi Iovan Loghin faţă de procentul admis cu 10 la sută, să Bran Nicolae, Bairas Ianis şi alţii.
muncitori, iar în zilele de odihnă, ti­ şi acţiunile începute cu cîtva timp în Seminţele, ce urmează a fi însă- din Chimindia au terminat cei dintîi reducă preţului de cost cu 0,8 la sută şi
nerii şi vîrstnicii se întîlnesc la cămi­ urmă. Slabă preocupare manifestă în reparatul uneltelor şi pregătirea se­ să realizeze economii în valoare de 160.000 LA OŢELĂRIE. OţeLarii cuptorului nr.
ne pentru a viziona un film, un pro­ direcţia aceasta şi comitetul execu­ mînţate în răsadniţe şi la cîmp au minţelor, 4 de la oţelăria Siemens-Martin, au fă­
gram artistic, sau pentru a discuta e- tiv al comunii Buceş, care a admis cut şi ei ca graficul producţiei să fie
fost pregătite în întregime, iar în

prezent se transportă gunoiul şi se

lucrează la amenajarea paturilor

calde. -«*.

venimentele interne şi internaţionale. transformarea căminului cultural din lei, pînă la sfîrşitul trimestrului. depăşit simţitor. De" la începutul anului

Specific activităţii culturale în pe­ satul După-Piatră în depozit de ce­ 18 noi comune create Folosesc maşinile din plin Răspunsuri şi angajamente şi pînă la 18 ianuarie, oţelaril de aed au
rioada de iarnă, este organizarea di­ reale. La fel s-a procedat şi în Ribiţa i în regiune elaborat 47 şarje rapide, dintre oare echi-
feritor cursuri ca cele agrozootehnice, şi în alte localităţi. Faţă cu această La atelierele de reparaţii auto, ale sporite pa prim-topitorului Lăbuneţ Vaier a ela-
cursuri de ridicare a nivelului politic situaţie, avînd în vedere importanţa Prin aplicarea Decretului nr. 12 borat 17, a lui Costache Vasile 18 şi cea
şi alte acţiuni. covîrşitoare a muncii de culturaliza­ 'din 7 ianuarie 1956 al Prezidiului Ma­ I.C.S. Hunedoara, muncitorii, conşti­ C hemarea lansată de laminorişti, a a Iul Stanciu Aurel 12.
re. a maselor, este necesar ca orga­ rii Adunări Naţionale a R.P.R., pri­ enţi de îndatoririle lor, sînt în primele însufleţit toate colectivele celorlalte
Aşa de pildă, la căminul cultural nele de partid, organizaţiile U.T.M. vind îmbunătăţirea împărţirii admi- rînduri ale întrecerii pentru folosirea sectoare oare şi-au luat angajamente Reducerea duratei elaborării şarjelor şî,
din Stremţ, raionul Alba, au fost or­ nistrativ-economice a ţării, în regiu­ frumoase în lupta pentru sporirea pro­ creşterea. indicelui de utilizare a cupto­
şi cele sindicale, precum şi sfaturile nea noastră au fost create 18 noi cît mai deplină a capacităţii de pro­ ducţiei de metal. rului pe m.p. vatră a făcut ca în această
ganizate acţiuni culturale prin in­ populare raionale şi comunale să comune. Această măsură luată în perioadă graficul de producţie al cupto­
termediul cărora ţăranii muncitori de urma experienţei ultimilor ani şi la ducţie a maşinilor. Astfel, oţelarii şi-au propus printre al­ rului 4 să fie depăşit ou 19,2%, Cea mai
aici au fost documentaţi asupra im­ acorde o mai mare atenţie îmbună­ cererile venite din rîndul populaţiei, Printre muncitorii ca-re folosesc în tele, ca în trimestrul I să-şi depăşească frumoasă depăşire a graficului a obţi­
portanţei şi necesităţii însuşirii teh­ tăţirii muncii cultural-educative. pe lîngă faptul că înfiinţează unităţi lună de lună planul cu 1 La sută, să ri­ nut-o echipa lui Lăbuneţ Vaier, oara l-a
nicii cele mai avansate în agricul­ administrative bine închegate şi a- mod deosebit toată capacitatea maşi­ dice productivitatea muncii cu 1 la sută, întrecut cu 28% şi cea a lui'Stanciu Au­
tură. Asemenea acţiuni au fost or­ Activitatea culturală la sate tre­ propie mai mult aparatul de stat de să reducă rebuturile cu 0,5 la sută, să rel care a dat cu 11,9% mai mult oţel,
ganizate şi la căminele culturale din buie să devină un factor puternic oamenii muncii, dă posibilitate pen­ nilor sînt stru n g arii: Veber Constan­ reducă preţul de cost, la efortul propriu
Draşov, Cîlnic, Poiana, raionul Sebeş, pentru educarea ţărănimii în spiritul tru o mai bună gospodărire a sate­ tin, Valea Ştefan, Nagy Ştefan şi Mar- ou 0,3 la sută şi să respecte cu stricteţe LA CUPTORUL ELECTRIC. La data de
Geoagiu, raionul Orăştie şi altele. patriotismului fierbinte, al vigilen­ lor, înlesneşte căile de comunicaţie dare Ioan, care au realizat în perioada planul pe sortimente. De asemenea, co­ 18 ianuarie, graficul arăta o depăşire de
ţei mereu trează împotriva uneltiri­ scutind sute de ţărani muncitori de 1-18 ianuarie o depăşire a planului de lectivul furnalului nr. 6 s-a angajat ca 10,8%. S-au evidenţiat în mod deosebit
în comunele Hăpria, Cricău, Peţel- lor duşmanilor poporului. întreaga drumurile lungi pe care trebuiau să 30-50 la sută. Frezorii Cicocioiu Va- echipele prim-topitorilor Haiduc Florian
ca din raionul Alba, Rapoltu Mare, activitate trebuie să devină un mij- sile şi Chirembeci Ioan, obţin zilnic şi Jurca Florian care şi-au întrecut sar­
Sîntandrei din raionul Hunedoara, Ior de popularizare a politicii partidu- o depăşire de plan de peste 45 la sută. cinile planificate cu 17,5% şi respectiv
dului nostru, a realizărilor obţinute. 15,4%.
prin acţiunile comune întreprinse de Măresc produefia de fontă
factorii interesaţi, activitatea cultu­ Sfaturile populare, ajutate de or­ le facă pînă la centrele de comună. LA FURNALE. Hotărîrea muncitorilor
ganizaţiile de partid, trebuie să a- La noi în regiune, în special în sa­ de la furnalul nr. 6, de a da viaţă an­
rală a cuprins mase tot mai largi corde o mai mare atenţie muncii cul­ Cunoscînd sarcinile ce le revin,-— mis. gajamentelor luate în întrecere, s-a do­
de ţărani muncitori. Se intensifică turale în perioada de iarnă. Printr-o tele şi cătunele de munte îndepărtate, în urma dezbaterii documentelor ce­ La obţinerea acestui frumos suc­ vedit încă de la început. Iptre 1-18 ia­
organizare temeinică a activităţii, aplicarea Decretului a fost primită lui de-al II-lea Congres al partidu­ nuarie, ed au dat cu 2,2% mal multă
acţiunea de lichidare complectă a cu mare bucurie. Şi cum să nu fie lui, — în ceea ce priveşte sporirea ces, au contribuit toate cele trei fontă decît prevedeau sarcinile. Aceasta da
analfabetismului, creşte numărul par- instituţiile culturale de la sate tre­ mulţumiţi ţăranii muncitori din satul producţiei de metal, colectivul fur­ schimburi de la acest fu rn al; fiecare
licipanţilor la diferite echipe artistice, buie să devină izvorul de cunoştinţe Ticera, raionul Brad de această mă­ nalului nr. 1 de la uzina „Victoria“ toriită hărniciei fum aiiştilor din brigăzile
a numărului de participanţi la con­ pentru ţăranii muncitori. Căminele sură înţeleaptă a guvernului nostru, din Călan, luptă cu abnegaţie pen­ schimb depăşindu-şi CU mult sarcinile conduse de Giosz Luidovic, Cazan Ştefan
cursul „Iubiţi cartea“. Sînt însă şi culturale pot şi trebuie să devină fac­ cînd, înainte trebuiau să meargă 34 tru a spori necontenit producţia de de plan. Astfel, în această perioadă, şi Diaconu Ioan, oare şi-au întrecut pre­
alte localităţi în care munca de cul­ torul principal care să combată cu de km pînă la Rişculiţa (comună de fontă. schimbul III condus de prim-furna- vederile planului ou 1,07—5,74%.
turalizare este neglijată într-un mod toată tăria obscurantismul, supersti­ care aparţineau), iar acum nu au listul Bîrlea Iosif, a elaborat cu 20
cu totul nepermis. Această neglijenţă ţiile şi mentalităţile învechite; ele decît 5—6 km pînă la Crişu, centru In primele 18 zile ale lunii ianua­ la sută mai multă fontă peste preve­ Tot în aceeaşi perioadă, brigăzile prim-
se manifestă în primul rînd la comi­ trebuie să devină locul de unde sc al noii comune înfiinţate — de care rie, colectivul de furnalişti, maiştri derile planului de producţie; schim­ topitorilor Grancea Ioan şi Culda Avram,
tetele executive ale unor sfaturi popu­ propagă cunoştinţele ştiinţifice, cu­ aparţin. şi ingineri, care deservesc acest a- bul I avînd ca prim-furnalist pe tov. de la furnalul nr. 1, au dat ou 6,25 şi
lare. De exemplu, în comuna Mihalţ noştinţele noi despre fenomenele na­ gregat, a elaborat cu 9,38% mai mul­ Ştefănescu Gheorghe, are o depăşire respectiv 2,85% mai multă fontă peste
(cu satele Obreja şi Cistei), în comu­ turii şi despre societate. In cadrul că­ Crearea de noi comune a fost un tă fontă peste prevederile sarcinilor a planului de 5,36 la sută, iar schim­ plan, ceea ce a făcut ca graficul de pro­
na Teiuş din raionul Alba şi în altele minelor culturale, trebuie populari­ prilej de mare bucurie şi pentru lo­ de plan şi a redus declasatele cu bul II avînd ca prim-furnalist pe tov. ducţie al furnalului să marcheze un In­
ca acestea, încă n-au fost luate mă­ cuitorii din satele: Inuri, care apar- aproape 5% faţă de procentul ad- Bîra Gheorghe, are o depăşire a pla­ dice de 102,4%.
surile pentru aprovizionarea cu lem­ nului de 4,48 la sută.

ne la căminele culturale şi ca o con­ zate cele mai bune rezultate obţi­ ţinea de Vinţu de Jos, Valea Dosu- j - r ÍP P P P P /-P P P P / ¦'/—>/—./—>i— —' n n p p p n r

secinţă, activitatea desfăşurată aici nute de gospodăriile agricole colec­ raionul Alba, Bretea Streiului (Bre" i Rolul şi atribuţiile comisiilor electorale regionale, raionale,
este sub aşteptări. tive şi de către întovărăşirile agricole.

O situaţie cu totul condamnabilă Pentru a ajunge însă Ia rezultate tea Romînă) din raionul Haţeg, Bă- } orăşeneşti şi comunale
în ce priveşte activitatea cultural-e- pozitive în munca aceasta, este ne­ trîna (Roşcani) din raionul Ilia, ca -j
cesar ca în primul rînd sfaturile popu­ şi pentru locuitorii tuturor satelor ) ,
ducativă există în raionul Brad. In- lare comunale să-şi schimbe atitu­ putaţilor în sfaturile popular© va funcţio­ şi satelor şi a buneistări a oamenilor
cepînd de la comitetul executiv al dinea. Acolo unde s-a cuibărit nepă­ din jurul centrelor de comune noi ) s “ nosfcru dem ocrat-popute îşi na în fiecare regiune, raion, oraş, raion muncii.
sfatului popular raional, secţia cul­ sarea, formalismul şi birocraţia, tre­ înfiinţate ) sprijină întreaga sa activitate pe legatu- de oraş şi comună, cîte o circumscripţie
turală şl conducerile majorităţii că­ buie luate cele mai severe măsuri electorală. Propunerile de membri în comisiile e-
minelor culturale, toţi cei interesaţi pentru îndreptarea lucrurilor. Sec­ Pentru locuitorii din satul Sîntu- 3 “ 9fcrinsă 011 masefle- p* ‘ lectorale sînt făcute din masă, iar con­
direct în această muncă, obişnuiesc ţiunea culturală regională, secţiile Spre deosebire de măsluitorii de vo­ firmarea acestora se face prin decizia
raionale şi comitetele executive raio­ halm ce aparţineau de oraşul Deva şi * acestora la conducerea t(reburiiOT turi care organizează alegerile în ţările dată de către comitetul executiv al sfa­
să-şi transfere sarcinile de la unul nale şi comunale, sînt datoare să în­ capitaliste, simbriaşi ai marelui capital, tului popular ierarhic superior.
la altul. Numai aşa se explică faptul drume şi să urmărească permanent care acum au tercut la noua comună 1 0 f;e * .. , . ., puşi să terorizeze şi să falsifice voinţa
că aici nu se cunoaşte situaţia reală Sîntandrei, ca şi pentru locuitorii din 1 ou pnv™ ta etegerea deputa- poporului, com isiile noastre electorale sînt Numărul membrilor care compun fie­
a participanţilor la concursul „Iu­ desfăşurarea activităţii culturale în alcătuite din oameni ieşiţi din rîndurile care ccmisie în parte, corespunde mă­
biţi cartea“. Secţia culturală — şef mediul sătesc, în aşa fel, îneît ea să ov„LraaannştcarSjcăeemb, edjşec,„oasareecubeiuataespi.ta-arcEţmijin-ăevsauourrvăa dpaeud,itueScafeatsuaa-l ^ţ)i ea!‘xleoamrcepsltuor.«gpr*.ăr?ii.tno«cr.i•p.aiil. dreeaulinzărciŞoi nTîţ.n.inuZpt,rZaacdtiiZncae poporului muncitor, capabili să înfăptu­ rimii teritoriului în care urmează să-şi
tovarăşul Ivan Cornel — raportează iască şi să apere interesele acestuia. exercite atribuţiile, numărul populaţiei şi
sş gospodărească mult mai bine, a- ) dei^OCI^a .. _în+ sarcinilor ce trebuie să le duică la în­

vind posibilitatea sa contribuie mai chemat6 exprime în mod liber

un număr de 600 concurenţi deşi în cuprindă mase tot mai largi de ţă­ mult la conducerea treburilor de stat lor de a trimite în organele locale Sub regimul, de tristă amintire, burghe- deplinire.
realitate există doar 167; şi tot ca rani muncitori; atunci munca cultu­ zo-moşieresc alegerile erau conduse de
urmare a unei asemenea stări de lu­ şi obşteşti, a traducerea m viaţa a ale H dQ stet ropre2eclbmţii cei nmi către aşa-zişii „judecători“, special in­ Astfel, com isiile electorale regionale şi
cruri, s-a ajuns ca azi din cele 70 rală îşi va atinge pe drept cuvînt struiţi şi plătiţi pentru a falsifica voin­ a oraşului Bucureşti se compun din 11-
scopul urmării. politici, partidului, imbunataţindu-şi ldemn. buni gospodari ai treburilor ob- 13 membri, cele ale raioanelor oraşului

n.yelul lor de trai material ş, cultu- ] ^ oameni ieşiţi din r î n M e poporu-

Realizări ale sfaturilor populare ra / J lui, luptători activi pentru aplicarea în ţa alegătorilor şi a înlătura de La vot pe Bucureşti din 9-11 membri, cele raionale
In multe sate care au devenit cen- I viaţă a hotărîriior partidului, şi guvemu- oamenii muncit şi ale oraşelor de subordonare regională
din 7-9 membri, iar com isiile electorale
tre de comună, ţaranii muncitori au Mi In contrast izbitor cu această practică comunale şl ale oraşelor de subordonare
şarlatănească, în statul nostru democrat raională, din 3-7 membri.
In cei peste 5 ani de la alegerea pri­ IN SECTORUL INVĂŢĂMlNT. Din exprimat prin muncă însufleţită bu- -j j}in toate articolele decretului se con- popular, com isiile electoral® ce se consti­
CUria lor. Astfel, locuitorii din noua ¦Jcreţizează marile drepturi şi libertăţi da tuie în vederea alegerilor de deputaţi în Pentru buna coordonare a muncii şl
melor sfaturi populare, oamenii muncii 1950 pînă in 1955, numărul şcolilor de comuna Spring, raionul Sebeş, după "]care se bucură astăzi poporul nostru sfaturile populare, au la bază principiul justa repartizare a sarcinilor, comisiile
ce au aflat vestea, au ieşit cu atei a- ) muncitor. constituţional că „în Republica Populară electorale vor avea un preşedinte, un vi­
din patria noastră, răspunzînd la che­ patru ani a crescut de la 494 la 547, nu­ Romînă puterea aparţine oamenilor mun­ cepreşedinte şi un secretar, în afara co­
jele şi au pietruit peste 500 metri 2 Una din prevederile decretului, oare cii de la oraşe şi sate“. m isiilor eleotorale ale comunelor şi oraşe­
mările sfaturilor populare care îşi de­ mărul şcolilor de 7 ani de la 97 la 127, liniari de drum, de la localul noului -j scoate şi mai mult în evidenţă oaracte- lor de subordonare raională, oare vor
sfat pînă Ia şosea. Fapta celor din ţ] rud profund democratic al orînduirii noa- Ca urmare acestui fapt, com isiile elec­ avea numai preşedinte şi secretar.
dică toată activitatea traducerii în viaţă iar numărul şcolilor medii a crescut cu torale regionale, raionale, orăşeneşti, ra­
ionale de oraş şi comunale se formează întreaga activitate a comisiilor electo­
a politicii partidului nostru, au obţinut încă 9. Pentru asigurarea condiţiilor de Spring este un exemplu bun de urmat ) stre de stat — în contrast izbitor cu orîn- din reprezentanţi ai organizaţiilor oa­ rale trebuie să se spriiine pe principiul
de către toţi locuitorii noilor comune. ) duiirea capitalistă sugrumătoare a liber- menilor muncii (sindicatelor, cooperati­ muncii colective şi a unei juste planifi­
mari şi frumoase succese pe drumul ri­ viaţă ale elevilor au fost înfiinţate 83 velor, organizaţiilor de partid, organiza­ cări. In acest scop, comisia electorală îşi
In noile comune s-au înfiinţat co- ^ taţilor poporului — este organizarea şi ţiilor de tineret şi altor organizaţii de întocmeşte un plan de muncă operativ şi
dicării nivelului lor de trai material şi internate pe lîngă diferite şcoli. mase) şi ai asooiaţiilor culturale, precum concret pe baza saroinilor şi datelor ce
şi din reprezentanţi desemnaţi în adu­ rezultă din decret, stabilind totodată ţi­
cultural. IN DOMENIUL INVĂŢĂMÎNTULUI mitete provizorii, care vor conduce } atribuţiile comisiilor electorale regionale, nări ale oam enfor muncii, pe întreprin­ nerea periodică a şedinţelor, în aşa fel
treburile obşteşti pina la alegeri. Da- ) raionale, orăşeneşti, raionala de oraş şi deri, instituţii, unităţi militare, gospo­ îneît hotărîriîe luat© să fie un rezultat
Faptele de mai jos oglindesc succese­ PREŞCOLAR. Numărul grădiniţelor de toria cetăţenilor este să le dea toată i comunale. dării agricole de stat, S.M.T.-uri, gos­ al colaborării şi părerilor tuturor mem­
podării agricole colective şi pe sate. brilor comisiei.
le pe care le-au obţinut oamenii mun­ copii a crescut în 1955 aproape de două
In compunerea comisiilor electorale vor Astfel constituite, comisiile asigură par­
cii din regiunea noastră prin participa­ ori faţă de anul 1950, iar numărul că­ ascultarea şi sprijinul. Ei trebuie să ^ Organizarea şl funcţionarea acestor co- intra deci, oameni din popor, muncitori, ticiparea directă a maselor la organiza­
ţărani muncitori, tehnioieni, intelectuali, rea alegerilor şi la aplicarea întocmai a
rea la acţiunile sfaturilor populare. minelor a crescut de la 9 la 18. ajute prin contribuţii voluntare la in- ?m isii electorale constituie o aplicare a meşteşugari, ştrînşi legaţi de interesele prevederilor deoretului, contribuie la jus­
stalarea CÎt mai temeinică a noilor ¦j principiului participării directe a maselor poporului, vrednici reprezentanţi ai aces­ ta coordonare a întregii munoi şi efectua­
IN DOMENIUL GOSPODĂRII ORĂ­ IN SECTORUL CULTURAL. Pentru tuia. rea unui control sistematic asupra des­
ŞENEŞTI ŞI COMUNALE. In anii 1951- pătrunderea cărţii în mijlocul oameni­ sfaturi populare. •}La conducerea treburilor statului. făşurării întregii campanii electorale.
1955 în întreaga regiune, s-a asfaltat o lor muncii, au luat fiinţă pînă în 1955, Adunările populare organizate în ve­
suprafaţă de 32.000 m.p. străzi şi tro­ 581 biblioteci care reprezintă o creştere Cu multe centre de comune nou în- J In cadrul comisiilor electorale, regio- derea desemnării propunerilor pentru Atribuţiile comisiilor electorale
tuare şi s-a pavat suprafaţa de 110.000 de 126% faţă de anul 1951, iar faţă d? com isiile electorale, constituie un prilej
m.p. de străzi. Pentru înfrumuseţarea 1944 o creştere de 1500°/o (în 1944 erau fiinţate, încă nu sînt legături telefo- 1 nale> raionale, orăşeneşti şi comunale, pentru popularizarea principiilor şi pre­ Comisiile electorale răspund în faţa
oraşelor, s-au creat zone verzi pe su­ numai 35 biblioteci). De asemenea în nice. Comitetele provizorii trebuie 1 sînt chemaţi a-şi exeroita oontroLul asu- vederilor decretului privitor la alegerea maselor de aducerea la îndeplinire , a
prafaţa de 115.000 m.p., iar pentru asi­ 1955 numărul căminelor culturale a cres­ deputaţilor în sfaturile populare, a ma­ sarcinilor prevăzute în decretul pentru
gurarea circulaţiei normale a vehicule­ cut de la 35 cîte erau în 1944, la 488. sprijinite pentru a face aceste legă- •] pra k,jnei desfăşurări a alegerilor şi a- rilor libertăţi şi drepturi de care se bu­ alegerea deputaţilor în sfaturile populare,
lor s-au construit şi reconstruit poduri cură astăzi poporul nostru, precum şi pen­
] supra aplicării întocmai a dispoziţiilor le- tru atragerea maselor la acţiunile în­ Principala sarcină a comisiilor electo­
treprinse de sfaturile populare pentru ri­ rale. regionale, raionale, orăşeneşti, alo
Sarcini de răspundere revin acum ] gale ^ 500'000 de

în lungime de 300 metri. IN DOMENIUL AGRICULTURII. In Jj,inb.aslşi.oiaecr„nri,t.eli.covdjtp,orrei.moeşmarptb,c.ui.iuuontt,ieliom.caeata¦aeir.itetlsaeoa-satrrfe.caaasl,eioe.tt.,esouerxt.nnro,teiraţr',pclii..lao1marue.ort.iivtv.iI.ăirE.npne?z<slooect,prnreaiu.uioil.a,eil.nuram.iers.iesaad,ficamaotr,s,btomaeup‘urimrronui.ii.ai-----. ji^i))ţJJjJJ,ţm_rddoa.,i_aeedreIf_aninci.si.aeeit.fn"rda.eemo1tu,laaucuGsşal1ntc„,iţ.r.ociaăme„i.noci,’.ebş'.,.ts,mşdc.nit,.tiCeaenevt1vşţaa.“tei.cţ.ti;niăeaxenmpşesipoaăo„lasiccntcaaia.ioc..rad,en,eedveaî.uclănxeocrcmănatt.tocarătr.asiraber.elleuşb.oa.cirueo.,rdao.iliallanea-

In raionul Hunedoara de pildă, numai întreaga regiune, în 1955, au fost iriga­

în ultimul timp s-a pavat şi asfaltat te 1200 ha pentru legume şi zarzava­

suprafaţa de 15.200 m.p. drum, s-au a- turi ceea ce reprezintă o creştere de 3

menajat 5 parcuri şi s-au confecţionat ori mai mare ca în 1944. Pentru comba­

S0 de bănci pentru parcuri. terea dăunătorilor au fost înfiinţate 14

Tot cu sprijinul sfaturilor populare, centre de stropit înzestrate cu 765 pom­ nale, care să poată îndruma activita- -j C o n s îif u ir e a c o m is iilo r e ! e c îu -

in regiune au fost electrificate peste 70 pe portabile; 133 pompe carosabile şi tea comitetelor provizorii. )rale regionale, raionala, o ră-

de cătune şi sate, iar prin autoimpu- 14 moto-pompe şi moto-prăfuitoare. In felul acesta, se va face o mai ^ ş e n e ş lî, raionale d e o r a ş şi

neri îh 1954 au fost înfăptuite 115 lu­ Pentru îmbunătăţirea patrimoniului bună gospodărire în satele din re- ) ___
giunea noastră şi va fi o legătură
crări noi (şcoli, cămine culturale, po­ pomicol au fost plantaţi pe şosele şi în co m u n afQ

duri, etc.) şi reparate 120 construcţii de livezi cu 144°lo mai muţi pomi decît în mai strînsă între aparatul de stat şi -1j Decretul Prezidiului Marii Adunări Na-

folos obştesc. 1 11 ' : * 1 1950. Q|menii muncii, ¦' i Jion-ale S t a b ile ş t e că pentru alegerea de- dicarea nive l u l gqşgodăreşc al oraşelor (Continuare in pag. 2-a)