Page 25 - 1956-01

Pa?. 2
Eroi ai clasei muncitoare
CONSTANTIN DAVID
Sau împlinit 15 ani de cînd a fost
ucis mişeleşte de către uneltele tică­
loase ale hitleriştilor, luptătorul co­
munist Constantin David. In noap­
tea de 20 spre 21 Ianuarie 1941, bes­
tiile legionare l-au asasinat în pădu­
rea Pantelimon, unde i s-a găsit mai
tîrziu trupul ciuruit de gloanţe şl sîî-
şiat de corbi.
Asasinarea lui Constantin David
avea un adînc tîlc politic. In 1941
hitleriştii strîngeau pe toţi trădătorii
de patrie şi plătindu-i cu bani grei,
transformau ţara într-o colonie nem­
ţească, poporul în sclavi ai monopo-
Iiştilor germani. Ei alegeau şi pregă­
teau uneltele trădătoare care aveau
să tîrască Romînla în războiul de
jaf şi cotropire contra Uniunii So­
vietice.
In masele largi populare creştea
împotrivirea faţă de regimul de bat­
jocură şl teroare Impus de hitlerişti.
Muncitorii cu salarii de foamete se
zbăteau în cea mal neagră mizerie,
supuşi muncilor forţate, schingiuiţi,
arestaţi şi asasin aţi; ţăranii erau je­
fuiţi crunt de rodul muncii lor, de tot
ce agonisiseră într-o vîaţă întreagă
de tru d ă } intelectualii cinstiţi se
simţeau cuprinşi de revoltă faţă de
teroarea dezlănţuită, minorităţile na­
ţionale erau asuprite şi lovite sălba­
tic. Poporul muncitor gemea sub apă­
sarea călcîiului cotropitorilor nemţi
şi ale slugilor lor plătite — besti­
ile legionare.
Intr-un asemenea moment, cînd
trădătorii pregăteau intrarea Romî-
nlei în războiul criminal împotriva
Uniunii Sovietice, cînd prin toate
mijloacele, căutau să înşele pe oa­
menii simpli, să ameţească pe cel
şovăielnici şi să impună prin teroa­
rea cea mai sălbatică o politică tră­
dătoare de patrie, comuniştii, apără­
tori ai clasei muncitoare, ai tuturor
celor obidiţi, adevăraţi patrioţi, lup­
tători dîrzi pentru libertatea poporu­
lui romîn, pentru independenţa sta­
tului, constituiau pentru uneltele hit­
leriştilor o gravă primejdie — pri­
mejdia de a fi demascaţi, de a fi ară­
taţi în adevărata lor lumină, primej­
dia alungării lor de către masele
Bolul şi atribuţiile comisiilor electorale
regionale, raionale, orăşeneşti şi cotiunale
(Urmare din pag. l-a)
rai»anelor de oraş şi comunale este de s
urmări, pe teritoriul respectiv, aplicarea
întocmai a dispoziţiiuniior ilegale privitoa­
re la alegeri.
In acest scop, mentorii comisiilor elec­
torale trebuie să studieze şi să cunoască
în mod temeinic prevederile decretului cu
privire la alegeri, să controleze pe teren
felul m m se desfăşoară pregătirile alege­
rilor şi să ia măsurile necesare bunei
desfăşurări a acestora.
Pentru a garanta justa aplicare a dis­
poziţiilor legale de către comisiile electo­
rale de circumscripţii, decretul prevede
că în contra deciziilor date de către a-
cestea asupra întâmpinărilor în legătură
ou propunerile de candidatură, oi)t şi cu
privire la toate operaţiunile comisiilor e-
leatorale de circumscripţie, se pat face,
în termen de trei zile, întâmpinări la
comisiile electorale regionale, raionale,
orăşeneşti, ale raioanelor de oraş şi co­
munale respective. Acestea sînt datoare
să rezolve întâmpinările în termen de 24
ore de la primire şi să comunice rezul­
tatul în următoarele 24 ore comisiilor e-
leotorale de circumscripţie.
însărcinate ou urmărirea aplicării în­
tocmai a dispoziţiilor legale privitoare la
Organizarea myncfi învăţătorului în vederea predării
lucrului m anual ia clasele l - I V
In condiţiile introducerii în acest
an şcolar a lucrului manual la cla­
sele 1-IV, au fost constatate o seamă
de lipsuri care sînt de altfel inerente
oricărui început. Ele se daloresc în
primul rînd unei nesatisfăcătoare în­
drumări a învăţătorilor din partea or­
ganelor competente, iar în al doilea
rînd chiar lipsei de preocupare a ca­
drelor didactice însăşi pentru acea­
stă problemă. Din analiza asupra pre­
dării acestui obiect de învăţămînt re­
zultă că atenţia trebuie îndreptată
în special asupra organizării predă­
rii lecţiilor şi asupra desfăşurării lor.
Referitor la prima problemă e ne­
cesar să se ţină seama de pregătirea
teoretică şi practică a învăţătorului,
de întocmirea planificării, de asigura­
rea materialelor şi a uneltelor şi de
asigurarea mijloacelor de stimulare a
muncii elevilor la lucrul manual.
Pregătirea teoretică şi practică a
învăţătorului, in vederea predării la
un înalt nivel a lucrului manual, tre­
buie să-i fie o preocupare de prim
ordin. Această sarcină revine în pri­
mul rînd fiecărui cadru didactic pe
baza studiului individual, iar în al
doilea rînd ea revine directorilor de
şcoli, consiliilor, şi cercurilor pedago­
gice în cadrul cărora se pot ţinea lec­
ţii deschise şi referate. învăţătorul
are îndatorirea profesională de a face
exerciţiile şi probele necesare cîştigâ •
rii prealabile a dexterităţii de a con­
fecţiona obiectele ce şi-a propus în
plan. In faţa elevilor el trebuie să
dovedească tehnică şi măestrie prin
propriul său exemplu.
Un lucru tot atît de necesar îl
constituie întocmirea planificării. O
bună planificare calendaristică la lu­
cru manual, nu poate fi făcută în
mobilizate Ia lupta pentru libertate
de către comunişti. Asasinînd pe
Constantin David, ei căutau să lo­
vească în partidul comunist, în cla­
sa muncitoare.
Născut în 1908, fiu de muncitor
strungar, Constantin David a cu­
noscut de mic lipsurile de tot felul,
a cunoscut valoarea unui codru de
pîine pe care de multe ori nu l-a
avut, a cunoscut mizeria. La 14 ani
trudea ca ucenic strungar la Atelie­
rele C.F.R. Găsind calea pentru rea­
lizarea năzuinţelor lui către o lume
mai bună, lipsită de exploatare, in­
tră în rîndurile U.T.C., unde capătă
pregătirea de comunist.
In zilele Iui februarie 1933, în a-
cele zile de eroice şi sîngeroase lupte
ale ceferiştilor, Constantin David, ca­
re era pe atunci unul din fruntaşii
sindicatului C.F.R., primeşte botezul
de luptă revoluţionară. Şi un an mai
tîrziu, în 1934 devine membru al
Partidului Comunist Romîn.
De la această dată activitatea Iui
se desfăşoară continuu în rîndurile
membrilor de partid pentru binele
clasei muncitoare, viaţa lui se identi­
fică cu lupta partidului pentru liber­
tate. Activitatea Iul este neobosită,
plină de forţă şi de încredere. El nu
renunţă în nici un moment nici Ia
lupta pentru victorie. Asasinat mişe­
leşte, moare cu credinţa nestrămu­
tată în victoria cauzei pentru care
a luptat şl s-a jertfit.
Astăzi, ţelurile pentru care şi-a dat
viaţa Constantin David, se împlinesc.
Ţara liberă păşeşte sub conducerea
înţeleaptă a partidului, pe calea pă­
cii, a înfloririi economice, pe calea
construirii socialismului. Poporul, în-
tr-un avînt uriaş a întîmpinat Con­
gresul al Iî-lea al partidului cu noi
realizări în toate domeniile. Şi nu
poate fi cinstire mai potrivită pen­
tru memoria luptătorului comunist
Constantin David, decît ivoi eforturi
pentru îndeplinirea măreţelor sarcini
ale celui de-al II-lea cincinal pentru
înflorirea patriei, pentru bunăsta­
rea celor ce muncesc, pentru socia­
lism.
©legeni, comisiile electorale regionale, na- cu Lazăr. De pildă, aprovizionarea cu nitnă îşi făcu vînt şl cu o mică echili-»
ioniaile, orăşeneşti, ale raioanelor de oraş
şl comunale, veghează la întocmirea în
termen a listelor de alegători şi la adu­
cerea lor la cunoştinţa generală, precum
şl la formarea la timp a secţiilor de vo­
tare.
După terminarea alegerilor, comisâiile
electorale regionale, raionale, orăşeneşti,
ale raioanelor de oraş şl comunale, veri­
fică şi înregistrează rezultatul alegarilor
pa circumscripţii.
Ele primesc din partea comisiilor elec­
torale de circumscripţie dosarele cuprin-
zînd procesul verbal al tuturor opera­
ţiunilor alegerilor, de centralizare a votu­ popular.
rilor şi de atribuire a mandalMud din
circumscripţiile respective, împreună cu
întâmpinările şl cererile depuse.
Primind aceste dosare, comtsâliLe electo­
rale regionale, raionale, orăşeneşti, ale
raioanelor de oraş şi comunale, îndheie
un proces verbal centralizator asupra re­
zultatului alegerilor pentru sfatul popu­
lar respectiv.
După terminarea acestor operaţiuni,
comisiile electorale regionale, raionale,
orăşeneşti, ale raioanelor de oraş şi co­
munale înaintează procesul verbal şi toa­
te celelalte acte comisiilor de validare a
mandatelor deputaţilor sfaturilor popu­
lare.
In numărul 540 al ziarului „Dru­
mul socialismului", a fost publicat
un articol intitulat „Introducerea
lucrului manual în şcoli — o sarci­
nă de mare importanţă".
Pentru a veni în ajutorul învăţă­
torilor, publicăm mai jos un articol
de îndrumare asupra felului în care
trebuie ca aceştia să-şi organizeze
munca în vederea predării lucrului
manual.
condiţiuni optime decît numai după
punerea la punct a pregătirii teore­
tice a învăţătorului. Un învăţător
care nu cunoaşte tehnica confecţionă­
rii obiectelor şi metodica predării
lecţiilor, nu poate stabili materialul
şi uneltele necesare întregului an.
Pentru acest fapt, în planul calen­
daristic, trebuie neapărat introdusă
rubrica „Materiale şi unelte nece­
sare“. La fiecare lecţie în dreptul
acestei rubrici se va specifica cu ini­
ţialele „e“ sau „n”, ceea ce va în­
semna „existent” sau „necesar”. Un
asemenea fel de planificare ne dă po­
sibilitatea de a extrage prin liste se­
parate materialele de lucru, uneltele,
materialul didactic necesar pe cate­
gorii ; de confecţionat, de procurat
din comerţ, sau de la Ministerul In-
văţămîntului. In planificarea temelor
pe date calendaristice, e bine ca lu­
crările practice să fie fixate în zile de
toamnă şi primăvară, rămînînd pen­
tru lucru manual mai mult zilele de
iarnă. E necesar să nu scăpăm din
vedere introducerea în planul calen­
daristic de ore speciale pentru orga­
nizarea de excursii, cu ocazia cărora
să fie procurate diferite materiale. De
asemenea trebuie introduse ore de vi­
zite în ateliere, fabrici, magazine,
DRUMUL SOCIALISM ULUI Mr 553
aumatyzxr
Note satirice Vizionînd spectacolul
„Pentru fericirea poporului“
Obiceiuri demne de... criticat
Fiecare om ere câte un abdoedu; bun saiu rău. Asta depinde de om. de A. BARANGA şi N. MORARU
In cazul de faţă vom araba câteva obiceiuri ale unor preşedinţi de sfa­
turi populare şi ale unor cetăţeni, pe oare nl le-au sezisat corespon­ In sală era o linişte aş putea spune aceste personagii alcătuiesc familia’
denţii voluntari Popovicd Aron, Florescu Oanstentdin, Pădurean Gheorghe perfectă — lucru care la Deva se în-
tîmplă destul de rar. Se părea că lui Busnea, comunistul neînfricat. Ele
şl alţii. spectatorii încremeniseră pe scaune
Obiceiurile ce le vom descrie mal jos nu fac cinste acelora oare şi numai ochii le ardeau animaţi, cli­ apar în toată dîrzenia, într-o deplină
pind din cînd în cînd.
le au şi ei vor trebui să se debaraseze de ele, să le înlocuiască cu unitate şi de o pilduitoare îndrăz­
dbtoluri bune. Pe scenă, faptele se succedau cu o
intensitate din ce în ce mai mare, neală.
precipitîndu-se, alergînd parcă spre
desnodămîntul final. Jocul interpreţi­ Bine realizate sînt şi figura secreta-1
lor îţi crea impresia sigură că ai sub
ochi nu o scenă de teatru, ci însăşi rului de partid Preda şi a trădătoru­
realitatea. Oamenii reprezentaţi,
,,Atotputernicul" ieşit din sfat cu o armă de vînătoare luptau, se înfruntau, se pîndeau, se lui meschin Adrian. Prin jocul des­
iscodeau şi în tot acest vacarm al
la umăr. Din poartă îi strigă unui refe- < lumii burgheze, vedeai cum se des­ făşurat de tovarăşul Vas, în rolul lui
Există în firea unor oameni, acea re n t: prind luminos figurile de comunişti,
tendinţă de a face pe grozavii, crezînd — Eu am plecat pe teren... oameni conştienţi de marea lor me­ Preda şi cel al tovarăşului Ormin-
că ei sînt tari şi mari. Şi mai urît este (Ştiţi, era una din zilele lucrătoare ale nire, gata să se sacrifice pentru bine­
că aceste tipuri de oameni, caută să a- săptămîn{i şi trebuia să ee ştie la sfat le şi fericirea poporului. deanu în rolul lui Adrian, se reuşe­
Eroii piesei se perindau pe sub şte a se scoate la suprafaţă cu multa
privirile noastre, a celor din sală,
în toată plenitudinea, purtînd în claritate largile dimensiuni sufleteşti
comportarea lor în cel mai natural
buzeze de titlurile şi funcţiile pe care undg sg păse?fe pre?edintele). chip, calităţile sau defectele ce-i ca­ ale primului şi mîrşăvia celui de-al
racterizează.
le ocupă, arătînd cu orice ocazie că ei Iată-l acum pe Lupu Lăscuţ, pornind doilea.
sînt atotputernici. Dar asia numai cînd pe drum in sus. Prin gind i se perindă Urmăream scena captivat, deşi a-
este vorba de făcut unele lucruri ne întîmplarea din Aua trecută cînd „avu sistasem în atîtea rînduri la repetiţii. Cu şanse bune şi-a interpretat ro­
Nu mai recunoşteam pe cei care la
admise. Iar atunci cînd trebuie să facă sese gMnion«_ Nu {mpu?caSe nimic. Nu început porniseră să-şi înveţe rolu­ lul şi tovarăşul Hoinich Mircea. EI
rile cu neîncredere şi pe care tovară­
şul Gheorghiu — regizorul acestei a reuşit să scoată la iveală şovăiala,
piese — îi corecta aproape la fiecare
vreo treabă de folos obştesc, sau să în- ir&ese njcl un cartuş Adică trăsese, replică de zeci de ori, pînă la ener­ nesiguranţa şi prudenţa caracteristi­
vare. Nu, şi de n-aş şti că cei care
drepte ceea ce strică, făcătorii de minu- daŢ numffli cîtgya >>cartu?e.. şl alea um. interpretează rolurile sînt artişti a- că celuilalt fel de intelectual, pradă
matori din ansamblul artistic al Sfa­
ni, îşi pierd puterea. piute cu „pulbere" de prună. Ţuică — tului popular orăşenesc Deva, aş fi a celor mai retrograde teorii despre
în stare să pun prinsoare că am de
Unul dintre aceştia, care face pe „atot- ^ H rfcem no{ aface cu profesionişti. viaţă şi om.
puternicul" este şi Marcu Lazăr preşe- Termlnînd ^ bilanţul zileî trecute, De aş încerca' să vorbesc despre Cu multă putere de înţelegere şi
cei care au interpretat mai bine, nu
dintele Sfatului popular din comuna începu să_?i tntocmească (n gînd Un m-aş putea hotărî asupra căruia a- analiză sînt interpretate personagiile
nume ar trebui să mă opresc. Fiecare
Baru Mare raionul Haţeg. Fără să mai plan aJ J eren u lu r de ^ Să-i urmă- şi-a îndeplinit rolul, şi l-a trăit cu negative. Aşa de pildă, tovarăşul Lă-
putere, s-a identificat cu el.
consulte pe directorul căminului cultu- r{m gîndurile ?l fiecare mi?care. zărescu desfăşoară un joc plin dé
Iată-l de pildă pe tovarăşul Radu-
ral şi colectivul de conducere, tov. Mar- >(Uite _ gîndeşte Lupu Lăscuţ _ azi lian Lucian în rolul comunistului Mi- siguranţă. El reuşeşte să reprezinte
hai Busnea : sobru şi duios, hotărît
cu Lazăr a dat de multe ori, autoriza- flm gmQ lau pe muchea dealului din şi neclintit în acţiuni, de un curaj şi cu multă iscusinţă tipul poliţistului
o tărie uimitoare în faţa interogato­
ţii pentru a se face baluri în cămin. dreapta... A h ! Firar al dracului să fie !... riului. Iată-l şi pe tînărul său fiu in­ brutal, slugarnic şi incult, bestial cu
terpretat de tov. Mardare Alexe:
De asemenea, dorind să-şi sărbătorească Cg se lnUmplase de a scăm t exclama- energic, dinamic, îndrăzneţ, conşti­ acei care-i încap pe mînă şi de o dis­
ent de marea cauză pentru care luptă.
cu mare „pompă" ziua onomastică fa- ţia aceasta răutăcioasă!? Nu ş tiţi? Să Iată pe fiica lui Mihai Busnea, inter­ preţuitoare umilinţă faţă de cei caro
pretată de tovarăşa Monica Priplata ;
miliară a organizat, cu de la sine pu- vă spun eu Tovară?ui preşedinte, obiş- fină şi ironică, reprezentantă veridică îi sînt şefi. Remarcabil s-a compor­
tere, o seară de dans, dar nu în faml- nuii cu noroiul de pe drum nu_x ma{ a intelectualului tînăr, crescut în
spiritul politicii de partid, dornică de tat tovarăşul Bordan în rolul inspec­
a-şi consacra viaţa pentru binele oa­
lie, ci tot în sala căminului cultural. ocolea şi mergea volnice?te ^ e l Fă. menilor simpli şl exploataţi. torului de poliţie Gheorghian. Prin-
Parcă-i mare lucru să dai autorizaţie cea pe vlteazut Dar intr. 0 groapă des. Calităţi deosebite au relevat în tr-o mimică şi un joc de scenă biné
şi să fa ric e -ţi place ? Nu, de loc. Şi mai m de ad?nC(ij acoperită w norol şl apăi interpretare tovarăşele Vas Aurica şi
Popescu Florentina, prima în rolul studiate acesta, a reuşit să contureze
bătrînei iar cea a doua în rolul so­
ales dacă eşti preşedinte... {{ intră un picior şi mai mai să cadă. Din ţiei lui Mihai Busnea. Amîndouă ho- întreaga josnicie a unui caracter co­
tărîte, cu aversiune faţă de politica
Cam aşa gîndeşte Marcu Lazăr. Dar întîmplare în groapă a căzut tocmai cu Împilatoare a regimului Burghez. rupt, venal şi lipsit de scrupule. Mai
să-l vedem şi la alte treburi. Şi să vor- piciorul sting. Asta l-a făcut pe vină- Prin toată comportarea lor extrem de
firească, ele reuşesc să-şi realizeze mult decît atît, tovarăşul Bordan a
pe deplin rolurile încredinţate. Toate
bim tot despre aceste baluri făcute cu torul nostru să nu se gîndească la fap- reuşit să sublinieze cu grijă momen­
aprobarea lui. tul cd ej ca preşedinte trebuie să facă tele de enervare şi neputinţă a perso­
— Nu-i aşa că după bal trebuie fă- ceva pentru repararea şi pietruirea dru- nagiului interpretat, ridicnliztndu-î şf
cută curăţenie ? murilor, ci să scuipe cu răutate de trei descoperind toată micimea sufletului
— Sigur că da I răspund cei întrebaţi, ori în stingă şi dreapta ca să nu-i fugă său perfid, în comparaţie cu tăria
Şi normal ar fi ca acei care, au orga- norocul vînătoarei. Ce să-i faci, e pu- morală şi de caracter a comunistului"
nlzat distracţii să se îngrijească şi de ţin superstiţios şi cum el plecase la vî- Busnea, de la care zadarnic se tru­
curăţenie... nat şi nu pe teren, vroia omul cu tot deşte să smulgă mărturisiri.
— Ba n u ! — ar sări înţepat (aşa cum dinadinsul să aibă noroc. Aplauzele îndelungi oferite de spec­
a şi sărit) preşedintele Marcu Lazăr. A trecut şi peste incidentul ăsta. Fă- tatori la sfîrşitul reprezentaţie!, con­
De curăţenia căminului se îngrijeşte di- cîndu-şl mereu planuri, viteazul nostru firmă valoarea la care aceasta s-a
rectorul, că d-aia-i director. Eu de unde vînător, ajunse în faţa unui pod. Se desfăşurat. Un merit incontestabil în
să strîng oameni... opri puţin în loc. îşi adusese aminte toată această bună reuşită, l-a avut
Şi iată-l pe „atotputernicul" nostru pre- cd într-o sesiune deputaţii i-au spus de munca de regie. Analizînd cu grijă
şedinţe care aplică cu uşurinţă ştampila Foăul ăsta şi de altele, cum că cetă- fiecare personagiu, pătrunzînd îri
pe autorizaţii, că de data aceasta i-a tenii Andraş Petru şi Tomescu Veţi, că- ( ungherele sufleteşti ale fiecăruia, to­
scăzut puterea. zuseră în apă din cauză că nu sînt re­ varăşul Gheorghiu, care a îndepli­
Dar să vorbim şi de alte lucruri do parate. nit această muncă, a reuşit să dea
care ar fi trebuit să se îngrijească Mar- Preşedintele nostru cumpăni arma In o justă interpretare subiectului ri­
dicat de piesă. Datorită stăruinţei pe
lemne a şcolii de 7 ani care nu s-a fă- ^ t f c ă de adevărat vînător, trecut fără care a depus-o cît şi pricen^rii sale
cut suficient, aprovizionarea cu lemne sd pă.ţească nimic. In gînd (şi ridea de în acest domeniu, fructificînd aptitu­
de foc a căminului cultural şi a biblio- doi care nu avea agilitatea lui, min­ dinile fiecărui interpret, el a reuşit
ierii săteşti care nu s-a făcut de loc fi drindu-se cu aceasta. Ca să repare po- 1 să scoată de la fiecare personagiu un
acoperirea cărămizii ce s-a confecţia- dttrile, nici nu i-a trecut prin gînd. joc natural. Piesa „Pentru fericirea
nat pentru mărirea clădirii căminului Merge el rit merge şi după o coti- poporului“ reprezentată dé ansam­
cultural, care se strică fără să fie bă- ¦tură ^vede venind nişte care pline c u , blul artistic al Sfatului popular oră­
gată în seamă de preşedintele sfatului, s<tcl. şenesc pe scena Devei, este pregătită
— Se duc cu cotele — gîndl preşedln- în vederea concursului. Menţinîndu-se
La rezolvarea acestor sarcini şi a al- tele. Asta înseamnă că ne îndeplinim şi pe mai departe la nivelul pe care
tora de folos obştesc, Marcu Lazăr, nu planul... l-a dovedit, acest ansamblu de artişti
mai are putere... Grindul ti fu întrerupt de o vedenie. amatori prezintă mulţi sorţi de
Ii piere atotputernicia. Ii răsărise în faţă o sesiune în care de­ izbîndă. V. DAN
putaţii îi reproşau că el nu şi-a predat | Şcoală la Chitid
„V ln ă to ru t" cotele la timp şi nici autoimpunerile nu
şi le-a achitat. Faţa i se încruntă um- De multă vreme, locuitorii comu­ laţii tehnico-sanitare necesare unui
Unor oameni le place caîn timpul H- plîndu-se de zbîrrituri. Ce ţi-i şi cu ue- nii Cliitid simţeau necesitatea unei
şcoli unde copiii lor să poată învă­ local modern de şcoală.
ţa slova cărţii pentru a deveni oa­
ber să-şi punăceva merinde înrucsac, deniile astea. Nici cînd pleacă „pe t e - 1 meni de nădejde pentru patria noas­ Printre cei care au muncit neobo­
să pornească cu arma de vînătoare pe ren- n,M dau pace. Dar asta n-a du- tră. Regimurile trecutului au tărăgă­
nat voit această lucrare. S-a încer­ sit pentru ridicarea clădirii, merită
cat de multe ori în timpul vechilor
urma animalelor sălbatice. Asta tuşeam- rat muIt. yînătorul nostru, adică pre- regimuri să se pună temelia unei să fie evidenţiaţi tovarăşii Bivol loan
şcoli în comună. încercările au rămas
nă că au pasiunea vînatului. Cu timpul, şedinţele Lupu Lăscuţ, le-a trecut la ru- zadarnice. Acum însă prin grija par­ secretar al organizaţiei de bază
tidului, locuitorii din Chitid şi-au
pentru ei vînatul devine un obicei. brica amintirilor neplăcute şi a pornit» văzut visul realizat. Nu de mult, a P.M.R., Vişoiu Ilie şi Vişoiu Gheor­
fost inaugurat noul local de şcoală
Acest obicei îl are şi preşedintele Sfa- să-şi găsească alinarea în vînătoare. pentru 7 clase, prevăzut cu internat, ghe, care au depus mult interes în
tului popular din comuna Teliuc, Lupu Nu ?tim> a vţno< sau nu cepfl âar sală de mese şi toate celelalte insta-
munca de fiecare zi. De asemenea,
Lăscuţ. n pasionează nespus de mult credem cd dumneavoastră, dragi cititori, elevii şcolii, cadrele didactice în frun­
v natul... aţi putut să-l cunoaşteţi într-o oareca- 1 te cu tovarăşul Gheorghe Vulcan
Să-l prezentăm dar pentru a fi cu- re măsură şi să vă spuneţi acum pă- directorul şcolii, au manifestat o vie
noscut de toţi, nu numai de locuitorii rerea despre obiceiul preşedintelui Lupu preocupare pentru terminarea noului
din Teliuc. lAscuţ. local în care acum muncesc cu
Priviţi. Un om de statură mijlocie a ROMULUS BUDIN drag. ION MARINESCU
corespondent
lor şi ale diferitor texte menite să în copii dorinţa de a-şi confecţiona organizarea activităţii în vederea pre­
stimuleze munca. Poliţele despre ca­ materialul didactic necesar pentru dării lucrului manual, de o absolută
re e vorba sînt diferite, unele sînt şcoală. E lesne de închipuit cu cît necesitate este cunoaşterea şi aplica­
prevăzute cu cuie, cu cîrlig pentru interes vor folosi aceştia la lecţii ma­
expoziţii, etc. agăţat. Ele au mobilitate putîndu-se terialul didactic lucrat de el. rea metodicii acestui obiect nou.
ridica, scoborî şi fixa pe două rigle TOMA PIENARU
O altă condiţie elementară şi strict verticale prevăzute cu găuri pentru Pe lîngă exigenţa învăţătorului în metodist
necesară, constă în asigurarea mate­ ca astfel distanţa dintre poliţe să
rialelor şi uneltelor. Această condi­ poată fi reglată, după mărimea lucră­ -------.................................................. ........................ '-r——M t y r - ------
ţie poate fi satisfăcută fie prin pro­ rilor expuse. Printr-un aranjament de
curarea de către copii a paielor de scripeţi, întregul cuier poate fl co- flunca este o eßesf/'m.teewoâo;yjbteeyerots/7?. j
grîu, a pănuşelor de porumb, etc. fie borît şi urcat. Ca texte sînt aşezate,
prin strîngerea de ghindă, nuiele, pa­ imediat deasupra poliţelor o tăbliţa I bjslX m I O O O O Uo
pură, conuri de brad cu ocazia dife­ cu inscripţia ; „Cuierul lucrărilor ma­
ritelor excursii organizate. nuale", iar sub acesta o altă tăbliţă 0° •
pe care e scris : „Munca este o ches­ -’ “m ir
Cu timpul, şcolile trebuie să ur­ tiune de onoare, de glorie şi eroism“.
mărească organizarea de mici atelie­ De ultima poliţă, sînt atîrnate două mj. m J. n.ü J. 0 OOQ
re, cu uneltele cele mai uzuale : foar­ cartoane pe care se găsesc scrise
feci, cuţite, ciocane, cleşte, dălţi, ace versuri de stimulare ca cele ce pot Âstazi.hcu/efdia, B.'/ts-ma/az/dmme/,
de croşetat, etc. fi citite în clişeul alăturat. Cuampusatw lc/w '/iicr, Acitiôf-3 ôoco//,
/tinesla v e i {lore mine a/id roifi,
Procurarea materialului didactic Confecţionarea unui astfel de cu­ c -3 0 'â jiK w m 'e/m e fiiooi.'ă y3/?ii?/7
necesar predării lecţiilor de lucru ier al lucrărilor manuale, nu este
manual (planşe, mostre, corpuri nici grea şi nici costisitoare, el fiind o./?5 m 5 m os? 0.53 OJ?* ,ooj o/of o.e5
geografice, etc.,) trebuie făcută din în cea mai mare parte lucrat din
vreme, tot pe baza planificării ca­ scîndură de brad. X-{ .2 0
lendaristice. De asemenea trebuie
dinainte pregătit materialul artistic Mult efect în stimularea elevilor îl
şi literar planificat, pentru a fi folo­ au expoziţiile de lucru manual, care
sit la desfăşurarea laturei distractive pot fi organizate la sfîrşitul pătra­
din cadrul orelor de lucru manual. relor sau la sfîrşliul anului şcolar.
Pentru valorificarea obiectelor con­
Un lucru care nu trebubie să scape fecţionate pot fi organizate expoziţii-
din atenţia învăţătorului, încă de pe bazar, şi în acest caz, pe etichetele
timpul cînd îşi lucrează planificarea obiectelor expuse va fi menţionat şi
anuală, esie cel al asigurării mij­ preţul.
loacelor de stimulare a muncii ma­
nuale. Unele dintre cele mai practice învăţătorul poate sugera elevilor
şi mai eficace stimulente îl constituie ideia înjghebării unui mic atelier
cuierul lucrărilor manuale, dulapu- şcolar, sau cel puţin a unei truse de
vitrină, fereastra-vitrină, expoziţiile unelte.
de lucrări manuale, etc. Din expe­
rienţa unui învaţă (or din satul Mere- Dacă de pildă, în copii a fost culti­
teu comuna Vinţu de Jos raionul vată dorinţa de a confecţiona şi do­
Alba, s-a putut constata rolul stimu­ na jucării pentru grădiniţele de co­
lator pe care-1 joacă în activitatea pii, alunei bucuria cu care ei vor aş­
micilor meşteri cuierul lucrărilor ma­ tepta ziua întâlnirii cu copii preşco­
nuale. Acest cuier, aşa după cum se lari va fi foarte mare. Ei vor fi mîn-
poaie vedea şi în clişeul alăturat, e dri ca sa meargă la aceştia încărcaţi
compus din trei poliţe pentru expu­ cu daruri, roade ale muncii mîinilor
nerea lucrărilor manuale ale elevi­ lor. Foarte bine este ca să stimulăm