Page 26 - 1956-01

'JBbM .
VIAŢA DE PARTID
Două organizaţii de bază,
două rezultate în muncă
r îmbată după ce 8-a trasat sarcina
a se studia documentele Congre­
sului, biroul organizaţiei de bază de la
furnale, a uzinei „Victoria“ Călan, a
organizat studierea acestora. Biroul
organizaţiei de bază, comitetul orga­
nizaţiei de U.T.M. şi comitetul sindi­
cal, au studiat documentele la comi­
tetul de partid, unde urmează să aibă
loc seminarizarea, iar membrii de
partid şi candidaţii cărora li s-a asi­
gurat materialul necesar, de aseme­
nea au studiat în mod individual do­
cumentele Congresului. Din Rapor­
tul de activitate al C.C. al P.M.R.,
membrii de partid din organizaţia de
bază de la furnale au tras serioase în­
văţăminte, pe care le-au aplicat în
practică. Acest lucru reiese din felul
cum au învins greutăţile ce le-au în-
tîmpinat în această lună.
La începutul lunii ianuarie, secto­
rul furnale al uzinei „Victoria” Că­
lan, s-a izbit de mari greutăţi. Lip­
sa de materiale importante necesare
producţiei de fontă, a făcut oa produc­
ţia la furnale să nu crească în mod
ritmic, din oare cauză planul produc­
ţiei de fontă în prima decadă a lunii
ianuarie nu s-a îndeplinit.
înainte, poate biroul organizaţiei
'de bază s-ar fi mulţumit să înregis­
treze aceste greutăţi obiective. Acum
însă, a procedat altfel. După ce mem­
brii biroului organizaţiei de bază s-au
sfătuit cu conducerea sectorului, au
iniţiat o consfătuire de producţie pe
sector, la oare au invitat şi pe direc­
torul întreprinderii şi şeful serviciului
planificării. Analizînd situaţia apro­
vizionării sectorului, muncitorii au
propus cîteva măsuri pentru a se pu­
tea ieşi din impas. însuşind propu­
nerile făcute, conducerea uzinei a tri­
mis un delegat la Galaţi la baza de
aprovizionare a Ministerului meta­
lurgiei pentru a face cunoscut greu­
tăţile ce le are întreprinderea prin
neasigurarea la timp a materialelor
şi pentru a determina această bază
să livreze imediat un stoc de orivoi-
rog (minereu special de fier). Un alt
delegat a fost trimis şi la Teliuc cu
sarcina de a rezolva transportul mi­
nereului de fier.
In !acelaşi timp, organizaţia de ba­
ză, prin agitatorii săi a desfăşurat o
largă muncă de lămurire pentru eco­
nomisirea fiecărui kg de minereu. La
iniţiativa comuniştilor Jenaru Dumi­
tru, Suciu Ioan şi Panait Gheorghe,
au fost organizate munci voluntare
pentru strîngerea minereului existent
în secţii. Astfel s-a putut asigura
funcţionarea furnalelor fără întreru­
pere pînă la sosirea minereului de la
Teliuc şi Galaţi cînd, lucrurile au in­
trat în cursul lor normal.
E adevărat că nu toţi membrii de
partid au făcut eforturi pentru a în-
frînge greutăţile. Au fost unii care au
Tof mai mulfe piese furnafe
Muncind pentru a spori necontenit
producţia de piese turnate, turnătorii
de la Călan îşi depăşesc cu mult
sarcinile planificate.
In perioada 1-18 ianuarie, spre e-
xemplu, colectivul acestei secţii şi-a
realizat planul la producţia globală
în procent de 110,4 la sută, iar pe
sortimente planul a fost realizat ast­
fel : sobe şi maşini de gătit 134 la
sută ; cochile şi plăci 145,8 la sută ;•
cazane încălzire centrală 132,4 la su­
tă ; vase negre 161,2 la sută ; vase
emailate 129,2 la sută.
O contribuţie importantă la obţi­
nerea acestor realizări au adus-o bri-
i Pentru folosirea maximi a capacităţii de producţie
Probleme tehnice (i) | u{!|ajg|0r şj jntroduc8rea micii mecanizări
„Ridicarea nivelului tehnic în toate ramurile economiei naţionale şi obţinerea
unei creşteri considerabile a productivităţii muncii în industrie, transporturi, prin:
— folosirea mai complectă a capacităţilor de producţie existente şi perfecţionarea
utilajelor, maşinilor şi agregatelor în funcţiune.
— introducerea treptată a tehnicii noi şl a procedeelor tehnologice supe­
rioare, începînd cu întreprinderile care au un rol determinant în ramura de pro­
ducţie respectivă. In acest scop, se vor generaliza metodele avansate de muncă
folosite de fruntaşii în producţie; în domeniul perfecţionării tehnologiei se vor
introduce cu perseverenţă mecanizarea complexă şl automatizarea proceselor de
producţie în principalele întreprinderi; o atenţie deosebită se va da creşterii ac­
centuate a indicilor de folosire a utilajelor.
(Din Raportul de activitate al C.C. al PJvI.R. la Congresul al II-loa al panti-
dulrutl).
Una din cel© mai importante rezerve
pentru mersul continuu înainte şi pentru
accelerarea dezvoltării industriei socia­
liste este utilizarea maximă a utilajului
industrial (folosit în prezent în miod ab­
solut insuficient), precum şi introducerea
tehnicii noi, aplicarea cuceririlor ştiinţei
tehnice pe scară tot mal largă în pro­
ducţie fapt ce duce la accelerarea pro­
gresului tehnic, la sporirea nandlamemtu-
lui existent, la un arvînt continuu al pro­
ducţiei.
Fiecare pas în muncă pe drumul pro-
gnesulud tehnic înseamnă şi ridicarea
po o treaptă superioară a utilizării ex­
tensive şi intensive a ultlajulut.
îmbunătăţirea folosirii extensive
a utilajului
In afară de acele ramuri de producţie,
unde însăşi natura procesului tehnologic
reclamă lucru în trei schimburi, în alte
ramuri ale industriei oa metalurgia pre­
lucrătoare, industria metalelor neferoase,
industria chimică, industria extractivă a
metailelor neferoase, etc. majoritatea în­
treprinderilor lucrează într-un schimb
sau cel mult în două, Trecerea întregu­
dat înapoi. Un asemenea tovarăş s-a
dovedit a fi Biro Ştefan membru în
biroul organizaţiei de bază. De fapt el
de mult nu-şi ducea la îndeplinire
sarcinile. Ga propagandist neglijează
pregătirea sa pentru lecţii, nu parti­
cipă la instruire, nu ţine convorbirile
la oercul său de studiu. Ca responsa­
bil organizatoric, în loc să fie elemen­
tul cel mai mobilizator, el singur nu
participă la acţiuni şi adunări, um-
blînd mai mult după interesele sale
personale.
Pentru aceste atitudini ale sale a
fost pus mai întîi în discuţia biroului
organizaţiei de bază, iar după aceea
în discuţia adunării generale. Mem­
brii de partid do la furnale sînt ho-
tărîţi, că dacă nici după această a-
dunare nu se îndreaptă, să la măsu­
rile pe care Statutul partidului le in­
dică faţă de acei membrii de partid
care nu-şi duc la îndeplinire sarcini­
le oare le-au fost încredinţate.
Cu totul alta e situaţia în organi­
zaţia de bază a Uzinei de semicocs
din Călan. Aici lipseşte preocuparea
pentru mobilizarea muncitorilor la tra­
ducerea în viaţă a sarcinilor stabilite
de către Congresul partidului. Mulţi
membri de partid nu cunosc docu­
mentele Congresului deoarece secre­
tarul organizaţiei de bază, Ungur
Ioan, nici pînă în ziua de azi n-a or­
ganizat studierea în adunările gene­
rale ale organizaţiei de bază. (D ealt­
fel, la semicocserla de la Călan, adu­
nările generale nu s-au ţinut de cîte­
va luni). In oadrul unităţii există
multă indisciplină. Unii muncitori în-
tîrzie sau lipsesc de la lucru. Faţă de
aceste neajunsuri organizaţia de par­
tid n-a întreprins nici o măsură. în­
suşi secretarul organizaţiei de bază
este un element nedisciplinat. El vine
cu întîrzieri la serviciu, face nemo­
tivate şi nu constituie exemplu demn
de urmat pentru nemembrii de partid.
Pentru faptul că există în aoeste
două organizaţii de bază din Călan
situaţii atît de diferite, trebuie să fie
tras la răspundere şi comitetul de
partid din Călan, oare cu toate că
este în cunoştinţă de cauză cu stă­
rile de lucruri de aici n-a luat nici
o măsură practică de a lichida lip­
surile de la semlcocserle. Tovarăşul
Frenţoni activist al comitetului de
partid se mulţumeşte cu înregistrarea
lipsurilor fără să la vreo măsură îm­
potriva lor.
Raportul de activitate al C.C. al
P.M.R. arată, că organele de partid
sînt datoare să-şi îndrepte forţele
principale într-acolo unde există ră-
mînere în urmă, pentru ca toate or­
ganizaţiile de bază să fie ridicate la
un astfel de nivel, oa să fie în stare
să aplice în practică linia partidului.
De aceste indicaţii trebuie să ţină
seamă şi comitetul de partid de la
Călan.
găzile de fete, care lucrează în sec­
ţia turnătorie. De exemplu, brigada
I-a de fete condusă de Brănescu Li-
Ha, a turnat cu 88 buc. piese mai
mult, peste plan ; brigada IlI-a con­
dusă de Tofalfi Terezia a turnat cu
122 buc. piese mai mult, iar brigada
IV-a condusă de Gberb Elisabeta a
turnat cu 70 buc. piese peste plan.
Realizări importante au obţinut şi
echipele de turnători conduse de to­
varăşii Kelemen Dionisie, Barboni
Gheorghe şi alţii, care au turnat cu
5-22 bucăţi piese peste prevederile
sarcinilor de plan.
lui parc de utilaje ale industriei la lu­
cru in două şi parţial în trei schimburi,
ar echivala, prin efectele sale, cu dubla­
rea capacităţii de producţie a industriei
noastre fără alte investiţii.
In industria noastră metalurgică ca şi
în alte ramuri ale industriei, gradul de
folosirea extensivă a utilajului eslte încă de către schimburi, ceea ce echivalează cu
foarte scăzut. Lipsa de cadre necesare
pentru oompiectaren schimburilor doi şi
trei este piedica principală oare stă în
ca0.ea îmbunătăţirii folosirii extensive a
utilajului, prin trecerea la lucru în două
sau trei schimburi.
Ou toate succesele obţinute în dome­
niul formării cadrelor, această problemă
este însă departe de a fi rezolvată m
numai pentru schimbul doi şi trei dar
cîte odată şi pentru schimbul întii. A-
ceasta se datoreşte faptului că în multe
din întreprinderile noastre oa întreprin­
derile carbonifere din Valea Jiului,
combinatul siderurgic Hunedoara şi alte­
le, problema pregătirii unui număr în­
destulător de cadre calificate nu a stat în ză aşa-zdsa „obişnuinţă“ şi ridică simţul
centrul preocupării organelor tehnice şi
administrative ale acestora.
O altă cale pentru a elibera forţe de
muncă pentru schimburile doi şi trei este
DRUMUL SOCIALISMULUI
O0iimitarea cireumscripţiifor
electorale
Comitetele executive ale sfaturilor
populare din regiunea noastră, au în­
ceput acţiunea de delimitare a cir­
cumscripţiilor electorale pentru ale­
gerile de deputaţi în sfaturile popu­
lare.
Astfel, în raionul Petroşani au
fost delimitate 10 circumscripţii elec­
torale regionale, 50 circumscripţii ra­
ionale, 227 orăşeneşti şi 101 circum­
scripţii electorale comunale, iar în
raionul Hunedoara au fost delimitate
5 circumscripţii electorale regionale,
38 raionale, 35 orăşeneşti (în Sime-
ria) şi 229 comunale. In raionul Se­
beş au fost delimitate 13 circum­
scripţii regionale, 65 raionale, 43 cir­
cumscripţii orăşeneşti şi 693 circum­
scripţii electorale comunale.
In întreaga regiune au fost deli­
mitate 79 circumscripţii electorale re­
gionale, 410 raionale, 146 circum­
scripţii în oraşele de subordonare re­
gională, 463 circumscripţii în oraşele
de subordonare raională şi 3495 cir­
cumscripţii electorale comunale.
—o —
O gazetă de perete
fără activitate
Colectivul gazetei de perete „Achi­
zitorul“ de la Oficiul raional de achi­
ziţii şi contractări de animale Haţeg,
şi-a încetat activitatea. Aceasta se vede
după articolele oare sînt afişate în
frumoasele chenare ale gazetei, a r­
ticole ce ilustrează realizările obţinute
în cinstea zilei de 7 Noiembrie.
A trecut atîta timp de atunci, timp
în care, colectivul acestui oficiu a
obţinut unele realizări în muncă, a
mai avut şi unele lipsuri, despre care
în gazeta de perete nu s-a scris nimic.
De aici reiese că membrii colecti­
vului de redacţie al gazetei de perete
au uitat de îndatoririle ce le au, iar
organizaţia de bază nici nu s-a gîn-
dit să-i trezească la realitate.
Situaţia în oare se găseşte gazeta
de perete dă naştere lia următoarea
întrebare:
Ce are de gînd biroul organizaţiei
de bază să facă în direcţia îmbunătă­
ţirii activităţii gazetei de perete ? Iar
dacă biroul organizaţiei de bază nu va
lua nici o măsură, ce părere are Co­
mitetul orăşenesc de partid Haţeg
în această airecţie ?
I. MAREŞ j
corespondent
ANUNŢ
Comitetul regional de vînătoa«w
re Hunedoara, aduce la cunoş­
tinţa posesorilor de permise de
port-armă şl autorizaţii de deţi­
nere de arme din raza regiunii, că
începînd cu data de 1 februarie
1956, are loc viza de prelungire
a valabilităţii permiselor şl au­
torizaţiilor de port şl deţinere
de arme.
Tovarăşii posesori de permise
port-armă sînt obligaţi a se pre­
zenta Ia filialele de vînătoare ra­
ionale de care aparţin pentru În­
tocmirea formelor legale pînă la
data de 5 martie 1956, iar pose­
sorii de autorizaţii de deţinere de
arme Ia miliţia raionului unde îşi
au sediul.
lucrul la mal multe maşini. Lucrul la
mai multe maşini presupune o perfectă
raţionalizare a muncii şi organizare a lo­
cului de muncă. Trebuie create condiţii
pentru ca munca simultană la mai multe
maşini să fie introdusă şi extinsă cît mai
mult în industria noastră, folosind expe­
rienţa fruntaşilor în producţie.
Această metodă este aplicată în între­
prinderile noastre de un număr tot mai
mare de muncitori fruntaşi în produc­
ţie, elaberînd astfel muncitori pentru
schimbul doi şi trei.
Preluarea schimbului din mers
Lichidarea pierderilor de timp de lucru
cu ocazia schimburilor are o deosebită
însemnătate. Prin aplicarea metodei so­
vietice Antontna Jandarova ies la Iveală
importante rezerve de producţie. Această
metodă constă în crearea unor condiţii
tehnica şi organizatorice, oare să permită
predarea şi preluarea maşinilor din mers
lichidarea pierderilor de timp de lucru
între schimburi şi imediat după schimb.
Prin aceasta se economiseşte o parte în­
semnată din timpul de pregătire şi se
încheie prin evitarea repetării inultiile a
operaţiilor de montare şi demontare a
sculelor şi dispozitivelor, de reglare a ma­ tea lui de producţie. Aceasta scurtează
şinii, de centrare şi de prindere a ultimei
piese neterminate de schimbul precedent.
Aceasta are pe lingă aspectul economic şi
un aspect educativ în atitudinea munci­
torilor faţă de folosirea integrală a celor
480 de minute.
Metoda Antonined Jandarova lichidea­
de răspundere personală a muncitorului
oreîndu-i obligaţia de a preda schimbu­
lui următor maşina din mers şi în cele
mlai bune condlţhmi.
Fag. 3
rmrr~r... ¦¦ngr'Vt
Să învăţăm din experienţa oamenilor sooietici
Pe bază de grafic ciclic
Colectivul minei nr. 7 „Trudovs- de N. ZAMFORT fi a graficului ciclic, întărirea disci­
kala" este vestit nu numai în Don- B. SARANSKI plinei în muncă. Planificarea prea­
bas. In abatajele minei munca nu labilă a sporit rolul maiştrilor mi­
încetează nici ziua, nici noaptea. Du­ In primul rînd a fost lărgit rolul neri în sector, a mărit răspunderea1
duie fără încetare, muşcînd din gro­ maistrului. In prezent, înainte de a lor pentru pregătirea locului de mun­
simea straturilor seculare de căr­ coborî în mină, el prezintă brigă­ că, a suprimat aproape integral tim­
bune, havezele şi. combinele, zăngă­ zii o scurtă dare de seamă asupra pii morţi proveniţi din cauza insu­
nesc transportoarele, huruie maşinile îndeplinirii graficului în ziua prece­ ficienţei de lemn de mină, defectări­
pentru încărcarea sterilului, pe lini­ dentă, în care scoate în evidenţă lor în transportul subteran, a func- ,
ile de cale ferată subterană gonesc toate realizările, arată cit a cîştigdt ţionării proaste a mecanismelor.
garniturile de mare tonaj încărcate fiecare membru al brigăzii. Tot­ Galeria direcţională a sectorului
odată, el semnalează neajunsurile şi nr. 3 este consolidată cu material <
cu cărbune.
Colectivul minei nr. 7 a dat ţării indică metodele de înlăturare a lor. lemnos; ramele sînt duble, distanţa
mii de tone de cărbune peste plan. In sectorul nr. 3 nici unul din mineri dintre ele nu este de 0,8 metri, ca i
O parte considerabilă din acest com­ nu va părăsi abatajul pînă cînd mai­ de obicei, ci de 1,5 metri. M atveev'
bustibil a fost extras peste plan de strul miner nu va măsura volumul explică că aceasta este o măsură de
muncii depuse de fiecare, pînă nu va precauţie pentru cazul cînd una din
minerii sectorului nr. 3.
Sectorul nr. 3, condus de tînărul controla calitatea muncii. rame se întîmplă să nu fie în bună­
tehnician Ivan Matveev, este frun­ Dacă cineva nu a muncit conştiin­ stare.
taş pe mină datorită aplicării me­ cios, maistrul miner îi cere să refa­ Producţia sectorului este conside­
todei de muncă a graficului ciclic. că munca, iar şeful sectorului pune rabilă. Vagonetarii abia prididesc să
In abatajul lor munca este în aşa în discuţie comportarea lui în faţa aducă la timp vagonetele goale.
fel organizată incit toate operaţiile întregului colectiv. In abataj se vede un fir alb, în­
de extracţie şi transport al cărbu­ La întărirea disciplinei în muncă, tins ca o coardă pe pămînt.
nelui, precum şi măsurile în legă­ în sector dau un preţios ajutor gru­ După acest fir se fixează stîlpii.
tură cu acestea alternează într-o pa de partid şi organizaţia sindi­ Aceasta i-a ajutat să facă ca aba­
succesiune determinată, în strictă cală.
tajul să fie drept, ceea ce a uşurat*
conformitate cu un grafic special. Toate operaţiile de producţie din considerabil munca minerilor arma­
Minerii sectorului îndeplinesc un ci­ sector se execută după grafic. Pe tori. Dacă înainte vreme abatajul
clu în 24 ore. In acest interval de masa şefului sectorului — Ivan Ma­ era consolidat de trei oameni, a-
timp se execută următoarele lucră­ tveev — se poate vedea planul lu­ ceastâ operaţie în prezent este exe­
ri : extragerea cărbunelui cu haveza, crărilor miniere ale sectorului nr. 3 cutată numai de două persoane. Mi­
încărcarea lui pe transportoare, con­ şi galeriilor alăturate, în care figu­ nerii armatori coboară în mină cu
solidarea abatajelor, pregătirea ni­ rează accidentele geologice, puţu­ patru ore mal tîrziu decît minerii
şei, deplasarea transportoarelor şi rile, straturile de cărbune care se tăietori şi încărcători atunci cînd o ,
lasă intacte pentru a feri abatajele parte din abataj a fost deja curăţită
mecanismelor.
Prin condiţiile sale geologice şi de infiltrarea apei. Acest plan per­ de făgaşe.
înzestrarea tehnică, abatajul secto­ mite să se prevadă din timp even­ înainte se fixau stîlpii la o distan­
rului nr. 3 nu se deosebeşte cu nimic tualele complicaţii, să se cunoască ţă de 0,8 m unul de altul, în pre­
de celelalte abataje din această mi­ cît timp va funcţiona abatajul, cînd zent — la o distanţă de 0,7 m. A
nă. Nici graficul ciclic, pe baza că­ trebuie să se înceapă pregătirea unui fost micşorată şi distanţa între gău­
ruia lucrează sectorul, nu se deose­ nou abataj.
rile de puşcare de la 1,7 la 1,5 m.e-
beşte prin nimic de multe altele ase­ In flecare dimineaţă, Ivan Mat­ tri. Datorită acestui lucru, acoperi­
mănătoare, folosite în abatajele în­ veev chibzuieşte în mod amănunţit şul a devenit mai solid şi stratul d e ,
vecinate şi la minele din apropiere. planul de muncă al sectorului pe cărbune se fisurează mai bine după
Totuşi, dacă colectivul sectorului a ziua următoare. El calculează cît puşcarea găurilor.
reuşit intr-un timp relativ scurt să lemn de mină trebuie să se aducă
devină fruntaş, aceasta se explică astăzi, cîte traverse şi şine, unde Deşi au trecut numai opt luni de,
prin importanţa acordată aici mun­ cînd minerii sectorului nr. 3 au în­
cii cu oamenii. trebuie reparate mecanismele pentru ceput să aplice zilnic graficul ciclic ,
ca sectorul să poată lucra normal a în abatajul lor, sectorul a sporit de \
Munca in sector a fost complect doua zi. trei ori extracţia de cărbune, produc- ,
reorganizată, ţinîndu-se seama de Acest sistem de a se planifica cu tivitatea muncii minerilor a sporit,
recomandările vestitului miner din o zi înainte munca sectorului, per­ de două ori, iar sarcina de plan pe
mite organizarea precisă a procese­
Donbas, Ivan Brldko, Erou al Mun­ lor de producţie, respectarea strictă 1955 a fost îndeplinită de sector,
cii Socialiste. cu 70 de zile înainte de termen.
Planul producţiei siderurgice trebuie îndeplinit în mod ritmic
Directivele celui de-al Il-lea Con­ tric a fost depăşit cu 12 Ia sută. De (care au drept scop asigurarea în­
gres al P.M.R. au pus în faţa munci­ asemenea, furnaliştii de la furnalul I deplinirii integrale a planului de
torilor, Inginerilor şi tehnicienilor şi 6 de la combinat şi cei de Ia fur­ producţie), în şedinţa de activ a co­
din industria siderurgică sarcina de nalul 1 de la Călan şi-au realizat mitetului de partid al combinatului,
a spori necontenit producţia de me­ şi depăşit sarcinile de plan. Realizări trebuie să prindă viaţă. Este necesar
tal. Astfel, se prevede ca în anul însemnate au obţinut şi oţelarii care să se pună cu desăvîrşire capăt lip­
1960, in comparaţie cu 1955, produc­ deservesc cuptorul nr. 4 al combina­ surilor care se mai manifestă încă
ţia de fontă să crească de cca. 2 ori, tului. în diferite compartimente din cadrul
cea de oţel de 2-2,2 ori, iar cea de combinatului, asigurîndu-se îndepli­
laminate aproape să se dubleze. Aceste succese obţinute sînt nesa­ nirea ritmică şi nu în salturi a planu­
tisfăcătoare deoarece planul de pro­ lui de producţie,
îndeplinirea acestor sarcini măreţe ducţie al combinatului, pe primele
cer din partea siderurgiştilor folosi­ 18 zile ale lunii curente, la produc­ Făcînd cunoscut fiecărui muncitor
rea cît mai complectă a rezervelor in­ ţia de fontă şi oţel S.M. nu a fost sarcinile măreţe pe care partidul Ie
terne a întreprinderilor p rin : obţi­ îndeplinit. De asemenea, nici la Că­ pune în faţa lor în ce priveşte spo­
nerea de indici înalţi de utilizare a lan planul la producţia de fontă nu rirea producţiei de fontă, oţel şi lami­
capacităţii de producţie a agregate­ a fost realizat în această perioadă nate, organizaţiile de partid, sindi­
lor ; introducerea şi respectarea gra­ decît în proporţie de 95,79 la sută. cat şi U.T.M., trebuie să mobilizeze,
ficului intern de transport j respec­ să însufleţească pe fiecare muncitor,
tarea cu stricteţe a procesului tehno­ Rămînerea în urmă faţă de sarcini­ inginer şi tehnician la luptă pentru
logic ; extinderea planificată ă me­ le de plan, trebuie să dea serios de îndeplinirea sarcinilor planului de
todelor înaintate şi a experienţei frun­ gîndit organizaţiilor de partid, sin­ producţie.
taşilor j respectarea graficului de dicat, U.T.M. şi conducerile tehnico-
reparaţii şi Buna întreţinere a utila­ administrative ale acestor întreprin­ Oamenii muncii de Ia Combinatul
jelor, etc. deri. siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hu­
nedoara^ şi uzina „Victoria“ Călan,
Luptînd pentru sporirea neconte­ Pentru îmbunătăţirea situaţiei, este nu odată au arătat că el pot, nu nu­
nită a producţiei de metal, siderur- necesar să se facă o analiză temei­ mai să îndeplinească dar să şi de­
giştii de la Hunedoara şi Gălari, au nică pentru a se dezvălui cauzele ca­ păşească sarcinile puse în faţa lor.
reuşit să obţină unele succese în a- re împiedică unele furnale şi cuptoare Ei pot să dovedească şi acum, cînd
ceastă privinţă. Astfel, în primeîS 18 să-şi îndeplinească planul. Pe baza în faţă Ie stau sarcini şi mai mari, că
zile ale acestei luni planul Ia pro­ acestei analize să se ia măsuri co­ îşi vor putea spori eforturile aducîn-
ducţia de laminate S fosî rea­ respunzătoare, menite' sa asigure în­ du-şi contribuţia deplină la sporirea
lizat în proporţie de T0'f,5 Ia' deplinirea planului pe fiecare briga­ necontenită a producţiei de fontă,
sută, iar Ia cea de oţel elec­ dă, echipă, schimb şi agregat îri parte. oţel şi laminate.
Măsurile ce s-au propus a fi luate
La aplicarea metodei se ivesc o serie baţii în fluxul tehnologic. Reparaţiile accidentale trebuie ’
de dificultăţi de ordin, tehnlco-organiaa- Pentru a elimina aceste dificlenţe în
torio, ca problema împărţirii câştigului înlăturate
între muncitorii din schimburi pentru toate întreprinderile s-au înfiinţat servi­
piesele lucrate în continuare, însă aces­ ciile mecanicului şef, datate cu ateliere O altă rezervă în prelungirea duratei
tea pot fi învinse ou uşurinţă atenei cînd de reparaţii care au sarcina să execute de funcţionare a maşinilor este reduce­
conducerea întreprinderii desfăşoară o în mod planificat repararea tuturor mij­ rea numărului încă ridicat ai reparaţiilor
muncă organizată consecventă. loacelor fixe. accidentale. Accidentele care pun în pe­
riod atît utilajele aît şi personalul care-1
Buna întreţinere a maşinilor de către In industria noastră există încă mari deserveşte, provin mai ales din defecte
pierderi din timpul de folosire a utila­ de material sau utilizare de material ne-
muncitorii care le deservesc jului, datorită modului defectuos în care corespunzător, din uzură exagerată, din
se planifică şl se execută întreţinerea întreţinere necorespunzătoare sau repara­
Sînt multe cazuri în care, maşini pre­ şi repararea maşinilor sau agregatelor: ţii executate superficial, din exploatare
ţioase, au fost scoase din funcţie, dato­ durata reparaţiilor planificate este încă greşită prscrum şl din nerespectarea pla­
rită lipsei de preocupare pentru între­ prea mare faţă de normele existente nului de producţie.
prinderea lor. In multe întreprinderi, da­ în industria sovietică; calitatea repara­
torită lipsei de grijă faţă de utilaje şi ţiilor planificate este şi ea inferioară ni­ Multe din aoeste accidente pot fii evita­
neglijenţe în deservirea maşinilor, între­ velului atins în industria sovietică. te dacă mecanicul şef îşi organizează ser­
ruperile accidentale şi neptLandficiate au viciul mal bine, fiind continuu pe tepen,
dus la scăderea gradului de folosire a u~ Situaţia nesatisfăcătoare oare există în dacă instructajul personalului este com­
tHajului. Cauza acestei situaţii este faptul privinţa întreţinerii utilajului, durata plectat în toate sectoarele de producţie şi
că nu peste tot se constată existenţa u- mare de imobilizare a maşinilor, timpul dacă vigilenţa sa şi a colaboratorilor săi
niud simţ de răspundere faţă de utilaje. relativ scurt între două reparaţii, precum este ascuţită şi trează.
In multe din întreprinderile noastre e-a şi numărul însemnat de reparaţii acci­
dus cu succes lupta pentru lichidarea dentale se datorase în bună parte suba­ Cercetarea cauzelor accidentelor în mul­
lipsei 'de răspundere personală. precierii de către conducerile întreprin­ te cazuri se face foarte superficial în
derilor a importanţei serviciului mecani­ scopul ocolirii răspunderilor şl al acope­
Reparaţiile preventive planificate cului şef oare nu este încadrat ou per­ ririi vinovaţilor.
sonal suficient, iar atelierele de reparaţii
măresc timpul de funcţionare nu dispun de m aşinile necesare. Acest lru- Pentru dezvoltarea simţului de răspun­
cru se întîmplă şi la combinatul siderur­ dere trebuie introdusă fişa de utilizare
a utilajului gic Hunedoara, unde reparaţiile planifi­ a maşinilor, oara să lege oamenii de ma­
cate sînt neglijate fapt care duce la în­ şinile pe oara le manipulează şi să-i fa­
întreţinerea şi repararea preventivă treruperi neplanificate în funcţionarea că să răspundă de buna lor funcţionare.
planificată a utilajului măreşte capacita­ utilajelor şl agregatelor.
Tehnica planificării reparaţiilor
durata de imobilizare a maşinilor şi pre­ O altă cauză a lipsurilor în munca de
lungeşte timpul lor de funcţionare intre întreţinere şi reparare a utilajului este De planificarea lucrărilor de reparaţii
două reparaţii. tendinţa care se manifestă, (sub presiunea precum şi executarea lor, depinde într-o
serviciilor de producţie), do a nu se eli­ mare măsură mobilizarea rezervelor in­
In trecut reparaţiile se executau „după bera m aşinile şi agregatele pentru revi­ terne ale utilajului şi îndeplinirea cu
necesităţi“ atunci cînd m aşinile încetau zia planificată la termenele stabilite. Da­ succes a sarcinilor programJtlui de pro­
să mai funcţioneze din cauza uzurii a- torită acestor poziţii nesănătoase, s-a a- ducţie.
vansate sau a accldentaţiilor. Reparaţiile jums în rinele uzine la opriri forţate şi
nu erau pregătite din timp iar piesele întreruperi accidentale rare au avut oa Pentru oa planificarea să fie pasibilă
de schimb se efectuau abia după opri­ rezultat o pierdere însemnată din timpul sînt necesare o serie de operaţii premer­
rea maşinii. Acest fapt prelungea consi­ de lucru al maşinilor. gătoare o a : gruparea utilajului pe tipuri,
derabil durata de imobilizare a utilaju­ determinarea com plexităţii şi volumului
lui, scumpind costul reparaţiilor. Maşini­ Lipsa de grijă pentru maşini s-a ma­ de lucrări al reparaţiilor, stabilirea şi
le fiind exploatate peste limita de uzură, nifestat şi printr-o punere în funcţiune ţinerea unei evidenţe separate pentru
lucrau cu o productivitate scăzută, cali­ a maşinilor noi fără un control prealabil, utilajul chee, pregătirea documentaţiei
tatea produselor era Slabă, iar oprirea
neprevăzută a mtăşinflor p^ojdulcşă pertur- fără a fi complect ancorate pe fundaţii şi (continuare in pag. 4 a)
podiate.