Page 27 - 1956-01

Pag« 4 DRVMÜL SOCIALISMULUI Nr. DDJ

¦¦¦'¦ ¦miPJWg.-J.'Li’ü l

Deschiderea sesiunii „India se poate lipsi Liipfa Partidului Comunist Francez
Adunării Naţionale Franceze de ajutorul amerioan“ împotriva ideologiei burgheze

Cuvînfarea lui M arcel Cachin — a declarat preşedintele Ligii
indiene din Statele Unite

P A R IS (Agerpres). — La 19 ia- Cachin a sublinat că oamenii mun­ DELHI (Agerpres). — După cum . .............¦¦¦¦- -------------rr:
cii din Franţa doresc tot mai mult transmite agenţia United Press, pre­
huarie s-a deschis sesiunea Adunării realizarea unui front popular şi că în­ şedintele Ligii indiene din S.U.A. Comuniştii francezi sînt propagan­ de ROGER GARAUDY dească că în vremurile noastre, viaţa
Naţionale Franceze care a fost aleasă tregul popor francez tinde spre slă­ Singh, care face actualmente o călă­ dişti înflăcăraţi ai marii învăţături profesor de filozofie, membru al C.C.
la 2 ianuarie. Potrivit Constituţiei, şe­ birea continuă a încordării interna­ torie în India, a declarat că „India marxist-leniniste, a cărei viabilitate economică a naţiunii nu este condusă
dinţa a fost prezidată de deputatul ţionale. nu mai trebuie să accepte nici un nou şi forţă au fost dovedite de istorie. al Partidului Comunist Francez
comunist Marcel Cachin, decanul de ajutor din partea Statelor Unite“« Ideile marxism-leninismului capătă de capital, ci de stat. In două mari
$ rs tâ al Adunării şi unul din cei mai „Nu se poate nega, a continuat Ca­ în Franţa o răspîndire tot mai largă. dical cu ajutorul unor „reforme struc­
de seamă reprezentanţi ai mişcării chin, că în aceste ultime zile poporul Referindu-se la condiţiile puse de La aceasta contribuie marile succese turale“, mai ales prin naţionalizarea articole consacrate lui K^utski, „Re­
muncitoreşti din Franţa. francez a încercat cele mai serioase S.U.A. pentru ajutorul acordat Indiei, obţinute de popoarele Uniunii Sovie­ capitalistă. In acest articol sînt as­
temeri în legătură cu evenimentele Singh a spus că ajutorul acordat pînă tice, Republicii Populare Chineze şi pru criticate opiniile liderilor socia­ vue Socialiste“ a scos din arhivă
Marcel Cachin a rostit o cuvîntare. din Africa de nord. El se teme că po­ acum de S.U.A. a provocat anumite ţărilor de democraţie populară. lişti de dreapta, care propovăduiesc
El a salutat pe noii deputaţi şi a con­ litica guvernului va avea urmări tra ­ speranţe în Statele Unite, pe care In­ teoria dezvoltării treptate a socialis­ născocirile despre un „stat deasupra
damnat încercările anumitor politi­ gice şi se poate aştepta la lucrurile dia „pe bună dreptate nu este dis­ Comuniştii francezi desfăşoară o mului pe calea reformelor orînduirii
cieni reacţionari de a obţine restabili­ cele mai rele dacă metodele actuale pusă să le satisfacă“ ceea ce a creat luptă sistematică dîrză pe frontul capitaliste. „Le Populaire“ scria că claselor“, respinse la timpul său de
rea vechiului sistem electoral reacţio­ nu vor fi schimbate în mod radical“. dezamăgire în cercurile americane. ideologic, demascînd manevrele ideo­ „societatea socialistă este pregătită
nar. Cachin a subliniat că sistemul logilor burghezi în diferitele domenii: prin pătrunderea în citadela capita­ Lenin.
reprezentării proporţionale este un Cachin a cerut ca în Africa de Singh a afirmat de asemenea că economie politică, filozofie, istorie. lului, prin acapararea tot mai multor
sistem echitabil. nord să nu se repete lecţia aspră a „India se poate lipsi de ajutorul ame­ Partidul înarmează clasa muncitoare, elemente-cheie ale economiei şi prin Revista comunistă „Economie et
războiului din Indochina şi a subli­ rican în cursul celui de-al doilea şi pe toţi oamenii muncii din Franţa instituirea unui control tot mai larg Politique“, într-un număr special in­
Vorbitorul a respins afirmaţiile ca­ niat necesitatea reglementării ime­ plan cincinal“ pentru ca astfel „să fie cu înţelegerea justă a realităţii, a le­ asupra lor“. Această teorie reformistă titulat „Franţa şi trusturile“, a ară­
lomnioase ale presei burgheze stră­ diat^ pe cale paşnică, a tuturor pro­ tratată cu mai multă demnitate şi gilor dezvoltării capitalismului con­ a trecerii „neobservate“ de la capi­ tat pe bază de materiale concrete că
ine referitoare la „decadenţa“ Franţei blemelor din Tunisia, Algeria şi Ma­ respect, nu ca un cerşetor nerecu­ temporan. talism la socialism este considerată statul este subordonat trusturilor. A-
şi a poporului ei. „Astăzi, ca şi ieri, roc. In legătură cu aceasta, Cachin a noscător“. de către adepţii ei ca o teorie rea­ ceasta a dovedit-o din nou în mod
a spus el, Franţa anului 1956 nu uită amintit prevederile Constituţiei fran­ In această ordine de idei are o listă. incontestabil experienţa ultimelor
trecutul ei nobil şi poporul ei inten­ ceze care proclamă că Franţa nu va El a precizat că a discutat cu nu­ mare însemnătate puternica luptă
ţionează, ca şi în trecut, să rămînă folosi niciodată forţele sale împotriva meroase personalităţi marcante din ideologică care se dă în ultimul timp Nimic nu este mai rău, scrie Mau­ greve din Franţa, în cursul cărora
fidel tradiţiilor franceze. libertăţii vreunui popor. India şi cu premierul Nehru în legă­ în domeniul politicii economice. rice Thorez, decît iluzia acestui „rea­ toate forţele de constrîngere şi re­
tură cu eventuala încetare a ajutoru­ lism“. Dacă este adevărat că, în presiune se aflau în slujba patronilor«
Acum 10 ani, cu preţul nenumăra­ Franţa, ia spus în încheiere Cachin, a lui american şi că „a găsit în mare Partidul Comunist Francez şi-a condiţiile capitalismului, lupta pen­ Dezbaterile din cadrul ultimului con­
telor jertfe ale eroilor mişcării de fost primul stat din lume în istoria parte înţelegere“. concentrat atenţia asupra probleme­ tru interesele economice ale munci­ gres al Confederaţiei Generale a
rezistenţă, poporul nostru a obţinut lor pauperizării clasei muncitoare în torilor este posibilă şi incontestabilă, Muncii din Franţa au spulberat iluzii­
condiţiile capitalismului contemporan. este tot atît de adevărat că socia­ le despre aşa-zisa „planificare“ în re­
Acestei probleme i-au fost consacrate lismul nu poate fi construit treptat, gimul capitalist şi natura naţionali­
două lucrări ale secretarului general fără piedici, în sînul societăţii capi­ zării diferitelor ramuri ale economiei
al Partidului Comunist Francez, taliste. de către statul burghez.
Maurice Thorez, apărute în „Cahiers
eliberarea teritoriului său. După a- modernă care a făcut experienţa repu­ du Communisme“ din martie şi iulie După aceste lucrări ale lui Maurice Teoreticienii burghezi luptă în di­
ceasta, muncitorii, ţăranii, femeile şi blicii. Ea refuză mai hotărît ca oricînd Importante parSîde politice din Thorez, apărătorii capitalului, după feritele domenii ale ideologiei încer-
1955. cum spune un vechi proverb francez, cînd să frîneze răspîndirea ideilor
tineretul Franţei, datorită muncii să-i urmeze pe aceia oare îndrăznesc Indonezia cer demisia imediată Pe baza marxismului creator, Mau­ au început să se zvîrcolească „ca comunismului în rîndul maselor popu­
diavolii stropiţi cu aghiazmă“. lare din Franţa.
rice Thorez a arătat formele speci­
dîrze, ingeniozităţii şi spiritului crea­ să-i ceară să adopte o atitudine de a guvernului Harahap fice în care se manifestă în etapa ac­ Unii, contestînd legea pauperizării Unul din ideologii burghezi, Ray­
tor, au reuşit să refacă în întregime dispreţ faţă de libertatea adevărată. tuală a dezvoltării capitalismului, în absolute a clasei muncitoare în capi­ mond Aron, profesor la Sorbona, care
condiţiile specifice Franţei, acţiunea talism, au încercat în fel şi chip să colaborează la „Le Figaro“, scrie că
industria franceză distrusă de agre­ Eia se pronunţă pentru triumful înţe­ DJAKARTA (Agerpres). legii generale a acumulării capita­ cocoloşească contradicţia flagrantă actuala stare a ideologiei burgheze
siunea hitleristă. Ei au reuşit să spo­ lepciunii, pentru adevărata democra­ In cercurile politice din Indonezia liste descoperită de Marx. dintre tezele lor şi experienţa de zi cu
rească considerabil producţia agricul­ ţie, pentru frăţia între popoare şi pen­ continuă să se acorde o deosebită zi a oamenilor muncii francezi. „este scandaloasă, din cauză că o
turii noastre. Nu este nimic mai ne­ tru pace. atenţie problemei formării noului gu­ Datorită activităţii desfăşurate de mare parte a intelectualilor francezi
drept decît calomnia despre care am vern. Ziarele relatează că la 18 ia­ partid şi de presa de partid, înţele­ Analiza justă şi precisă făcută de sînt fie progresişti, fie comunişti ”. A-
Cachin a anunţat apoi constitui­ gerea acestui adevăr de către oamenii Maurice Thorez a determinat pe unii
muncii a luat o amploare care consti­ ideologi ai capitalismului să-şi schim­
vorbit şi care se repetă deseori la a- rea a zece comisii de validare pentru nuarie conducerea, partidelor musul­ tuie o confirmare strălucită a tezei be întrucîtva argumentarea. Patronii ron este nevoit să recunoască că a-
dresa Franţei. Poporul. Franţei anu­ verificarea mandatelor deputaţilor mane — Uniunea musulmană indone- lui Marx că ideile devin o forţă ma­ francezi şi agenţii lor au început să ceastă orientare corespunde tradiţii­
lui 1956 respinge aceste afirmaţii Adunării Naţionale. Membrii comisii­ ziană şi Nahdatul Ulama, a hotărît terială, atunci cînd pun stăpînire pe semene în rîndurile clasei muncitoare lor- ideologice ale intelectualilor fran­
nedemne. Adevărul este că poporul lor au fost aleşi dintre deputaţi prin să recheme pe miniştrii lor din cabi­ mase. Lupta activă a oamenilor mun­ iluzii n o i: cunoscutul „teoretician“ cezi...“
francez este hotărît mai mult ca ori- tragere la sorţi. Cu aceasta, şedinţa netul Harahap. După cum se ştie, a- cii pentru drepturile lor, care se desj în acest domeniu, Fourastier, a înce­
făşoară în prezent în Franţa, capătă put să susţină în fel şi chip că ridi­ Ideologii burghezi neagă legile o-
cînd să facă jertfele necesare pentru a luat sfîrşit. Şedinţa din 20 ianuarie ceste partide ocupă în guvern posturi un caracter mai organizat ca urmare carea nivelului de trai al muncitori­ biective de dezvoltare a societăţii. In
a orientării juste pe care partidul o lor în capitalism ar depinde numai de numărul său din iunie 1955, revista
a-şi menţine locul de cinste în pro­ a fost consacrată examinării rapoarte­ importante. Uniunea musulmană indo- productivitatea muncii. EI a încercat Centrului naţional de cercetări ştiin­
lor comisiilor de validare. dă clasei muncitoare. să ascundă faptul că de pe urma ri­
ducţia mondială“. neziană şi Nahdatul Ulama au cerut dicării productivităţii muncii în ca­
Ideile difuzate de Partidul Comu­ pitalism cîştigă, bineînţeles, capitaliş­
cabinetului Harahap să demisioneze nist Francez pătrund tot mai adînc în tii, şi că legea pauperizării absolute ţifice, exprimînd această poziţie şi
rîndul maselor muncitoare, în primul a clasei muncitoare nu se anulează
în cursul următoarelor două zile. In rînd pentru că ele oglindesc just si­ nicidecum, după cum afirmă apologe­ elogiind activitatea istoricului Ma*
tuaţia acestor mase şi corespund nă­
I egea cu privire la crearea Armatei Populare Naţionale presă au fost publicate zeci de decla­ zuinţelor, intereselor lor vitale. rron, defineşte această concepţie în

şi a Ministerului Apărării Naţionale a R. D. Germane raţii ale partidelor politice, sindicate­ felul urm ător: „Istoria nu ştie înco­
lor şi organizaţiilor de tineret care
tro merge“.
2. Armata Populară Naţională se cer demisia imediată a cabinetului şi
BERLIN (Agerpres). — A.D.N. compune din forţe armate terestre, ae­ formarea unui nou guvern pe baza Aceleaşi tendinţe subiectiviste le
riene şi maritime, necesare apărării colaborării dintre partidul naţional, dezvoltă şi sociologul burghez G. Gur-
Camera Populară a R.D. Germane Republicii Democrate Germane. Efec­ partidul comunist şi partidele musul­ vitch, care neagă contradicţiile în e-
a adoptat în unanimitate următoarea tivul forţelor armate se limitează în mane oare, după cum au arătat ale« senţa lucrurilor, neagă existenţa dia­
lege cu privire la crearea Armatei conformitate cu sarcinile privind apă­ gerile, reprezintă majoritatea absolu­ lecticii în natură şi societate, iar oda­
Populare Naţionale şi a Ministerului rarea teritoriului Republicii Democra­ tă a poporului indonezian. tă cu ea şi existenţa legilor obiective
Apărării Naţionale.
te Germane, apărarea frontierelor şi I O— de dezvoltare care duc sistemul capi­
„Apărarea statului muncitoresc-ţără- talist la pieire.
nesc, a realizărilor oamenilor muncii spaţiului ei aerian.
şi asigurarea muncii lor paşnice con­ Cercuri indoneziene subliniază Faptele arată că ideologii burghe­
ziei nu vor reuşi să frîneze dezvolta­
stituie o datorie elementară a statu­ II că vizita fui Dulles în aceasiă

lui nostru democrat, suveran şi iubi­ 1. Se înfiinţează Ministerul Apără­ iară „nu este dorită" Lucrările lui Maudce Thorez arată ţii capitalismului. rea gîndirii progresiste în Franţa.
tor de pace. Reînvierea militarismului rii Naţionale . concret, în conformitate cu experien­ Seminariile consacrate studierii Marxism-leninismul reprezintă o for­
agresiv în Germania occidentală şi DJAKARTA (Agerpres). — După ţa de zi cu zi a muncitorilor francezi, ţă de atracţie tot mai puternică pen­
crearea armatei vest-germane de mer­ 2. Ministerul Apărării Naţionale cum relatează agenţia Associated particularităţile manifestării contem­ marxiste a problemelor productivităţii tru intelectualitatea franceză. Multi oa­
cenari reprezintă‘O primejdie perma­ organizează şi conduce Armata Popu­ Press, un purtător de cuvînt al Mi­ porane a legilor dezvoltării canitalis- muncii, organizate de partidul comu­ meni de ştiinţă şi filozofi francezi, ca­
nentă pentru poporul german şi pen­ lară Naţională (forţele armate teres­ nisterului de Externe al Indoneziei a mului. Aceste lucrări indică oamenilor nist, la care participă economişti, spe- re nu sau situat încă pe poziţiile mar­
tru toate popoarele Europei. In vede­ tre, aeriene şi maritime), pe baza şi anunţat că secretarul de stat Dulles muncii din Franţa perspectivele jus­ cialişti-tehnicieni şi un mare număr xismului, luptă împotriva acestor ideo­
rea întăririi capacităţii de apărare şi în cadrul legilor, dispoziţiilor şi ho- intenţionează să viziteze Indonezia te ale luptei pe care avocaţii capitalu­ de muncitori, au ajutat la zdrobirea logi. In această ordine de idei meri­
a securităţii Republicii Democrate tărîrilor Camerei Populare şi Consi­ după sesiunea Consiliului S.E.A.T.O., lui încearcă să le ascundă cu orice acestor falsuri răspîndite pe placul tă relevată evoluţia opiniilor ideolo­
Germane, Camera Populară a Repu­ liului de Miniştri al Republicii De­ oare va avea loc la Caraci la începu­ patronilor. gice ale cunoscutului fizician Louis
blicii Democrate Germane, în baza mocrate Germane. tul lunii martie. In cercurile guverna­ preţ. de Broglio, ale scriitorului Jean-Paul
articolelor 5 şi 112 din Constituţia Re­ mentale indoneziene se declară că „a- Maurice Thorez demască poziţia O altă încercare de a răsturna te­ Sartre etc.
publicii Democrate Germane, a adop­ 3. Consiliul de Miniştri stabileşte ceastă vizită nu este dorită“. „Vizita zele cu privire la pauperizarea clasei
tat următoarea lege: lui Dulles în Indonezia, se subliniază partidelor burgheze care propovădu­ muncitoare pe care o fac teoreticienii Partidul Comunist Francez îşi dă
sarcinile Ministerului Apărării Naţio­ în aceste cercuri, nu ar face decît să iesc reforme neînsemnate ca mijloc socialişti se reduce la exagerea ro­ seama că el este promotorul şi conti­
I complice situaţia guvernului Hara­ de îmbunătăţire a situaţiei oamenilor lului statului capitalist în actualele nuatorul celor mai bune tradiţii inte-
nale. hap, care şi aşa este destul de pre­ muncii. In lucrarea sa, Thorez se o- condiţii. In revista „Revue Socialis­ lectuaţp ale poporului francez. El în­
1. Se creează Armata Populară Na­ III cară“. cupă de asemenea de greşelile dife­ te“, neîndrăznind să se conteste exi­ ţelege răspunderea ce-î revine pen­
ţională. riţilor fruntaşi ai Confederaţiei Ge­ stenţa legii pauperizării, se susţine tru ca datorită marxism-leninismuluf
Legea intră în vigoare de la data nerale a Muncii din Franţa, care con­ că clasa muncitoare ar putea modifi­

publicării ei“.

Conferinţa de presă a lui Eisenhower îndemnurile "lui Nixon la sideră că condiţiile de trai ale mun­ ca acţiunea acestei legi „bazîndu-se aceste tradiţii să dea roade construc­
continuarea „războiului rece“ citorilor pot fi schimbate în mod ra­ pe stat“. Revista încearcă să dove- tive.

WASHINGTON (Agerpres). — rii sale la preşedinţie în cadrul ale­ NEW YORK (Agerpres). — După DOCUMENTAR
cum anunţă ziarele, vicepreşedintele
S.U.A Nixon, a rostit la Philadel­ i
phia un discurs în care a încercat să
intimideze pe auditori cu aşa-zisa „a- Sudanul este una din cele mai mari
meninţare“ sovietică, de astă dată ţări de pe continentul african. Pe terito-
tiul ei, care ocupă o suprafaţă de
După cum relatează postul de radio

S U D A N U LWashington, preşedintele S.U.A., Ei­

senhower, a luat cuvîntul la Washing­
ton la prima conferinţă de presă de

după însănătoşirea sa. Preşedintele
gerilor preliminare, dar a subliniat că din Sudan aparţin pînă-n prezent, diregi
aceasta nu înseamnă nicidecum că a sau indirect, capitalului străin.
acceptat definitiv să participe la ale­
gerile prezidenţiale. Năzuinţa poporului sudanez de a se e-

Eisenhower a declarat în continuare

Eisenhower a declarat că nu obiec­ că are încredere deplină în secretarul cu „ameninţarea economică“, arătîn- !2.500.000 kilometri patraţi, ar putea în- libera de sub jugul colonial s-a bucurat

tează împotriva prezentării oandidatu- de stat al S.U.A, Dulles. du-sj; îngrijorat de întrecerea econo­ jcăpea uşor Anglia, Franţa, Germania şi totdeauna de sprijinul fierbinte al po­

¦HIIIIHIMmUM mică paşnică dintre cele două siste- 'Jtalia la un loc. Dar populaţia ei nu este porului egiptean, care şi el însăşi a luptat
me 7~ socialist şi capitalist. Nixon mare — abia 9.000.000 de oameni. ani îndelungaţi pentru independenţa na­
Pentru folosirea maximă a capacităţii de producţie consideră că „principalul pericol“ ţională, împotriva cantonării trupelor
a utilajelor şi introducerea micii mecanizări pentru ţările occidentale nu este „răz­ Partea de sud a Sudanului este numită străine pe teritoriul ţării sale.
boiul cald“, d înfrîngerea în „războ­ j!'(ara nurilor. Este o vastă depresiune,
(Urmare din pag. 3-a) succes la secţia laminoare a combinatu­ iul rece“. Străduindu-se să intimide­ 'străbătută de numeroase rîuri, care curg priveşte nivelul dezvoltării între partea In 1951, parlamentul Egiptului a denunţ
lui siderurgic Hunedoara. ze ţările care colaborează pe plan !c!e pe înălţimile ce formează cumpăna de nord şi cea de sud a ţării. In sud pre­ ţat acordul anglo-eglptean din 1936, care
necesară reparaţiilor, stabilirea unui no­ economic cu Uniunea Sovietică, Nix­ tapelor între Nil şi Congo. Această parte a domină economia seminaturală şi chiar consfinţea ocupaţia străină a zonei Ca­
menclator al pieselor do sohiimb pentru Prin reparaţii rapide se înţelege o serie on a prezentat lucrurile ca şi cum !firii se caracterizează printr-o vegetaţie naturală şi se mai găsesc rămăşiţe pu­ nalului de Suez. Simultan, a fost denunţ
de măsuri şi metode de lucru oare permit Uniunea Sovietică ar putea efectua ternice ale orînduirii gentilice. In nord, ţaţă şi convenţia din 1899 cu privire la
reparaţii, ®tc- scurtarea 1a minimum a imobilizării ma­ „o agresiune armată“ împotriva In­ ogată: păduri tropicale, ierburi înalte, orînduirea feudală se împleteşte cu rela­ condominiul anglo-egiptean în Sudan. A -
De asemenea pentru uşurarea pregătirii şinilor în reparaţii. Pregătirea reparaţiei doneziei, Afganistanului, Siriei, Indiei '!tufişuri. La nord, pe ambele maluri ale ţii capitaliste în dezvoltare. ceastă hotărîre a zdruncinat serios regi­
începe ou mult timp înainte de efectua­ sau oricăror alte ţări din Orientul 'Nilului, se întinde o zonă de savane, iar mul colonial în Sudan şi a creat condiţii
executării reparaţiilor este necesar să se rea ei şi se împarte în patru etap e: îndepărtat, Orientul mijlociu şi Afri­ 'fie la Khartum pînă la graniţa cu Egip­ Principala bogăţie a Sudanului este favorabile pentru lupta poporului în vede­
facă din timp complectarea de desene ca. tul se întinde o zonă de pustiuri — de- bumbacul, care se Cultivă pe o suprafa­ rea eliberării sale naţionale. Pasul urmă­
pentru piesele de schimb şi ansamblurile 1. Verificarea prealabilă a maşinii sau erturile Libiei şi Nubiei. întregul teri- ţă de peste 200.000 de hectare. Bumbacul tor l-a constituit încheierea în februarie
oare urmează a Si confecţionate. instalaţiei, stabilindu-se piesele oare tre­ Nixon a utilizat născocirile sale oriu al Sudanului este străbătut de la constituie 60—70 la sută din întregul ex­ 1953 a unui nou acord anglo-egiptean,
buie schimbate, cele oare trebuie recon­ pentru a face apel la continuarea ud la nord de fluviul Nil — cea mai port, şi cea mai mare parte a bumbacu­ care recunoaşte drepturile poporului su­
Penltru realizarea cu succes a nxmaii diţionate, etc. cursei înarmărilor şi „a războiului 'mare arteră fluvială din ţară. Populaţia lui ia calea Angliei. In afară de aceasta, danez la autodeterminare şi necesitatea de
de întreţinere a utilajului, pentru prelun­ rece“ şi la lărgirea programului do 'Sudanului constituie un amestec pestriţ Sudanul este unul dintre cei mai mari a i se acorda autoadministrarea, după o
girea duratei de funcţionara a maşinilor, 2. Se întocmesc desenele acolo unde nu măsuri economice ale S.U.A. în stră­ ţie triburi şi popoare. In nord predomină furnizori de gumă arabică pe piaţa mon­ perioadă de trei ani.
o deosebită însemnătate o ere întocmirea există acestea, reparaţiile se fac pe an- inătate. urmaşii vechilor triburi — nubienii — dială.
planurilor de reparaţii. In acest sicop tre­ samible în pauzele luatului. care vorbesc în general limba arabă şi Potrivit acestui acord, în toamna anu­
buie stabilit gradul de uzură al maşini­ ------ O------ sînt mahomedani, iar în regiunile sudice Poporul sudanez, care a opus o dîrză lui 1953 au avut loc alegeri pentru pri­
lor, pentru a se putea determina volumul 3. Se confecţionează piesele brute şi se ocuiesc triburi nilote, care vorbesc dife- rezistenţă colonialiştilor în perioada cu­ mul parlament sudanez. Victoria a revenit
de lucrări necesare executării reparaţii­ prelucrează. FE SC U R T ite dialecte africane. ceririi ţării, n-a încetat nici după aceea celui mal influent partid din ţară —
lor şi posibilităţile de reparare în ate­ lupta pentru independenţa naţională. partidul naţional-unlonist. Condus de re­
lierele proprii ale întreprinderii şi volu­ 4. Se recepţionează cu grijă piesele de BELGRAD. După cum anunţă a- Sudanul este o ţară agrară, slab dez­ prezentanţii burgheziei locale, acest par­
mul reparaţiilor date în exterior în cazul schimb, reparaţia propriu-zlsă se reali­ genţia Taniug, în 1955 s-au produs voltată. Principala ocupaţie a majorităţii După ce au cotropit Sudanul, autorită­ tid a participat activ la mişcarea de eli­
cînd capacitatea proprie a atelierului zează într-un timp minim, luînd urmă­ în Iugoslavia 200.000 de tone de în­ udanezilor este agricultura. In general, ţile engleze l-au declarat în 1899 condo- berare, cîştigînău-şi astfel popularitatea.
este insuficientă. toarele m ăsuri: grăşăminte artificiale. In anii urmă­ igricultura se bazează aici pe irigaţia ar­ minium (posesiune comună) a Angliei şi Ismail Al Azhari, liderul partidului na-
tori, producţia de îngrăşăminte arti­ tificială. Pe o parte însemnată a terito­ Egiptului. Dar participarea Egiptului la ţional-unionist, a devenit prim-ministru
O sarcină de frunte esite efectuarea a) se concentrează numărul maxim de ficiale va creşte. In acest scop, se riului ţării cad foarte puţine ploi. întin­ conducerea Sudanului era pur formală. al guvernului sudanez.
controlului calităţii reparaţiilor, care asi­ mecanici şi lăcătuşi oare pot lucra si­ proiectează construirea a cîtorva noi deri uriaşe de pămînt cultivabil nu se Puterea se afla în mîinile guvernatorului
gură prelungirea duratei de funcţionare multan. întreprinderi ; două dintre acestea vor ucrează din lipsă de irigaţie. Pămîntul general britanic. Toate posturile de con­ Sub presiunea mişcării de eliberare,
a maşinilor şi agregatelor. fi construite în cadrul acordului sem­ este lucrat în modul cel mai primitiv. In ducere în aparatul administrativ erau colonialiştii englezi s-au declarat de a-
b) se întocmeşte un grafic detailat p9 nat recent între Iugoslavia şi Uniu najoritatea regiunilor, principala unealtă ocupate de funcţionari englezi. De fapt, cord cu crearea unor organe naţionale ale
Mecanicul şef este dator să analizeze baza organizării lucrărilor în paralel ou o nea Sovietică. este sapa. Creşterea animalelor are un ca­ Sudanul devenise o colonie a Angliei. puterii în Sudan, căutînd totuşi să-l
posibilităţile de modernizare prin mări­ tehnologie bine studiată. racter nomad şi seminomad. Odată cu Principalele ramuri ale economiei se găseau menţină în cadrul imperiului britanic. In
rea puterii şi turaţiei maşinilor, asigura­ RANGOON. Potrivit unei informa­ Schimbarea anotimpului, triburi întregi sub controlul capitalului englez. Băncile acest scop, agenţii englezi s-au străduit
rea bunei deserviri şi acolo unde este po­ c) se organizează lucrul în două schim­ ţii din Rangoon, la 17 ianuarie a. c., pleacă împreună cu cirezile lor în cău­ să provoace tulburări şi .dezordine in
sibil, chiar automatizarea. buri a 12 ore, folosind în schimbul de guvernele Uniunii Birmane şi Repu­ tare de păşuni, umblînd sute şi mii de ţară. A fost provocată o răscoală în sud,
noapte efectiv redus pentru reparaţii blicii Cehoslovace au hotărît să sta­ 'kilometri. dar ea a fost înfrîntă. Londra spera să
Reparaţii din mers şi reparaţii rapide simple dar care cer cheltuieli mari de bilească relaţii diplomatice normale semene printre sudanezi neîncrederea în
manoperă. între cele două ţări. In subsolul Sudanului se află aur, cupru posibilitatea de a menţine ordinea şi de
Aceslt gen de reparaţii se aplică la in­ ţi minereu de fier. Dar rezervele de mine- a rezolva problemele interne cu propiiile
stalaţiile complexe şi sînt caracteristice d) înlocuirea pe Cit posibil a lucrărilor CAIRO. După cum se anunţă din 'ale au fost insuficient explorate şi a- lor forţe, fără nici o tutelă străină. Dar
industriei siderurgice şi mai cu seamă manuale ou lucrări mecanizate. capitala Egiptului, în urma procla­ proape de loc exploatate. Industria este aceste planuri s-au spulberat.
industriei chimice, execuitîndu-ss fără ca mării noii Constituţii, Consiliu! de oarie primitivă. Deşi economia se gă­
procesul tehnologic să sufere prin oprirea Reparaţiile rapide generalizate pentru Miniştri egiptean a hotărît la 18 seşte într-o stare generală de înapoiere, (După reviste „Timpuri noi“ rar. 2/19-30)
m or maşini. Această metodă se aplică cu ca să devină metode obişnuite de lucru ianuarie să acorde o largă amnistie. există o anumită deosebire în ceea ce
ale mecanicilor şefi, va însemna o mărire
a timpului de utilizare a maşinilor şi a-
gregatelor cu mii şi chiar ou zeci de mii
de ore pentru fiecare uzină.

Ing. POBREJINA PETRU

Redacţia şi Adm. ziarului sfcr. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188-189, Taxa plătită în numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. or. 230.320 din 0 noiembrie 1949 «« Tiparul Intrepr. Pollgrallcă de Stat DEVA