Page 29 - 1956-01
P. 29
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 5ttBm3a3scwrjroos«B«H^/aa?^uT.%iMga g^SHgBHîmrxttsr-yaaaoroB^'B: P3r 5 5 4
od»s»3
Scrisori din întovărăşiri
Articolul a avut efect La Sîntămăria-Orlea din raionul minului cultural a fost frumos zu treprins nimic concret pentru ca a-
Haţeg, activitatea culturală mergea grăvită, scena vopsită şi amenajată, ceste lipsuri să fie înlăturate ? Si Iniţiativa unei comisii de femei
pînă mai ieri destul de anevoios, ba din oraşul Deva
In coloanele ziarului „Drumul so prafaţă de teren. Noii membri sînt în chiar în anumite compartimente era într-un cuvînt lucrurile s-au îndreptat, tuaţia care exista înainte de a fi fă
cialismului“ a fost publicat anul tre cea mai mare parte ţărani muncitori inexistentă. De-ai fi întrebat atunci de
cut un articol intitulat „O întovără cu gospodării mijlocii, fruntaşi ai pildă pe tov. Popescu Constantin condiţiile, începură să apară. cută mult lăudata şi pomenita ana Femeile muncitoare din cadrul în
şire uitată“, în care era vorba de în satului, ca de exemplu, Ciortea Tă — directorul căminului cultural — de Cu toate acestea însă, lucrurile nu liză, nu s-a schimbat cu nimic după treprinderii „1 Mai“ — Deva, mobi
tovărăşirea noastră „Zorile roşii“ din nase lui Millan, Ciortea Qheorghe, ce anume lucrurile stau aşa, apoi el ce aceasta a fost făcută. Atunci, care lizate de comisia de femei, s-au ho
comuna Petelca raionul Alba. Domşa Tănase, Giurgiu Teodor, Am- ţi-ar fi răspuns imediat că vina nu merg nici astăzi mai bine ca înain a fost rostul ei ? Oare asemenea lu tărît să muncească cu avînt pentru
bruş Cornel, etc. Acum sînt pe cale o poartă dumnealui ci „alţii“, deoa te. Aceeaşi inactivitate tronează între cruri trebuie făcute doar pentru a pu traducerea în viaţă a sarcinilor ce le
Acest articol a trezit din somn pe de a intra în întovărăşire şi alte fa rece aceşti „alţii“, nu asigură cămi pereţii proaspăt zugrăviţi ai căminu tea raporta că am îndeplinit un punct revin din Directivele celui de-al do
toţi cei vizaţi, inclusiv pe unii tova milii. nului cultural condiţii de activitate. lui cultural. Tovarăşul director Popes din plan, sau trebuie făcute cu un ilea Congres al partidului.
răşi de la comitetul raional de par cu se mărgineşte şi acum la a se plînge scop bine precizat ? A le face doar
tid care pînă aci nu s-au interesat de Aşa după cum s-a arătat în arti Deşi pe aceşti „alţii“ tovarăşul Popes mereu şi a se mîngîia cu falsa iluzie Intr-o şedinţă organizată zilele
întovărăşire deşi noi le-am solicitat colul apărui, în întovărăşirea noastră cu nu vroia în nici un chip să-i m ăr că în Sîntămăria-Orlea nu se poate pentru ca să ne achităm de o sarci trecute, ele s-au angajat ca în cin
ajutorul în fiecare lună. După cîteva existau înainte unii membri, (puţini turisească, totuşi, pînă la urmă pu face muncă culturală. După părerea nă şi pentru ca să ne putem bate cu stea zilei de 8 Martie, „Ziua Inter
săptămîni de la publicarea articolului, la număr) oare nu respectau Statutul teai constata că ei sînt tovarăşii Lu- dumnealui, tineretul de aici, „nu are pumnii în piept cum că „am făcut naţională a Femeii“ şi a alegerilor
întovărăşirea a început să meargă cu model, provocînd nemulţumiri şi fre chini Carol şi Merintoni Gheorghe — timp“, pentru aşa ceva. Aşa se face şi acest lucru“, nu înseamnă de loc a de deputaţi în sfaturile populare, să
paşi repezi înainte pe calea întări cuşuri cu scopul de a descuraja pe în- primul, preşedinte şi al doilea, se că de ai vrea să citeşti o carte la contribui la bunul mers al muncii ; realizeze următoarele:
rii ei. S-a întărit în special prin atra tovărăşiţii cinstiţi şi de a îndepărta cretar al sfatului popular din comu acest cămin, cu greu ai izbuti, deoa dimpotrivă, acest fel de a munci în
gerea de noi membri. pe ţăranii muncitori care doreau să nă, Maier Gheorghe, secretarul orga rece biblioteca stă bine zăvorită în- seamnă a duce muncă de spoiala, 1. Să înlăture complect absenţele
se înscrie în întovărăşire. In urma nizaţiei de partid, Maier Petru secre tr-o cameră a sfatului popular. înseamnă lăudăroşenie şi asemenea nemotivate.
In trei ani — de la înfiinţare şi unei analize făcute, s-a dovedit că tarul organizaţiei de bază U.T.M., lucruri nu fac cinste nimănui.
pînă la apariţia articolului — abia Breaz Todor este un element duşmă Luchini Ileana delegata comisiei de Şi fiindcă din nou veni vorba des 2. Să fie antrenate în întrecerea
se înscriseseră în întovărăşire trei nos. De aceea noi l-am exclus din în femei şi încă vreo cîţiva. pre sfat, tovarăşii din comitetul exe In comuna Sîntămăria-Orlea exis socialistă un număr de 65 de femei
membri noi, cu mai puţin de 2 ha tovărăşire, iar lui David Todor i s-a cutiv al acestei comune, sînt astăzi tă şi condiţii minunate pentru des muncitoare.
dat un avertisment. De atunci, viaţa Ajungînd să constaţi acest lucru, prea convinşi că şi-au făcut pe de făşurarea unei susţinute activităţi
pămînt. internă a întovărăşirii s-a îmbunătăţit îţi puteai da apoi seama că într-ade- plin datoria în ce priveşte atribuţiu- culturale. Pentru acest lucru trebuie 3. Să efectueze 300 ore muncă vo
Imediat după apariţia articolului, a mult. văr, tovarăşul Popescu avea toată nile lor pe linie culturală. Această însă pus odată pentru totdeauna ca luntară pentru amenajarea şi curăţi
dreptatea să fie nemulţumit deoarece convingere le-o întăreşte în special păt plîngerilor de neputinţă a tova rea fabricii de nasturi, fabricii de pe
fost convocată o adunare generală. întovărăşirea noastră a reuşit să-şi nici unul din cei amintiţi nu s-au do faptul că în urmă cu cîtva timp au răşului Popescu, după cum trebuie rii şi atelierului de tîmplărie.
Adunarea a schimbat comitetul de creeze şi un fond de bază. Avem pînă vedit a fi cît de cît interesaţi în ceea făcut analiza muncii culturale. Acest curmată fără întîrziere autoliniştirea
conducere în frunte cu preşedintele acum adunate 360 kg porumb, aproape ce priveşte sprijinirea muncii cultu lucru este adevărat şi e foarte bine 4. Să organizeze săptămîna de o-
Chioranu Aurel. Puţin după aceea 300 lei şi 82 kg grîu. Grîul a fost se rale. că s-a făcut, dar e foarte rău că tova în care se simt atît de bine preşedin noare în zilele de 1—8 martie.
a fost înlocuit şi preşedintele sfatului mănat, botărîndu-se ca întreaga re răşii preşedinte şi secretar ai sfa tele şi secretarul sfatului ca şi cele
popular, N. Cîrcioagă, care dădea do coltă ce va fi obţinută de pe cei 50 ari Iată însă că într-o zi — cam tîrziu tului popular socotesc că cu aceasta lalte forţe înaintate ale comunei. 5. Să constituie o brigadă de fe
vadă de o complectă indiferenţă faţă însămânţaţi cu grîul din fondul de şi-au încheiat misiunea. Ce folos are Printr-o muncă vie, unită şi perseve mei în cadrul secţiei poligrafie, ca
de sprijinirea şi îndrumarea unităţi bază, să fie valorifioată şi să se cum şi cu destulă încetineală — au fost oare faptul că analiza pe care au rentă în Sîntămăria-Orlea, lucrurile re să poarte numele de brigada „8
lor socialiste din comună. A fost tri pere maşinile şi uneltele ce ne lip făcut-o dumnealor a scos la iveală vor merge în curînd mai bine. Martie“.
mis şi un instructor al comitetului sesc. luate totuşi unele măsuri. Sala că- lipsurile care existau, dacă nu s-a în-
raional de partid, care, împreună cu V. DAN OPREA FLORICA
noul preşedinte al sfatului popular, to In prezent, cont’nuăm munca pentru O comisie inactivă
varăşul Opriţa Teodor, au început să a atnage pe toţi ţăranii muncitori din We pregătim penteu concurs
acorde un sprijin temeinic întovără sat alături de noi. Pe lingă biblioteca centrală regio
şirii noastre. Astfel, în două luni nală, funcţionează o comusie care are Cercul literar „Mihail Eminescu“ din
de zile, am reuşit să atragem în în AURELIU DOMŞA menirea .de a se ocupa de problema
tovărăşire încă 15 familii cu peste 12 membru al întovărăşirii agricole concursului „Iubiţi cartea”. Din aceas Din activitatea clasei noastre oraşul Petrila raionul Petroşani, a
ha pămînt, aşa că în prezent întovă „Zorile roşii“ din Peţelca — tă comisie fac parte tovarăşi din di început să se pregătească cu mult
răşirea are 27 membri cu o mare su ferite munci şi în special profesori.
raionul Alba In clasa noastră, munca pe primul de U.T.M. a analizat periodic situaţia interes pentru a participa împreună
Deşi biblioteca numără astăzi pes pătrar nu s-a desfăşurat tocmai aşa noastră la învăţătură, îndreptîndu-şi cu formaţiunea artistică de amatori
te 400 de cititori înscrşi la acest cum trebuia. Organizaţia de U.T.M., mereu ajutorul înspre acei elevi a a clubului minerilor din Petrila, ia
concurs, deşi o bună parte din aceştia
au citit cărţile necesare pentru a pu nu a tras cu destulă tărie la răspun căror situaţie era mai slabă. Tot cel de-al IV-lea concurs al forma
tea primi insigna de „Prieten al căr
ţii”, totuşi, în faţa lor perspectivele se dere pe elevii care se dovedeau leneşi pentru ca rezultatele noastre să fie ţiunilor artistice de amatori.
deschid destul de întunecate. Comisia
8 kg brînza pentru fiecare oaie nu reuşeşte a se întruni pentru a exa la învăţătură. De asemenea, acţiunea bune, tovarăşul diriginte a pus în Cu ocazia sărbătoririi a 106 ani
mina cititorii pregătiţi în vederea ob de ajutor reciproc nu a fost destul cîteva rînduri la orele de dirigenţie de la naşterea marelui nostru poet
Am citit în revista „Drumul Belşu fi primit mai mult, mai mult chiar şi ţinerii insignei. Din această cauză, de temeinic organizată. Datorită u- pe elevul Duncea Caius — care este Mihail Eminescu, membrii acestui
gului” din decembrie 1955 o cores de 10 kg, dacă nu ar fi existat unele există destui cititori caie au renunţat nor asemenea lipsuri, rezultatele pe cel mai bun la învăţătură — să ne
pondenţă în oare se arată că membrii greutăţi. întovărăşirea noastră fiind pur şi simplu să mai vină şl să tot
întovărăşirii zootehnice din comuna nou înfiinţată, nu a avut unde adă întrebe pe la bibliotecă cînd anume care le-am obţinut la sfîrşitul pătra expună metodele după care învaţă cerc au ţinut prima şedinţă de lucru,
Bărbăteşti raionul Horezu, regiunea posti oile de ploi şi de frig, nu a avut vor putea fi examinaţi. Cu multe greu
Piteşti, au obţinut cîte 10 kg brînza nici stînă şi nici alte unelte necesare. tăţi şi după multe aşteptări, în sfîrşit, rului la învăţătură, nu ne-au mulţu e l ; cum îşi împarte timpul pentru care a fost deschisă prin prelucrarea
pe cap de oaie în anul 1955. Din această cauză, producţia de lapte s-a reuşit totuşi într-o seară, ca parte
nu a crescut în măsura posibilităţi din membrii comisiei să se întruneas mit. Ţinînd seama de greşelile pe ca studiu, cum îşi ia notiţe, cum se fo unui material ce se referea la viaţa
Mulţi ţărani muncitori din satul lor. că şi să examineze un număr de cîţi re le-am săvîrşit pe primul pătrar, loseşte de manual, etc.
nostru (Valea Dosului din raionul va tovarăşi. Cu această ocazie, au fost noi am plecat pe drumul celui de-al şi operele marelui poet. Tot în cadrul
Alba), spuneau că acest lucru e de Analizînd aceste greutăţi, ultima a- făcute solemne promisiuni că pentru doilea pătrar cu forţe mult sporite Toate acestea au dus la creşterea primei şedinţe, au mai fost discutate
necrezut, chiar şi eu mă îndoiam în- dumare generală a întovărăşirii, pe rîndul viitor se vor lua măsuri să se şi cu gîndul de a ne îmbunătăţi si simţitoare a numărului de promo poeziile „Congres“ şi „Porumbelul
tr-un timp. Toată neîncrederea şi în care am avut-o nu demult, a hotărît adune neapărat toţi membrii comisiei. tuaţia la învăţătură..Această hotărî- vaţi pe cel de-al doilea pătrar.
doiala a fost spulberată însă imediat să construim un saivan mare în care Promisiunile însă au rămas tot pro re a noastră, spre satisfacţia întregii
după ce s-a făcut împărţirea produse misiuni şi cînd rîndul viitor a sosit, clase, a fost tradusă în fa p t; la sfîr Acum, în faţa celui de-al treilea alb“ prezentate de tovarăşul Ciocîr-
să putem adăposti oile în caz de cei din comisie au venit şi mai -puţin şitul celui de-al doilea pătrar, clasa pătrar, noi sîntem hotărîţi să ne or ! lie Mihail şi schiţa „Cum se poate
lor şi în întovărăşirea noastră zoo aa altădată. IX-a din care fac parte, a ajuns să
ploi şi ger. ocupe locul întîi între clasele V-X. ganizăm munca şi mai bine, pentru învăţa carte" prezentată de tovară
tehnică. Luaţi pe rînd, se poate spune că ca în acest fel rezultatele să fie şi şul Ungureanu Vasile.
BERINDEI SABINA singur tovarăşul profesor Todoroni se La o asemenea realizare nu a fost mai frumoase. Avem încă un număr
Noi am primit anul trecut pentru prezintă întotdeauna cu regularitate uşor să ajungem. încă de la început, de cinci colegi asupra cărora va tre Pentru şedinţa viitoare, membrii
membră în întovărăşirea zootehnică — fie că vin ceilalţi, fie că nu vin. ne-am dat seama că succesul mun bui să ne îndreptăm cu insistenţă a- cercului literar Tănase Petru, Beraru
fiecare oaie cîte 8 kg de brînză. Am Tovarăşul Oprescu Cornel promite în cii nrastre atmnă în primul rînd de tenţia. Mai ales, va trebui să muncim Viorica, Drăgănescu Mihail, Moraru
„9 Mai" din Valea Dosului totdeauna dar de venit nu vine, sau' o bună organizare a studiului indi
atunci cînd vine stă ca pe ace. Tova vidual. Pentru acest lucru, îndrumaţi cu elevul Frenţoni Aurel, care pînă Maria.Bidulescu Virgil şi alţii, vor
răşul Oprea Valentin şi-a încetat de în continuu de către tovarăşul diri
Creşte sectorul socialist din agricultură mult activitatea, atît demult încît to ginte Caraman Pavel, am studiat acum s-a dovedit a fi cel mai delăsă prezenta şi ei lucrări proprii pentru
varăşa Rotman, declară că nu ştie, situaţia la învăţătură a celor mai a fi citite şi dezbătute.
Sporeşte numărul brilor în întovărăşirile zootehnice* dacă face sau nu parte din comisie. slabi elevi din clasă şi i-am reparti tor.
Astfel, întovărăşirea din Balşa a cres Din partea comitetului orăşenesc zat a soi elevilor mai buni la carte, Muncind cu stăruinţă, avem con In încheiere au fost purtate dis
întovărăşifîlor cut în ultimul timp de la 33 familii U.T.M. nu ia parte nimeni niciodată pentru ca în acest fel să fie ajutaţi. cuţii asupra diferitelor subiecte des
cu 230 oi, la 79 familii cu 432 oi, şi în felul acesta comisia trăieşte doar In urma acestei măsuri, organizaţia vingerea că vom reuşi să ne menţi
Convingîndu-se că partidul îi în iar celei din Orăştioara de Sus 1 pe hîrtie. nem clasa noastră şi pe mai departe
drumă pe calea belşugului şi bunei s-au alăturat încă 38 familii cu 205
stări, şi văzînd roadele muncii în co oi, pentru a le creşte şi îngriji în Cititorii bibliotecii regionale nu se ca fruntaşă la învăţătură. pre care începătorii în ale scrisului
mun a pămîntuiui, tot mai mulţi ţă comun.
rani muncitori cu gospodării indivi pot împăca însă cu asemenea situa COPOSESCU I. VICTOR ar putea trata în viitoarele lor com
duale din raionul Orăştie şi-au unit O nouă întovărăşire cl. IX. Şcoala medie de băieţi din puneri literare.
pămînturile şi forţele de muncă cu ţii, ei doresc ca tovarăşii din comisie
cele ale întovărăşiţilor. Zilele acestea, în satul Techereu, Deva NEGOIŢA C.
comuna Almaşul Mic, 55 familii de să-şi facă pe deplin datoria, iar cei
Aşa de pildă, la Spini în 1954 ţărani muncitori — crescători de oi Cercurile pe materii, mijloc de dezvoltare multilaterală a copiilor
cînd s-a înfiinţat întovărăşirea agri — au hotărît să-şi crească şi să-şi oare nu şi-o fac să fie cu tărie traşi
colă, intraseră 58 familii cu 127 ha înmulţească cele 232 oi, pe cele peste Activitatea în cercurile pe materii, sură la însuşirea de către elevi a îndemînatice, acesta desfăşoară o vie
pămînt. Recoltele bogate obţinute 57 ha păşune, unindu-se într-o înto la răspundere. E destulă vreme de constituie un important factor de an unui vocabular bogat cu ajutorul
anul acesta au convins şi pe alţi ţărani vărăşire zootehnică pe care au denu- trenare a elevilor în diferite munci. căruia mulţi dintre ei au încercai activitate. Pînă acum a participai la
muncitori să intre în întovărăşire. In mit-o „Gheorghe Doja“. cînd se tot tărăgănează lucrurile. Practica a dovedit că acolo unde a- să-şi valorifice înclinaţiile compu-
ultimul timp, numărul întovărăşiţi ceste cercuri îşi trăiesc viaţa, rezulta nînd scenete sau poezii. Bunăoară, concursul „Tinerilor constructori“
lor din Spini a crescut de la 58 la Primii care s-au înscris în întovă tele obţinute la învăţătură sînt din eleva Ban Cornelia din clasa Vl-a
72 familii, cu o suprafaţă de 143 ha, ce în ce mai frumoase. Să luăm de a compus sceneta „Să ne ajutăm care a fost organizat de către Comi
ceea ce reprezintă aproape întreg sa răşire şi care au luat iniţiativa creă pildă Şcoala de 7 ani din comuna prietenii“, iar pionierul Simion Virgil
tul. De asemenea, întovărăşirii din rii acesteia sînt ţăranii muncitori Poiana raionul Sebeş. In cadrul a- din clasa IlI-a a compus poezia „Par tetul raional U.T.M. Sebeş şi la
Turdaş i s-au alăturat încă 22 fami cesteia, funcţionează un cerc de lite tidul“.
lii cu 31 ha, iar celei din Mărtineşti Nicolae Petru, secretarul organi ratură, un cerc artistic, un cerc al care au participat toate şcolile din
8 familii cu 15 ha. tinerilor naturalişti şi un cerc al mii- O activitate rodnică desfăşoară şi
zaţiei de bază din sat, Caroli Nicolae, nilor îndemînatice. cercul artistic, condus de către pro raion. Elevii din Poiana au con
Simţitor a crescut şi numărul mem Moş Romulus şi alţii. fesorul Ban Ioan. In cadrul acestuia
Cercul literar, condus de către s-a reuşit a se alcătui un cor for struit în cadrul cercului lor de mîini
tovarăşul profesor Simion Ilie, îşi mat din 82 pionieri, o echipă de dan
desfăşoară cu regularitate activita suri şi una de teatru. îndemînatice 123 de obiecte pentru
tea, fapt care contribuie în mare mă
In ceea ce priveşte cercul de mîîni laboratorul de fizica. Cele mai bune
lucrări au fost premiate. Printre cei
distinşi pot fi amintiţi nionierul Do-
brotă Nicolae clasa Vil-a, Ban Cor
nelia clasa Vl-a, Georgescu Tudor
clasa IV-a şi Virgil Simion clasa
IlI-a. DOBROTA MARIA
corespondentă
Despre superioritatea gospodăriei agricole două recoltatul păioaselor, acestea se cum la noi în ţară. Pentru a ajuta ţă boabe, nici măcar jumătate cît îi re
colective faţă de cea individuală răscoc şi se scutură. Ori ce ar face, ranii muncitori să mărească producţia vine unei zile de muncă în gospodă
ţăranul muncitor care lucrează de agricolă şi să-şi uşureze munoa, cla
In anii regimului de democraţie moderne, deoarece, gospodăria lui mi scopul de a mări necontenit proprie unul singur pămîntul, este pus în si sa muncitoare a trimis şi trimite la ria colectivă. Nici nu este de mirat
populară, în viaţa satelor noastre au că şi răzleţită nu-i permite acest lu tatea obştească — baza creşterii ve tuaţia să nu poată executa la timp sate zeci de mii de tractoare şi maşini acest lucru dacă cele 4,2 ha ale ţă
cru prin însăşi natura ei. nitului individual al colectiviştilor. anumite lucrări agricole şi să aibă de diferite tipuri. Parcelele răzleţite ranului muncitor sînt împărţite în 11
avut loc transformări cu adevărat re astfel pierderi în recolte. ale ţăranilor muncitori nu permit însă parcele care se află la mai mulţi kilo
voluţionare în urma cărora viaţa ţă „Numai unirea liber consimţită — Este ştiut că există anumite peri folosmea cu randament sporit a trac metri distanţă una de alta, ceea ce
rănimii muncitoare s-a îmbunătăţit arată tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej oade ale anului în care se cer a fi Gospodăriile colective au posibili toarelor şi maşinilor. Acestea fac să duce la irosirea forţei de muncă în
radical. Sute de mii de ţărani munci în Raportul C.C. prezentat la cel de-al executate deodată mai multe lucrări tăţi uriaşe de a mări producţia agri se irosească timpul şi combustibilul zadar, la pierderea de timp şi la de
tori oare în trecut robeau pe moşiile II-lea Congres al P.M.R. — a ţărani agricole. Odată cu întreţinerea plan colă prin executarea unor lucrări de urcîndu-se astfel preţul de cost al lu plasări inutile şi obositoare a oame
grofilor şi boierilor, au primit pămînt lor muncitori in întovărăşiri sau în telor prăşitoare se cere să fie plivite îmbunătăţire a solului, lucru pe care crărilor. Gospodăriile colective au po nilor şi animalelor. Cazul ţăranului
devenind astfel, din slugi umilite, stă- forma superioară a cooperării în pro păioasele. Tot în aceeaşi perioadă se ţăranul muncitor nu-1 poate face. In sibilitatea să folosească tractoarele şi muncitor Iancu Avram din Şibot nu
pîni pe pămîntul ce-1 muncesc. Statul ducţie, gospodăriile agricole colective, cer o serie de lucrări în vie, livadă, gospodăriile colective se pot exe maşinile cu randament sporit. Ele pot este unicul in regiune, el este carac
democrat-popular acordă uri sprijin deschide ţăranului drumul marilor grădină de zarzavat, etc. De multe ori, cuta cu uşurinţă sisteme de irigaţie să mecanizeze cu uşurinţă o serie de teristic tutui o; ţăranilor cu gospodării
nelimitat ţăranilor muncitori cu gos recolte, drumul spre bunăstare şi bel- praşila IlI-a şi a IV-a se amînă pînă pe mari suprafeţe, se pot face lucrări lucrări importante care cer un mare mici şi mijlocii.
podării mici şi mijlocii pentru a spori şug". în perioada recoltărilor, cînd trebuie de îndiguiri, asanări şi desecări, pot volum de muncă ca : prăşitul porum
producţia agricolă, pentru a cumpăra să se facă şi dezmiriştitul, polenizarea fi desţelenite cu ajutorul tractoarelor Comasarea pămîntuiui nu are nu
animale de rasă, pentru a construi a- In puţinii ani ai activităţii lor, ţi artificială, recoltarea furajelor precum fîneţele neproductive, se pot planta bului, a cartofilor, florii-soarelui, etc, mai avantajul că permite gospodării
dăposturi şi pentru a cumpăra maşi nerile noastre gospodării colective şi o serie de alte lucrări importante. perdele de protecţie, pol fi executate recoltatul păioaselor şi a furajelor, lor colective să mecanizeze lucrările
nile şi uneltele de care au nevoie. şi-au demonstrat superioritatea lor lucrări complexe pentru, combaterea transportul la cîmp, prepararea hranei agricole. Prin comasare se desfiin
Astfel, ţăranul muncitor nu mai este faţă de mica gospodărie individuală Toate acestea sînt executate cu suc eroziunilor, pot fi introduse asola- animalelor. Au de asemenea posibili ţează haturile care nu sînt altceva de
astăzi lăsat pradă exploatării chiiabu- în toate sectoarele de activitate. Acea ces în gospodăriile colective datorită mente pe mai mulţi ani oare permit tatea să introducă mulsul electric al cît cuibare ale şoarecilor şi focare de
reşti, el este apărat împotriva acestei stă superioritate exercită zi de zi o cooperării în muncă. Cooperarea în o exploatare raţională a solului, etc. vacilor, tunsul electric al oilor, etc. infecţie a culturilor cu tot felul de
exploatări de către statul democrat- puternică înrîurire asupra ţăranilor muncă care se statorniceşte în gos Executarea acestor lucrări asigură boli şi buruieni. Haturile fac în ace
popular. muncitori convingîndu-i de a porni mărirea suprafeţelor agricole, apăra Mecanizarea acestor lucrări face cu laşi timp neproductivă o însemnată
în număr tot mai mare pe calea agri podăriile colective, dă colectiviştilor rea lor împotriva calamităţilor n a putinţă ca pentru 1 kg de cereale să suprafaţă de teren. Unele statistici
Partidul nostru duce o politică con culturii socialiste. posibilitatea să repartizeze şi să folo turii şi mărirea fertilităţii lor. se cheltuiască cu mult mai puţină ne arată că haturile ocupă 1-2 la sulă
secventă de sprijinire a ţăranilor sească raţional şi permanent atelajele muncă decît în sectorul individual, din suprafaţa agricolă a regiunii, ceea
muncitori să-şi întărească gospodării In ce constă superioritatea marii şi braţele de muncă, să organizeze în Care e situaţia în sectorul indivi scăzîndu-se astfel preţul de cost pe ce înseamnă că tot la 100 ha teren,
le şi să-şi ridice bunăstarea materia aşa fel munca încît toate lucrările să dual ? Uneltele cu care lucrează şi 1-2 ha sînt ocupate cu haturi. Prin
lă şi culturală. In acelaşi timp, par gospodării agricole socialiste ? poată fi făcute la timpul optim evitîn- mai ales starea fărîmiţată în care se unitatea de produs. Gospodăria co desfiinţarea lor, s-ar putea da agri
tidul le arată în mod limpede şi des du-se astfel pierderile în recoltă. află terenul, nu permite ţăranilor lectivă din Şibot care a mecanizat lu culturii mii de ha ceea ce înseamnă
chis că, nu mica gospodărie indivi In primul rînd superioritatea gos muncitori individuali să execute ase crările de însămînţare şi întreţinerea milioane de kg cereale. Gospodăria
duală, ci marea gospodărie agricolă podăriei colective constă în proprie Poate face oare ţăranul individual menea lucrări. Datorită acestui fapt culturilor, a cheltuit în anul trecui colectivă din Dobîrca, raionul Sebeş,
socialistă este aceea care asigură ţăra tatea socialistă asupra mijloacelor de acest lucru ? Este de la sine înţeles nu sînt rare cazurile cînd ogoarele cîte 33 zile de muncă cu braţele şi 6 în oare au intrat peste 90 la sută din
nului muncitor o viaţă plină de bel producţie. Aşa după cum se prevede că nu. El nu reuşeşte ca odată cu lor sînt inundate şi acoperite cu pie cu atelajele pentru cultivarea unui ha locuitorii satului, a comasat anul tre
şug, lipsită de exploatare şi civiliza în statut, ţăranii muncitori aduc în prăşitul să facă şi plivitul, stropitul triş, iar terenurile situate pe deal sînt cu porumb. Producţia de porumb la cut o suprafaţă de cca 1000 ha te-
tă. Oricîl de harnic şi priceput ar fi, gospodăria colectivă pămîntul, vitele viei sau alte lucrări pentru că nu dis an de an spălate devenind neproduc ha a fost de 3.500 kg ceea ce înseam rem Prin comasare a cîştigat o supra
oricît de mare ar fi ajutorul cel pri şi inventarul agricol care constituie pune de forţe pe care să le repartizeze tive. nă că la fiecare zi de muncă revine faţă de 15 ha oare înainte erau ocu
meşte din partea statului, ţăranul de aci înainte proprietate obştească a în mai multe direcţii. Aşa că, ori face 89 kg porumb-boabe. pate de haturi. In gospodăria colec
muncitor cu gospodărie individuală întregii gospodării. Relaţiile de pro o lucrare, ori face alta, mai multe în Se ştie că uneltele au avut întot tivă din Daia, unde s-au comasat 600
nu poate scăpa de griji şi nevoi şi ducţie, care se stabilesc în gospodă acelaşi timp nu poate. Şi ce se întîm- deauna un rol hotărîtor în ceea ,ce Iată acum un alt exemplu compara ha teren s-au cîştigat 8 ha, iar la
nici nu-şi poate asigura o muncă u- riile colective, sînt relaţii de tip so plă atunci ? Se ştie că dacă ai întîr- priveşte mărirea producţiei la ha pre tiv. Ţăranul muncitor Iancu Avram Miercurea unde s-au comasat 447 ha,
şoară profilînd de creaţiile tehnicii cialist, relaţii de într-ajutorare şi de z.iat numai o zi stropitul viei, o atacă cum şi în ce priveşte mărirea produc din acelaşi sat, muncind pămîntul cu s-au cîştigat oca 4 ha teren în urma
colaborare tovărăşească în muncă cu mana şi recolta de struguri e compro tivităţii muncii. Terenul lucrat cu plu unelte simple, a cheltuit anul trecut desfiinţării haturilor.
misă, sau dacă se întîrzie o zi sau gul de fier a dat un randament mai cîte 62 zile de muncă cu braţele şi
mare decît cel lucrat cu plugul de 27 cu atelajele pentru cultivarea unui Comasarea terenului creează posibi
lemn. La rîndul său terenul lucrat ha cu porumb. Producţia de porumb
cu tractoarele şi maşinile S.M.T. dau obţinută la ha a fost de 3000 kg. A- litatea gospodăriilor colective să !n-
producţii la ha neimiîntîlnite pînă a i’.oducă asolnmente care permit asi
ceasta înseamnă că pentru fiecare zi gurarea unei rotaţii ştiinţifice a cui-
de muncă revine cca 33 kg porumb-
