Page 3 - 1956-01

Pag. 3
D irectivele Congresului al II-lea al Partidului M uncitoresc R om în
cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956-1960
(Urmare din pag. 2-a)
15. — Se va asigura încă de la începutul celui de-al doilea
dndnial o creştere importantă a capacităţilor de producţie a
organizaţiilor de construcţii, corespunzătoare volumului lu­
crărilor de construcţii montaj.
Se va trece la organizarea sectoarelor de construcţii or-
ganizondu-se pe baze locale teritoriale, creîndu-se organizaţii
de construcţii orăşeneşti, organizaţii de construcţii rurale, sub
Îndrumarea sfaturilor populare — lucrările de interes local,
orăşenesc şi rurale executîndu-se de aceste organizaţii sub­
ordonate comitetelor executive ale sleiturilor populare. In a-
oest scop organizaţiile de construcţii locale vor fii dotate cu
utilaje corespunzătoare.
Se vor considera drept sarcini de bază ale industriei de
construcţii; reducerea simţitoare a duratei de execuţie a o-
bieoteüor, îmbunătăţirea radicală a finisării lor şi scăderea
preţului de cost ai construcţiilor.
In acest scop se vor crea condiţiile pentru industrializarea
largă a construcţiilor, dîndu-se din ce în ce mai mult' ca­
racter de montaj şantierelor de construcţii prin generalizarea
fo' ii prefabricatelor din beton. Se va extinde reţeaua de
pbUgcane de şantier pentru prefabricate, se vor dota şantie­
rele ou uJtánaje şi mecanisme de construcţii şi se vor introduce
metode avansate de organizare în construcţii.
Se va ridica gradul de mecanizare al principalelor lucrări
de construcţii, astfel ca în anul 1960 să se execute mecanizat
90% din săpăturile de pămînt, 95% la amestecarea betonului,
trecîndu-se treptat la mecanizarea complexă a celorlalte lu ­
crări.
In acest scop, parcul de utilaje pentru construcţii va creş­
te în al doilea cdnainal l a : screpere, buldozere, rulouri com-
presoare, gredere, excavatoare, autocamioane, precum şi la un
număr însemnat de mecanisme şi maşini de ridicat de tipuri
noi.
Se vor lua măsurile necesare pentru îmbunătăţirea lucrărilor
de proiectare în construcţii, prin extinderea pe scară largă a
praiectelor-tip şi refolosibile, prin adoptarea celor mai eco­
nomice soluţii constructive. Sarcina de bază în proiectarea şi
execuţia construcţiilor trebuie să fie economisirea pe toate
căile a materialului lemnos şi a metalului, precum şi evitarea
—'gntelor arhitectonice costisitoare.
. vor întocmi normative privind durata execuţiei princi­
palelor obiecte şi lucrări de construoţii-montaj, în condiţiuni
economice optime, bazate pe metodele cele mai avansate de
execuţie şi pe realizările întreprinderilor fruntaşe de con-
i stauaţii.
J Elaborarea proiectelor de organizare a şantierelor va fi ge­
neralizată şi îmbunătăţită radical spre e deveni un factor prin­
cipal în sporirea productivităţii muncii pe şantiere, în accele­
rarea ritmului de execuţie şi reducerea costurilor construc­
ţiilor.
16. — Pentru mărirea resurselor de materii prime şi com­
bustibil necesare economiei naţionale în dezvoltare se va exe­
cuta în al doilea cincinal un volum de lucrări geologice cu
80<% mai mare decît în primul cincinal.
Se vor intens:rica lucrările de prospectare şi explorare a
bogăţiilor subsolului, în vederea creşterii simţitoare a rezer­
velor industriale, în special pentru zăcămintele de gaz metan,
petrol, cărbuni cocsificabili şi energetici, minereuri feroase şi
neferoase şi elemente rare precum şi de materiale şi roci utile.
In centrul atenţiei Comitetului geologic trebuie să fie lăr­
girea puternică a rezervelor de minereu de fier cu conţinut
bogat.
Se vor extinde cercetările geologice pentru identificarea de
noi zăcăminte de minereuri şi în formaţiunile sedimentare.
In vederea creşterii rezervelor industriale de substanţe mi­
nerale utile exploatabile, se va da o deosebită atenţie lucră­
rilor de hidrogeblogie.
Se vor introduce şi se vor extinde metodele noi de cercetări
geologice îndeosebi metodele geofizice, asigurîndu-se utilajele
şi aparatele necesare.
17. — Se va îmbunătăţi planificarea aprovizionării tehnico-
matariale începînd ou Comitetul de Stat al Planificării, minis­
tere şi direcţii generale, înlăturîndu-se metodele birocratice
care frânează buna aprovizionare a întreprinderilor.
Conducerile întreprinderilor vor da dovadă de mai multă
iniţiativă şi spirit de răspundere în asigurarea producţiei cu
materii prime şi materiale, vor lua măsuri pentru reduce­
rea normelor de consum, vor constitui stocuri strict nece­
sare pentru producţia ritmică, lichidînd Stocurile supranor-
mative.
In limita' fondurilor de materiale repartizate, se va urmări
crearea de stocuri de rezervă la dispoziţia ministerelor, — pe
seama economiilor de materiale realizate prin reducerea con­
sumurilor.
II. Agricultura
1- — Sarcina principală în domeniul agriculturii pentru cel
de-al doilea plan cincinal este dezvoltarea şi întărirea conti­
nuă a sectorului socialist prin organizarea de noi gospodă­
rii ccdective şi alte forme de cooperare în muncă.
Sectorul socialist va trebui să se dezvolte astfel ca la sfâr­ păioase pe o suprafaţă de cca. 1.800.000 ha. din care ou com­
şitul celui de-al donea oindnal să asigure 60—70% din pro­
ducţia totală agricolă-marfă.
Se va asigura mărirea producţiei agricole prin introducerea
celor mai perfecţionate maşini agricole, introducerea iriga­
ţiilor în cultura mare, extinderea folosirii produselor chimice
şi a metodelor agrotehnice înaintate.
Producţia agricolă se va mări şi pe baza creşterii suprafeţei
arabile, prin punerea în valoare a terenurilor nisipoase, sără-
•roase sau mlăştinoase, precum şi prin desţelenirea păşunilor
'neţelor slab productive.
— PenJtnu o cît mai bună aprovizionare a populaţiei cu
alimente, se vor produce în anul 1960 cel puţin 15 000.000 tone
cereale, din care grîu şi secară cel puţin 5,5 milioane tone.
Ţinând seamă de condiţiile de climă deosebdt de favorabile
pentru cultura porumbului în ţara noastră, de experienţa în­
delungată pe oare o are poporul nostru în cultura acestei
plante, de importanţa porumbului pentru alimentaţia popu-
laţied şi pentru creşterea animalelor, ca materie primă în
industrie, suprafaţa cultivată cu porumb trebuie să crească
în 1960 la cca. 4.000.000 ha. ou o producţie de 8.000.000—
9.000. 000 tone.
3. — In 1960 producţia la sfeclă de zahăr să ajungă la coa.
3.000. 000 tone, să se obţină. 75.000 tone in pentru fuior, peste
300.000 tone cînepă pentru fuior, 350.000—400.000 tone seminţe
de floarea-soarelui, peste 2,5 milioane tone legume diferite şi
Oeste 3,5 milioane tone cartofi.
Suprafaţa cultivată în 1960 va trebui să ajungă la coa.
'00.000 ha.
•eşterea suprafeţei arabne se va obţine prin punerea în va-
a terenurilor necultivate, prin recuperarea terenurilor
;e şi sărăturoase prin folosirea raţională a terenurilor Se va extinde mecanizarea procesului de producţie în viti­ — ţesături mătase, inclusiv con­
agricole din perimetrele forestiere prin lucrări de îndiguiri şi
desecări de terenuri prin desţelenirea păşunilor^ şi fîneţelor
slab productive.
5. — In vederea obţinerii de recolte bogate se vor mări su­
prafeţele cultivate cu seminţe selecţionate şi ameliorate po­
trivit zonelor de vegetaţie şi condiţiilor de climă şi sol. In
acest scop, se va urmări introducerea şi general1zarea folosirii
seminţelor hibride de porumb în gospodării agricole colective,
I gospodării agricole de stat, întovărăşiri şi gospodării indi­
viduale, se vor folosi. în cultura griului seminţe selecţionate
de mare productivitate adaptate diferitelor regiuni agrogeo-
grafice, se vor introduce în cultură seminţe de sfeclă de za­
hăr ou procent ridicat de zahăr şi seminţe de ficarea-soare-
lui cu un procent mare de ulei, precum şi seminţe de mare
productivitate la in, cînepă, bumbac, mazăre şi cartofi.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole codec-
tive fruntaşe vor asigura înmulţirea seminţelor ameliorate
prin organizarea de semincere potrivit zonelor de cultură ast­
fel ca pînă în 1960 să se acopere nevoile agriculturii ou se­
minţe selecţionate de bună calitate.
6. — Pentru asigurarea unei fertilităţi crescânde a solului,
ţărănimea muncitoare va fi îndrumată să strângă şi să folo­
sească gunoiul de grajd în toate regiunile ţă r ii; se va extin­
de folosirea îngrăşămintelor chimice în special la plante teh­
nice şi furajere; se va asigura ridicarea producţiei la heertar
a terenurilor slab productive.
7. — Se va continua acţiunea de refacere a fondului viticol
şi pomicol existent şi se vor planta suprafeţe noi cu soiuri
de viţă şi pomi roditori de calitate superioara, în terenuri­
le cele mai potrivite acestor culturi, din zona dealurilor şi
colinelor, de pe terasele Dunării şi a riurilor interioare. în ­
fiinţarea de vii şi livezi noi se va face numai pe terenurile
agricole care nu sînt propice pentru cultura cerealelor.
Se vor planta cca. 120.000.000 butaşi viţă altoită şi indigenă
şi coa. 20.000.000 pomi fructiferi.
Se vor cuprinde în acţiunea de combatere a dăunătorilor şi
a bolilor criptogamice toate plantaţiile de vii şi pomi roditori.
8. — Se va acorda o importanţă deosebită creşterii număru­
lui de animale şi mai ales sporirii productivităţii lor, aslgu-
rind în acest fel cantităţi sporite de came, grăsime, lapte, ouă,
precum şi materii prime de origine animală pentru industria
alimentară şi uşoară. Se va urmări acoperirea prin producţia
internă a necesarului de lînă fină şi semdfină precum şi de
piei de bovine.
Se va mări numărul de bovine, în special e l vacilor cu
mare producţie de lapte, şi se vor dezvolta rasele de bovine
pentru came, rasele de oi ou lînă fină şi semifiină şi rasele
de porci pentru cam e şi grăsimi.
In anul 1960 se va atinge o producţie de coa. 1.300.000 tone
carne viu, din care came de porc 600.000 tone ; lapte de vacă
25.000.000 h l.; lînă 34.000 tone, din oare 20.000 tone lînă fină şi lungimii liniilor de ganare şi manevră, precum şi prin ter­
semifină 'prin mărirea producţiei medid pe cap de animal fu­
rajat
9. — In vederea asigurării bazei furajere, pe lîngă creşterea
simţitoare a producţiei de porumb pentru boabe, se va asi­
gura sporirea culturilor de porumb pentru siloz şi masă ver­
de ; se vor folosi pe scară largă culturile duble, se va mări
producţia de sfeclă de nutreţ şi bostan. In regiunile ou umi­
ditate mai mare, în special în Ardeal şi vestul ţării, să se
dea atenţie culturilor de ierburi perene care dau rezultatele
cele mai bune.
Se va îmbunătăţi simţitor agrotehnica culturilor de nutreţ,
recoltarea şi conservarea lor.
Se va ridica productivitatea fîneţelor şi păşunilor naturale
prin curăţirea acestora de muşuroaie, buruieni, mărăcini şi
arborate. Se va asigura îngrijirea sistematică, îngrăşarea şi
îmbunătăţirea lor, prin lucrări de ameliorare şi irigare a te­
renurilor. Se vor da în producţie pînă la sfârşitul cincina­
lului toate păşunile împădurite, invadate de vegetaţie fores­
tieră, prin curăţirea lor.
10. — Se vor lua măsuri pentru dezvoltarea agriculturii şi
zootehniei din zonele de munte şi deal prin extinderea plan­
taţiilor de pomi fructiferi, de viţă de vie, prin îmbunătăţirea
fîneţelor şi păşunilor şi mărirea productivităţii animalelor.
11. — Se vor consolida S.M.T.-urile existente şi se vor în ­
fiinţa Sdd.T.-uri noi, în vederea întăririi rolului lor în trans­
formarea socialistă a agriculturii, în extinderea agrotehnicii
înaintate şi mecanizării agriculturii.
Se va mări numărul de staţiuni de maşini şi tractoare în­
deosebi în regiunile: Constanţa, Galaţi, Bucureşti, Craiova, .
Timişoara şi Arad,, astfel ca în. emul 1960 num ărul. total e l _
S.M.T.-urilor să fie de cca. 380.
Se va mări pînă la sfârşitul cdncdnallulud numărul 'de trac­
toare în S.M.T. şi Gostat la 37.000 tractoare — exprimate în
tractoare convenţionale de 15 C P. — din oare pentru prăşit laţi şi Brăila, şl se va extinde mecanizarea operaţiilor de în-
cca. 17.000
Se va asigura sporirea randamentului anual pa tractor, ast­
fel ca volumul lucrărilor fa 1960 să ajungă la peste 12.000.000
ha. arătură normală.
Va creşte volumul lucrărilor agricole executate mecanic,
realizîndu-se la sfârşitul cincinalului arătura adîncă de toam­
nă pe o suprafaţă de peste 2.700.000 ha., semănatul mecanic tea centralelor telefonice automate, urbane şi rurale, va creşte
pe o suprafaţă de peste 3.000.000 ha^ recoltarea cerealelor cu 25—30%'.
bina cca. 800.000 ha.
Se va introduce pe scară largă mecanizarea lucrărilor de se­ radio-relee pe traseele existente, cît şi prin instalarea de ca­
mănat şi recoltat porumbul, cartofii, floarea-soarelui, sfecla bluri subterane.
de zahăr, plantele de nutreţ şi se vor mecaniza lucrările dini
ramura zootehnică.
12. — Gospodăriile agricole de stat vor deveni gospodării
mari producătoare de cereale-marfă, animale şi produse ani­
male.
Se va stabili profilul gospodăriilor agricole de stat, ţinîn- industriale şi agricole, atingând în anul 1980 cca. 45—46 mi­
du-se seama de condiţitie specifice ale solului şi climatului. liarde led.
Gospodăriile agricole de stat vor spori an de an livrările
către stat, atingînd în anul 1960 cca. 500.000 tone grîu şi se­
cară, 1.100.000 hl. lapte, 2.800 tone lînă şi alte produse.
Animalele destinate tăierii vor fi livrate la vârste cea mai
potrivită din punct de vedere economic.
Se vor mecaniza în gospodăriile agricole de stat lucrările — zahăr
la principalele culturi, astfel ca să se asigure în primii ani ai — ţesături bumbac, inclusiv con­
cincinalului mecanizarea complexă a culturii păroaselor, po­
rumbului şi a furajelor pe suprafeţele mecanizabne.
cultură, pomicultură, şi îndeosebi în fermele de oreştere a ani­
malelor.
Se va asigura baza furajeră în gospodăriile agricole de stat, — petrol lampant
astfel ca fiecare gospodărie să-şi producă cel puţin furajele — ţigle
fibroase, suculente şi masa verde necesară.
Gospodăriile agricole colective vor fi îndrumate să-şi mă­
rească avutul obştesc, să-şi procure inventar şi materiale pen­
tru executarea construcţiilor şi să-şi dezvolte toate ramurile
de producţie în scopul măririi veniturilor, de asemenea să
lărgească volumul contractărilor cu statul şi să contribuie la porţelan şi faianţă de menaj de 2,5—3 ori, vânzările de pro­
îmbunătăţirea aprovizionării oraşelor. ,
Staţiunile de maşini şi tractoare să acorde un ajutor tot mai zările produselor din mase plastice.
mare gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor agricole
în introducerea asolamentedor raţionale şi a cuceririlor ştiinţei tăţi sporite — produse de uz gospodăresc, oa : frigidere, maşini
şi tehnicii înaintate pentru mărirea producţiei agricole.
13. — Se vor termina construcţiile hidrotehnice începute
în primul cincinal, se vor pune în stare de funcţiune siste­
mele hidro-tehnâce existente.
Se vor acorda în al doilea plan cincinal gospodăriilor agri­
cole colective şi întovărăşirilor credite de stat pentru investi­
ţii productive, canale de irigare şi asanare, rezervoare de apa
şi alte instalaţii.
14. Se vor execute lucrări de hidroamelioraţiuni şi de con­
servare a solului împotriva eroziunilor. Se va îndruma şi spri­
jini ţărănimea muncitoare pentru cooperare în lucrările de
acest fel.
15. — Se va organiza activitatea de cercetări ştiinţifice în
strînsă legătură cu problemele legate de producţia gospodă­
riilor agricole socialiste, a S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agri­
cole individuale, se vor sprijini aceste gospodării în introdu­
cerea experienţei înaintate şi a realizărilor ştiinţei.
Institutele de cercetări ştiinţifice vor studia cu cea mai bun~ desfăşurare a circulaţiei mărfurilor.
mare atenţie experienţa fruntaşilor în producţia agricolă, ge­
neralizarea şi introducerea ei pe o scară largă.
16. — In domeniul silviculturii se vor continua lucrările
de împăt rire a terenurilor forestiere dezgolite şi refacerea
pădurilor degradate.
Se vor executa împăduriri pe o suprafaţă totală de cel pu­
ţin 400.000 ha. refăcîndu-se în întregime suprafeţele echiva­
lente celor ce se dezgolesc prin exploatări curente şi recu-
parîndu-se pentru producţia forestieră încă 200.000 ha. tere­
nuri despădurite.
Se va spori productivitatea pădurilor şi se va asigura rolul
lor în protecţia solului şi a regimului apelor.
I I Í. T ra n sp o rtu ri
şi telecom unicaţii
Dezvoltarea economiei necesită o dezvoltare corespunzătoare
e transporturilor.
In aceslt scop se va prevedea :
1. — Traficul de mărfuri pe toate felurile de transporturi
va creşte în perioada cincinalului ou cél puţin 50-55%, trafi­
cul de mărfuri pe căile ferate cu 30-35%*, în transportul auto
public de cel puţin 2,5 o r i; în transportul fluvial ou 65-70% ; că în anul 1960 cu cca. 70% faţă de anul 1955. Pe această
în cel maritim de 3—3,5 ori, iar transportul prin conductele
petrolifere magistrale de aproximativ 5 ori.
Media zilnică a vagoanelor încărcate va atinge în 1960 un
nivel de 125—130% faţă de anul 1955.
2. — Pentru sporirea capacităţii de transport a căilor ferate: creşte cel puţin cu 4.500 unităţi de desfacere, astfel că la
— se va mări parcul actual de vagoane-marfă cju 10.500 —
11.000 vagoane în echivalent de 2 o s ii;
— se va continua construcţia vagoanelor-clstemă pe 4 osii,
realizîndu-se pînă în 1960 un număr de 350—400 bu căţi; se va
mări parcul vagoanelor izoterme cu cel puţin 800 vagoane în
echivalent pe 2 o s ii;
— In vederea îmbunătăţirii transportului de călători se vor
construi cel puţin 500 vagoane pe 4 o s ii;
— pentru reînoirea şi sporirea parcului se vor prevedea pen­
tru calea ferată 500 locomotive de putere şi randament sporit.
3. — Se va lărgi reţeaua căilor ferate prin dublarea liniilor
Vinţ-Uia, Podul Olt-Sibiu, Războieni-Apahida, prin mărirea
minarea şl punerea în funcţiune la capacitate sporită a liniilor
Pojorita-Floreni şi Deva-Peştera.
4. — Penltru asigurarea circulaţiei locomotivelor şi vagoane­
lor de tonaj sporit, se vor reface cel puţin 3.000 km. de cale
cu şină de tip greu şi se vor reconstrui şi consolida podurile
necorespunzătoare în proporţie de 80% mai mult decît în
primul cincinal.
5. — Se vor înzestra principalele linii de cale ferată ou in­
stalaţii modeme de semnalizare, automatizare şi blocare, care
vor asigura, pe lîngă sporirea capacităţii de trafic, şi sigu­
ranţa circulaţiei. Se vor centraliza un număr de cel puţin 200
staţii echivalente, din care aproximativ 75 prin sistemul elec-
trodinamiJo, se vor construi blocuri automate pe o lungime
de cel puţin 300 km. şi se vor mecaniza 3—4 triaje principale.
6. — In staţiile cu trafic intens se vor mecaniza operaţiu­
nile de încăroare-deseărcare, atingînd în 1960 un procent de
cel puţin 40%.
7. — Se va introduce folosirea containerelor în transportul
feroviar.
8. — Rulajul vagonului de marfă va fi redus pînă în 1960
3a 3,8 zile.
9. — Se va îmbunătăţi întreţinerea şi repararea parcului de
material rulant prin înzestrarea atelierelor şi depourilor cu
utilaje modeme de mare capacitate, prin profilarea atelierelor
şi organizarea reparaţiilor pe bază de flux tehnologic.
10. — Pentru refacerea reţelei de drumuri se vor moder­
niza 2.000—2.500 km., în care sistemul îmbrăcăminţilor de be­
ton de ciment va fi preponderent, şi se vor execute reparaţii
capitale la drumuri naţionale şi regionale
11. — In domeniul transporturilor navale se va prevedea
oporirea flotei comerciale maritime prin înzestrarea cu 5—6
vase de mare tonaj şi 8 vase de capacítete mică şi mijlocie.
12. — In legătură. cu creşterea traficului fluvial şi maritim,
se vor dezvolta în special porturile principale: Constanţa, Ga­
căroare-descăroare în porturi, ajungîndu-se în 1960 la un grad
mediu de mecanizare în toate porturile de 60—65%.
18. — Se va dote aviaţia civilă cu avioane modeme, de ca­
pacítete şi viteză sporită şi se vor complecte principalele ae­
roporturi ou instalaţiile cele mai modeme.
14. — In domeniul poştelor şi telecomunicaţiilor, capacita­
Se va dezvolta reţeaua telefonică şi telegrafică interurbană
•prin construirea de radio-relee noi, de sisteme telefonice pe
IV. C irculaţia m ărfurilor
Volumul desfacerilor de mărfuri cri amănuntul prin comer­
ţul socialist va spori cu oca. 60% pe baza creşterii producţiei
Desfacerea principalelor produse alimentare şi industriale
va spori an de an, atingînd următoarele cantităţi în 1960 :
— came 200.000 tone
*— slănină 45.000 „
— ulei comestibil 74.000 „
200.000 „
fecţii 300.000 mii m. !L
— ţesături lînă, inclusiv confecţii 30.0G0 mii m.p.
fecţii 37.000 mii m l.
— încălţăminte 23.000 mii perechi
360.000 tone
240.000 mii buc.
— biciclete de 3 ori
— aparate radio crj 70%
— maşini de gătit cu combustibil
gazos de 3.5 ori
Vînzările de mobilă vor creşte eu cca. 60%, la articole de
duse farmaceutice de peste 2 ori şi se vor dezvolta larg vân­
De asemenea se va pune la dispoziţia populaţiei — în canti­
de spălat rufe, aspiratoare de praf, maşini de cusut etc.
Comerţul socialist îşi va mări exigenţa faţă de industria
producătoare de bunuri de larg consum în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentului mărfurilor.
In acest scop se va organiza studierea sistematică a cererii
de consum a populaţiei, se vor înlătura formele centraliste
birocratice în raporturile dintre industrie şi comerţ, lăsîndu-se matizarea complexă în instalaţiile noi.
oît mai multă iniţiativă unităţilor producătoare, bazelor de
desfacere cu ridicate şi organizaţiilor comerciale cu amă­
nuntul.
Va fi îmbunătăţită în mod radical munca de repartizăre a
mărfurilor pe regiuni şi raioane, pe baza organizării studiului
cererii populaţiei, ţinîndu-se seamă de caracteristicile locale
şi sezoniere.
Se va adînci practica planificării teritoriale în comerţul so­
cialist, lărgindu-se iniţiativa, răspunderea şi cointeresarea co­
mitetelor executive ale sfaturilor populare în organizarea şi
Se va accentua orientarea comerţului socialist în aşa fel ca
populaţia să fie aprovizionată prin comerţul socialist nu numai
cu produsele de bază, ci şi cu marea varietate a mărfurilor
mărunte necesare populaţiei. Pe lîngă unităţile de desfacere
a produselor textile să se organizeze — potrivit necesităţilor
— ateliere de confecţii pentru îmbrăcăminte şi lenjerie.
Se va lărgi reţeaua de depozite şi reţeaua de desfacere cu
Nr. 547
amănuntul şi se va îmbunătăţi dotarea lor cu utilaj comercial
şi în special cu utilaj frigorific.
Se va organiza comerţul cu ridicate pe baza raţionalizării
mişcării mărfurilor, înlăturării verigilor de prisos şi a lărgirii
expedierii mărfurilor direct de la unităţile de producţie la
unităţile de desfacere cu amănuntul.
Reţeaua de desfacere era amănuntul a comerţului socialist va
creşte cu cel puţin 8.000 unităţi.
Se va dezvolta alimentaţia publică, volumul vânzărilor ajun-
gînd în anul 1960 la peste 7 miliarde lei, în principal pe sea­
ma oreşterii vânzărilor preparatelor de bucătărie şi lărgirii sor­
timentelor lor.
Se va îmbunătăţi deservirea populaţiei de către comerţul so­
cialist printr-o atitudine civilizată şi atentă faţă de cumpără­
tori a lucrătorilor din comerţ şi prin prezentarea atrăgătoare
a produselor.
Se va intensifica schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat,
astfel oa vînzările de mărfuri prin reţeaua de la sate să creas­
bază şi ca urmare a creşterii producţiei-marfă în agricultură,
se va intensifica activitatea de achiziţii şi contractare asigu­
rând cantităţi tot mai mari de materii prime pentru industrie
şi alimente pentru populaţia de la oraşe.
Reţeaua de desfacere cu amănuntul din mediul rural va
Sfârşitul celui de-al doilea plan cincinal vor exista unităţi de
desfacere ale cooperaţiei de consum în toate satele.
Se vor îmbunătăţi condiţiile materiale necesare desfacerii în
pieţele oraşelor a produselor agricole aduse de producătorii
agricoli. Se va acorda o atenţie deosebită creării condiţiilor
corespunzătoare desfacerii pe aceste pieţe a produselor gos­
podăriilor agricole colective.
Se va stimula exercitarea controlului obştesc asupra activi­
tăţii din comerţul socialist.
V. Lucrări capitale,
introducerea tehnicii noi
Pentru îndeplinirea sarcinilor celui de-al doilea plan cin­
cinal este necesar:
a) Să se aloce cca. 105—110 miliarde led pentru lucrările ca­
pitale, din care pentru lucrările de construcţii montaje oca.
60—63 miliarde lei.
Repartizarea lucrărilor capitale pe ramurile economice şi
social culturale ale economiei naţionale se vor face după ur­
mătoarele proporţii:
Ramura în °/o faţă de volumul
tetei
— industria cârca 58
din ca re:
— industria mijloacelor deproducţie „ 50
— industria bunurilor deconsum „6
— industria construcţiilor „ 2,5
— agricultură sdlvicultură „ 12.5
— transporturi comunicaţii „ 11,5
— acţiuni social-culterale
şi celelalte ramuri n 17,6
In prima parte a cdndnalului eforturile pentru investiţii vor
fi îndreptate îndeosebi spre terminarea şi punerea în funcţiune
a unităţilor aflate în construcţie.
Creşterea capacităţilor de producţie se va obţine în primul
rând pe seama întreprinderilor existente, prin lichidarea lo­
curilor înguste, prim reutilarea întreprinderilor principale la
nivelul tehnicii celei mai noi, prin dezvoltarea şi reconstruirea
unor întreprinderi, iar construirea de unităţi noi va începe
numai în măsura în care sporul de oapaoitate obţinut pe a-
ceste căi va fi insuficient.
Planificarea lucrărilor capitale se va face pe bază de stu­
dii tehnico-economice fundamentale, iar lucrările nu vor în­
cepe decît ou documentaţia tehnică aprobată.
La planificarea obiectelor noi se va urmări restrângerea
numărului de şantiere în execuţie simultană, prentru a permite
reducerea duratei de construcţie, a costului lucrărilor şi a
imobilizării fondurilor.
I a amplasarea noilor unităţi ce se vor construi se va ţine
seamă de cerinţele îmbunătăţirii în continuare a repartizării
teritoriale a forţelor de producţie, îndeosebi în ramurile in­
dustriei materialelor de construcţie, industriei chimice, i n d u s ­
triei alimentare şi uşoare.
Penltru dezvoltarea armonioasă a economiei noastre naţio­
nale, se vor întocmi studii de perspectivă mai îndelungată în
ramurile principale ale economiei naţionale, cum ar f i : indus­
tria chimică, industria energiei electrice, industria siderurgică,
transportul feroviar şi rutier şi altele.
In acest scop vor fi întreprinse lucrări de studii, cercetări
şi calcule tehnico-economice era participarea largă a specia­
liştilor şi oamenilor de ştiinţă.
b) Dezvoltarea economiei naţionale în al doilea plan cin­
cinal se va înfăptui pe calea introducerii tehnicii noi în toate
ramurile economiei, în scopul ridicării productivităţii mun­
cii, reducerii preţului de cost şi al îmbunătăţirii calităţii pro­
duselor.
Pentru atingerea acestor obiective se vor lua următoarele
m ăsuri:
— In acţiunea de lărgire a capacităţilor de producţie a în­
treprinderilor existente, precum şi în construcţia de noi capa­
cităţi, se vor prevedea utilaje la nivelul tehnicii nod. Tehnica nouă
se va introduce în primul rînd în întreprinderile principale din
fiecare ramură, iar în interiorul întreprinderilor în acele faze
ale procesului tehnologic oare determină în cea mai mare mă­
sură creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de
cost.
— In toate ramurile economiei se vor introduce treptat pro­
cedee tehnologice avansate, care vor asigura folosirea mai ju­
dicioasă a materiilor prime şi a materialelor şi reducerea cos­
tului producţiei.
Astfel se vor extinde noile metode de foraj în industria pe­
troliferă, forajul ou turbină se va extinde la 50% îri 1960. Se
vor extinde procedeele electrometalurgice în industria meta­
lelor neferoase.
— In industria construcţiilor de maşini se vor extinde me­
todele modeme de turnare şi matriţare. metodele electrice de
prelucrare, călirea prin curenţi de înaltă frecvenţă, sudarea
automată şi semiautomată.
— Se va ridica nivelul de mecanizare al lucrărilor grele şi
cu volum mare de lucru, în special în industria minieră, în.
industria lemnului, a materialelor de construcţii, precum şi în
transporturi.
— Se va intensifica mecanizarea muncilor auxiliare şi a
transporturilor interne în seoţii şi între secţii, în special în
întreprinderile din industria construcţiilor de maşini, indus­
tria uşoară, industria alimentară.
— Se va introduce automatizarea parţială a unor procese
tehnologice în instalaţiile existente şi se va introduce auto­
In industria energiei electrice se vor automatiza operaţiile
principale la centralele hidroelectrice şi se va introduce cu­
plarea automată a unor linii.
— Se vor lira măsuri pentru dotarea întreprinderilor cu a-
parate şi instrumente de măsură şi control pentru conducerea
raţională a proceselor de producţie şi cu aparate şi instru­
mente pentru laboratoare, în vederea întăririi controlului ca­
litativ al producţiei.
— Se va intensifica acţiunea de dotare a întreprinderilor şi
a institutelor de cercetări şi proiectări cu documentaţie teh­
nică de specialitate, astfel ca lucrătorii din economie să poată
introduce şi aplica în mod continuu şi susţinut tehnioa nouă
şi cuceririle ştiinţei din ţară şi străinătate.
(conlinnare în pag. 4-aV