Page 30 - 1956-01
P. 30
T Nr„ 554 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
sgEaa^ge
autoimpunerilor e neglijată Pentru realizarea planului FOILETON
de circulaţia mărfurilor
Regimul nostru democrat-popular cu simţ de răspundere problema Boala umerilor
a investit fonduri băneşti însemnate autoimpunerii, este şi neîndepllnirea
în acţiunea de înfrumuseţare a ora hotărîrii de a construi un grajd co Documentele celui de-al II-lea toate unităţile din reţeaua comerţului Zac in spital ctfiva preşedinţi ai această metodă in luna decembrie
şelor şi satelor, pentru dotarea lor munal. Cei drept, a început procura Congres al P.M.R., prevăd o sporire de stat din regiune, stabilindu-se tot comitetelor de întreprinderi de la la mina Vulcan ?
cu tot ceea ce poate contribui la rea de materiale, însă nici aceasta considerabilă a volumului desfaceri odată şi măsurile tehnico-organiza- unele mine carbonifere din Valea — 19.
ridicarea nivelului de trai material n-a fost dusă pînă la capăt. Primele lor de mărfuri în cel de-al doilea plan torice necesare pentru fiecare unitate Jiului, şi se pare că zac, de-o boală — Şi în ianuarie ?
şi cultural al populaţiei. Acestor fon vagoane de var care erau necesare cincinal. Astfel, se prevede ca volu în parte. incurabilă. Cînd au venit la medic — Numai una. Şi aceea e sub
duri băneşti şi mijloacelor materiale construcţiei, au fost deja transporta de s-au consultat, au rămas conster grafic t
şi tehnice puse la dispoziţie de că te, dar nu s-a îngrijit nimeni ca a-
tre statul nostru, li se adaugă mij cest var să fie adăpostit, lăsîndu-1 în mul mărfurilor desfăcute prin co Secţiile comerciale, organizaţiile naţi atît ei, cît şi medicul de circum — Aha, am înţeles. Sînteţi bol
loacele obţinute pe plan local prin ploaie, pierzîndu-se astfel o can merţul socialist să sporească cu cca. comerciale, fiecare lucrător din co
contribuţii voluntare, cunoscute sub titate însemnată. 60 la sută, iar circulaţia mărfurilor merţ trebuie să lupte pentru înde scripţie. Ialâ-i pe tovarăşii lacob navi de...
numele de autoimpunere, din care în reţeaua comerţului de stat şi coo plinirea integrală a planului de des
se fac lucrări de folos obştesc, care Toate acestea au dus acolo, că unii peratist să ajungă la 45—46 miliar facere a mărfurilor, asigurînd apro Petru, preşedintele comitetului de în •&
schimbă înfăţişarea oraşelor şi sate dintre ţăranii muncitori văzînd că nu de lei în anul 1960. vizionarea oamenilor muncii cu m ăr
lor. se realizează nimic din ceea ce au furile cerute de ei, în cantităţi sporite treprindere de la mina Petrila şi De cîteva zile, la spital s-a înfiin
votat, în ultimul an n-au mai plătit Lupta pentru realizarea planului şl de calitate corespunzătoare, luînd
Acolo unde comitetele executive ale autoimpunerile. Aşa se face că în de circulaţie a mărfurilor pe primul măsuri pentru evitarea punerii în Karpati Eugen, preşedintele comi ţat un nou salon. Cel al preşedinţi
sfaturilor populare s-au preocupat de anul 1955 s-a plătit mai puţin cu trimestru din primul an al celui de-al circulaţie a mărfurilor necorespunză
problema autoimpunerilor, s-au ob peste 10.000 lei faţă de anul 1954. doilea plan cincinal, este una din toare atît calitativ cît şi în ceea ce tetului de întreprindere de la mina lor comitetelor de întreprindere de la
ţinut frumoase realizări, efectuîn- sarcinile de seamă ce stau în faţa lu priveşte sortimentele, mărindu-se în
du-se lucrările votate de cetăţeni. Cauza pentru care unii ţărani mun crătorilor din comerţul socialist. acest scop exigenţa comisiilor de Vulcan. minele Petrila şi Vulcan. I-a separat
Sînt însă unele comune în regiunea citori n-au mai plătit autoimpunerile recepţie şi a gestionarilor însăşi.
noastră, unde comitetele executive nu este aşa cum am arătat, că au ob Pentru îndeplinirea planului de — Tovarăşe medic, avem ceva...? pe cei doi, întrucît se bănuie că boa
servat lipsa de preocupare şi nepă circulaţie a mărfurilor, secţia comer Trebuie luate măsuri pentru a asi
s-au preocupat şi neglijează traduce sarea sfatului popular, faţă de tra cială a sfatului popular regional a gura aprovizionarea unităţilor coo Medicul grijuliu, a început să-i la este transmisibilă şi să nu se mo
rea în viaţă a lucrărilor pe care ce ducerea în fapte a hotărîrilor luate luat o serie de măsuri printre c a re : perativelor de consum cu toate unel
tăţenii în adunările populare au ho- de ei în adunările populare. defalcarea indicilor de plan pe anul tele, accesoriile şi materialele nece consulte. Mult timp şi fără rezultat lipsească cumva şi alţi preşedinţi...
tărît să le facă în satele lor. Despre 1956 pe organizaţii comerciale, de sare bunei desfăşurări a campaniei
felul cum priveşte sfatul popular al Acest lucru îl ştiu şi tovarăşii din falcarea repartiţiilor de mărfuri pe agricole de primăvară. însă. Preşedinţii erau sănătoşi tun. ?
unei astfel de comune, problema au comitetul executiv şi îl spun întocmai fiecare întreprindere şi organizaţie
toimpunerilor, vrem să vorbim acum. cînd sînt întrebaţi. Dar atunci cînd e comercială. De asemenea au fost lua Pentru a asigura o mai rapidă cir — Spuneţi-mi vă rog, ce vă stin Medicul, a stabilit după îndelungi
Şi cel mai semnificativ exemplu de vorba de acei care au lăsat lucrurile te măsuri ca pe baza repartiţiilor de culaţie a mărfurilor şi o mai bună
nepreocupare, ni-1 prezintă comite să fie tărăgănate, caută fiecare să ghereşte ? cercetări, denumirea şi felul boalei.
tul executiv al Sfatului popular din arunce vina pe alţii. mărfuri, organizaţiile comerciale să
comuna Bretea Romînă raionul H a încheie contracte cu bazele de des Pacienţii ii arătară umerii. Boala este ciclică. Acţionează după
Aşa face şi tovarăşul preşedinte facere ale M.C.I., stabilindu-se grafi
ţeg. Mareş Aurel, care este în această cele de livrări şi sortimentele în — Umerii, vă dor ? Atunci o fi un grafic bine stabilit. Evoluţia ei
funcţie de 7 luni. Cînd se întîmplă aşa fel ca aprovizionarea populaţiei arată că atunci cînd la mina Pe
Cetăţenii acestei comune, au hotă- ca vreun cetăţean să-l întrebe de să se facă cu mărfurile de sezon şi ceva reumatism, sau...
rît în adunările populare, să con fondurile strînse din autoimpuneri sortimentele cerute. Cantităţile de — Nu, nu, că nu ne doare, răs trila, Aninoasa, Vulcan sau alte mi
struiască prin autoimpunere un dig nici nu-1 lasă să termine, întrerupîn- mărfuri vagonabile se vor trimite
în satul Măceu, un grajd comunal în du-1 scu rt: (îi reproducem cuvintele). prin tranzit direct filialelor fără a punseră într-un glas cei doi preşe ne, scade numărul brigăzilor ce .a-
Bretea Romînă, un cămin cultural în mai trece prin depozitele bazei sau
satul Plopi şi alte lucrări de folos — „Eu nu ştiu nimic. N-am fost organizaţiilor comerciale, iar cele oa- dinţi. plică metoda graficului ciclic, din
obştesc. încă din 1952 a început să atunci cînd s-a votat. Intrebaţi-i pe mionabile se vor trimite de asemenea,
se strîngă fonduri din autoimpunere foştii...“. direct filialelor fără a mai trece prin Din nou, medicul începu să-i con cauză că preşedinţii sînt nepăsători
necesare lucrărilor votate, realizîn- depozitele organizaţiilor comerciale.
du-se pîna acum peste 64.000 lei. Cu astfel de cuvinte tovarăşul M a sulte. Era disperat. şi nu se tratează la timp, se îmbol
reş caută să fugă de răspunderea pe Repartiţiile de mărfuri primite şi
Această sumă putea să fie cu mult oare o are ca preşedinte şi nicide stocurile existente pe reţea asigură — Dar spuneţi-mi, eu nu ştiu, nu năvesc. Atunci el trebuie internaţi in
mai mare dacă sfatul popular se o- cum că n-ar cunoaşte problema. Spu aprovizionarea neîntreruptă a oame
cupa de strîngerea autoimpunerilor nem aceasta fiindcă varul care a fost nilor muncii din regiunea noastră. deservire a cumpărătorilor, este ne ştiu ce să z ic i Spuneţi că nu vă dor spital. Nepăsarea a devenit imună,
şi mai mult, dacă începea lucrările adus pentru grajd şi din care o bună Posibilităţi mari de sporire a fondu cesar să se treacă noi magazine la
pentru care erau destinaţi banii. parte acum nu mai poate fi întrebuin lui de mărfuri sînt create prin co sistemul vînzării cu bucata şi să se umerii şi totuşi... Cum se manifestă? iar boala asta de a da din umeri, a
ţat, a fost adus de cînd este dînsul menzile de mărfuri specifice regiu — Doctore, nu ştim ce avem, dar căpătat tensiunea sută la sută. Tre
Comitetul executiv al Sfatului popu preşedinte. De altfel, ar fi greu de nii şi raioanelor ce se pot face la
lar din Bretea Romînă, însă a mani crezut că atunci cînd a luat în pri întreprinderile de industrie locală şi dăm aşa din umeri vrînd nevrînd... buie găsit alt leac mai reactiv, care
festat de la început, lipsă de preo mire funcţia de preşedinte n-a luat cooperativele meşteşugăreşti. înfiinţeze raioane de vînzare cu buca spuse tovarăşul lacob.
cupare faţă de această importantă şi problemele acestui sfat inclusiv să aibă imediat o acţiune violentă
problemă din viaţa satelor. Şi aceas Anul care a trecut ne-a dovedit
ta o dovedesc cu prisosinţă faptele. problema autoimpunerii. Insă, tova că organizaţiile comerciale care au ta în toate magazinele. Trebuie extin — Daţi din umeri... Dar cum ? în prin manifestare de tendinţă de lă
răşul Mareş, a continuat să meargă fost sprijinite în mod permanent de
Astfel, din lucrările votate, n-a pe drumul bătut de înaintaşii săi, gă secţiile comerciale ale sfaturilor să reţeaua comerţului cu remizieri trebă medicul. murire şi de ajutorare ca tot mai
fost nici una terminată, iar unele sind uşor portiţa prin care să fugă populare, orăşeneşti şi raionale, au
lucrări nici măcar nu s-au început. de răspundere, aruneînd vina reuşit să mobilizeze majoritatea lu în toate cartierele şi centrele aglo — Uite aşa, şi tovarăşii lacob şi multe brigăzi, să lucreze după me
De exemplu, construcţia căminului pe alţii. In Ioc să analizeze în ca crătorilor din comerţ la îndeplinirea
cultural din satul Plopi care a înce drul şedinţelor de comitet executiv planului obţinînd realizări însem merate (pieţe, gări, etc.) De aseme Karpati începură să mişte umerii toda graficului ciclic.
put încă din 1952, nici pînă acum şi să supună spre discuţie în sesiu nate. Astfel, O.C.L. Aprozar Hune
nu este terminată. Despre construi ni această problemă, pentru a înlă doara şi-a realizat planul de desfa nea trebuie extinsă reţeaua de tonete, sâltîndu-i în sus. Medicul privea ne ir
rea digului din Măceu nu se poate tura lipsurile manifestate de vechii cere în proporţie de 119 la sută, iar
vorbi întrucît nu s-a făcut nimic pen preşedinţi şi a lua măsuri menite O.C.L. Aprozar Petroşani în procent standuri, tarabe, etc. dumerit. Zi cu soare. In sala de operaţii,
tru începerea lui. să ducă la îndeplinirea hotărîrilor de 103 la sută.
adunărilor populare, tovarăşul Mareş Secţiile comerciale ale sfaturilor — Şi ziceţi, faceţi aşa din umeri, medicul a făcut azi minuni. Şi-a
Dar cea mai grăitoare faptă care s-a complăcut şi se complace cu si Organizaţiile comerciale care nu
dovedeşte lipsa de preocupare ce o tuaţia în care a luat în primire mun populare orăşeneşti şi raionale, tre aşa a... nepăsare, nu ? chemat pacienţii şi le-a administrat
manifestă comitetul executiv al Sfa ca de preşedinte, manifestînd aceeaşi au dat importanţa cuvenită realiză
tului popular din Bretea Romînă, este nepăsare faţă de autoimpunere, pe buie să acorde toată atenţia organi — Te rugăm doctore — săriră cîte o injecţie, (injecţia e foarte du
neamenajarea fostului local al sfa care au manifestat-o şi ceilalţi sala rii sarcinilor de plan au obţinut rezul
tului popular — aşa cum se hotă- riaţi ai sfatului. zării tîrgurilor şi bîlciurilor, unde or preşedinţii ca arşi — asta nu-i ne reroasă şi pentru asta i-a legat de
rîse — în care să fie instalat că tate slabe. Astfel, O.C.L. Alimentara ganizaţiile comerciale să participe în
minul cultural. La început s-au mai El trebuia să organizeze ţinerea mod activ desfăcîndu-şi produsele lor păsare I Vezi că nu asta-i boala I masa de operaţie). Să vă spunem şi
făcut ceva reparaţii, dar în loc să fie de dări de seamă periodice în faţa ce Petroşani şi Deva, O.C.L. produse specifice ţărănimii muncitoare din
terminate pentru a face un adevărat partea locului. De asemenea trebuie Sărmanul medic I A consultat toa dumneavoastră cum a descoperit a-
lăcaş al culturii — lucru ce era po tăţenilor, să .activizeze şi să sprijine industriale Petroşani şi Deva, cît şi organizate caravane pentru desface te manualele de medicină, tratate, ceastă injecţie ultraviolentă. A luat
sibil — în două camere au fost insta rea mărfurilor în G.A.S., G.A.C. şi cursuri, bibliografii. Totul zadarnic, 3 fiole. Una, din ser de „criticină".
late cooperativa şi bodega, iar ce comitetele de cetăţeni şi comisiile cele două trusturi de alimentaţie pu comunele îndepărtate. înfuriat, şl-a aprins o ţigară şi s-a altă fiolă cu „prograficillnă" şi altă
lelalte sînt şi în prezent lăsate în trîntit pe un scaun. Pentru prima fiolă, o combinaţie de „foiletolină”
părăsire. De altfel şi clădirea, înfă permanente, pentru ca aceste lucrări blică din regiune nu şi-au înde Pentru a asigura o mai bună des oară în viaţa lui se văzu neputin cu „jurnalină" din seria D.S. nr.
ţişarea ei exterioară, arată ca o casă facere a mărfurilor, este necesar să cios în descoperirea unei boale. Să 554. Efectul a fost uluitor. Pacien
fără de stăpîn. care veneau să înfrumuseţeze comu plinit planul de desfacere pe anul se dea o mai. mare atenţie prezentării
mărfurilor şi informării consumatori trimeată pacienţii la clinica din Cluj, ţii au plecat sănătoşi tun, zburdînd
In fiecare zi trec tovarăşii din co na devenind un bun obştesc să fie 1955 decît în proporţie de 85—97%. lor asupra sortimentelor existente în
mitetul executiv pe lîngă acest local unităţi, folosindu-se în acest scop ex la Bucureşti, sau poate... atomul pus pe poarta spitalului, şl ţlnîndu-se cu
şi nici odată nici unul nu s-a ho- terminate, şi nu să fugă de această Comitetele executive ale sfaturi poziţiile cu vînzare, expoziţiile inte
tărît să ia vreo măsură, deşi cu toţii rioare din magazine, vitrinele, panou în slujba umanităţii, să le descopere mina de spate ameliorînd durerea
cunosc prea bine că aci sînt multe sarcină. lor populare orăşeneşti şi raionale cît rile, afişele, staţiile de radioamplifi
încăperi nefolosite, cărora li s-ar pu care şi presa locală. boala ? Şi se gîndea m.edicul frămîn- locului unde se executase injecţia.
Comitetul executiv în frunte cu to şi conducerile organizaţiilor comer
tea da o întrebuinţare de folos obş Realizarea sarcinilor de plan în ce tîndu-se ca un leu în cuşcă. Intîm- S-au dus la întreprinderile lor, 'şi
varăşul Mareş Aurel preşedinte şi ciale, trebuie să analizeze în mod se
tesc. priveşte circulaţia mărfurilor depinde plâtor, ochi-i căzură pe un ziar. Citi s-au hotărît să facă mărturisiri. Au
Tudoroiu Ioan secretar, trebuie să rios activitatea desfăşurată anul tre
Un alt exemplu care vine să ne a- un titlu : „Mai multă atenţie aplică descris direcţiunilor tehnice ale mi
ţină cont de toate acestea şi în viitor
rate că comitetul executiv nu priveşte rii graficului ciclic" Oare.................. nu nelor respective, ce leac li s-a dat.
să lupte pentru a respecta hotărîrile
cumva ? I-a să încerc I Cînd li s-a spus de medicament, toţi
adunărilor populare, începînd şi ter-
— Tovarăşe lacob, nu vă supăraţi, s-au însănătoşit dintr-o dată. Qrozav
minînd construcţiile din autoimpu am să vă întreb ceva referitor la leac I Pînă cînd şi inginerul Cârcă-
leo.nu Ioan de la mina Vulcan, res
neri votate de cetăţeni. producţie.
R. BUDIN — Producţie ? nu văd, n-ai de ce. ponsabil cu ciclizarea, care „urmă
de eforturile fiecărui lucrător din ca — Tovarăşe lacob, în faţa medi reşte" o singură grupă care lucrea
jjgBWggBMgiSgjBjB3 drul comerţului socialist. De aceea ză după această metodă s-a vindecat.
organizaţiile sindicale din unităţile cului trebuie Să spui to t!
comerţului de stat trebuie să dea o — Bine, s-a învoit tovarăşul la (ne întrebăm pentru asta se plăteş
cob. te acest post ?).
mai mare atenţie organizării între Medicul s-a apropiat de scaunul ...La ora cînd apare foiletonul, me
cerii socialiste, extinderii metodelor pacientului şi i-a vorbit In termeni dicul nostru, se pregăteşte să intre
înaintate de muncă, organizării de profesionali: pe poarta Direcţiei generale a căr
noi brigăzi de bună deservire etc.,
avînd ca obiectiv principal buna de — Pacient, spune-mi, la mina. Pe bunelui din Petroşani. Deocamdată,
servire a consumatorilor şi realizarea
trila se aplică metoda graficului aci postul de responsabil cu cicli
ciclic ?
zarea este vacant. A fost un tovarăş
— Da se aplică, răspunse mirat mai înainte. A fost şi nu mal este.
pacientul.
planului de desfacere a mărfurilor. Care o fi vinovatul ? Pacienţii de la
Făcînd analiză periodică asupra — Cîte brigăzi au aplicat această Direcţia generală a cărbunelui au
felului cum se îndeplineşte planul de
desfacere a mărfurilor în unităţile metodă în luna decembrie ? aceeaşi boală. Sim ptom â: dau din
— 18 umeri. Medicul îşi va pregăti sirin
— Şi în ianuarie 1956 ? ga şi... se va găsi în sfîrşlt, leacul
comerţului de stat, secţiile comer — 12. Satisfăcut de răspunsuri, mult căutat şi atît de trebuincios
ciale, orăşeneşti şi raionale vor reuşi medicul se apropie de tovarăşul chiar şi la Direcţia generală a căr
să seziseze la timp lipsurile ce se Karpati:
bunelui din Petroşani.
manifestă şi să ia măsurile nece- Qj — Pacient cîte brigăzi au aplicat A. PĂDURARU
cut şi să tragă învăţămintele cuve sare pentru a asigura îndeplinirea
nite din lipsurile avute, luînd mă sarcinilor prevăzute în plan. La 29 Ianuarie 1956, ora 9 dimineaţa, în sala festivă a Sfatului popular regional
suri care să asigure îndeplinirea pla Luptînd pentru realizarea planu se va ţine Conferinţa regională de Cruce Roşie cu următoarea ordine de z i:
nului de circulaţie a mărfurilor atît
în primul trimestru cît şi pe întreg lui de circulaţie a mărfurilor să asi 1. Darea de seamă a Comitetului regional de Cruce Roşie pe perioada 1 Ianuarie
gurăm o bună aprovizionare şi de 1955—31 decembrie 1955, urmată de discuţii.
anul 1956. servire a oamenilor muncii cu produ 2. Alegerea noilor organe conducătoare, alegerea comisiei de revizie şi a delega
Nu de mult a avui loc defaloa- ţilor pentru Congres.
sele cerute de ei.
rea cifrelor de plan pe anul 1956 în 3. Discutarea proiectului de hotfirîrl.
N. ACHIREI
turilor, rotaţie prin oare se reface sat a realizat în anul 1955 de pe su să realizeze o producţie lărgită, a- dezvoltării mai departe a industriei calitatea muncii depusă de fiecare co mesele colectiviştilor, pe care în tre
structura solului, şi i se asigură fie prafaţa sa de peste 5 ha teren, pro lectivist. Aceasta înseamnă că cine cut nu se găsea de multe ori nici mă
cărei culturi o altă cultură premergă duse în valoare de 10.800 lei calcu dică să mărească producţia globală socialiste şi a economiei naţionale în munceşte cu hărnicie, cine dă dovadă măligă, acum se găsesc din belşug
toare din cele mai potrivite. Pe tere late de asemenea la preţul pieţii. Dacă de răspundere şi iniţiativă creatoare pîine albă, aame şi alte alimente.
nurile comasate gospodăriile colective scădem cotele, impozitul şi sămînţa, de la un an la altul în proporţii din general. în muncă, primeşte venituri rmari, oare Exemple de felul acesta sînt nenumă
pot să aplice cu uşurinţă un întreg vedem că ţăranului muncitor i-au mai îi asigură un nivel de viaţă ridicat. rate.
complex de reguli agrotehnice înain rămas produse în valoare de cca 6000 ce în ce mai mari. Aceste posibilităţi Raportul de activitate al C.C. pre Sînt nenumărate figurile de colecti
tate cum s în t: însămînţarea grîulm lei. Din această comparaţie se poate vişti din regiunea noastră oare mun Din rîndul ţăranilor muncitori, —
în rînduri încrucişate şi dese, a plan vedea limpede cine e mai cîştigat, co cresc cu atît mai mult cu cît colecti cizează că : „Transformarea socialis cind cu hărnicie în gospodăria colec analfabeţii şi umiliţii de altădată —
telor prăşitoare în cuiburi aşezate în lectivistul sau ţăranul individual. viştii măresc avutul obştesc. Gospo tă a agriculturii este o necesitate tivă au realizat venituri la oare nici s-au ridicat în gospodăriile colective
pătrat precum şi alte reguli oare asi dăria colectivă ,,Pet6fi Sandor“ din obiectivă pentru realizarea reproducţiei nu au putut visa în timpul cînd au oameni talentaţi, plini de iniţiativă
gură producţii la ha cu mult mai mari In gospodăriile colective munca nu fost ţărani cu gospodării individuale. creatoare, oadre de conducere capa
decît ale ţăranilor muncitori indivi se desfăşoară anarhic sau la întîm- Deva de exemplu, realizînd în anul socialiste lărgite pe ansamblul econo bile care deţin funcţii de preşedinţi,
plare, ci pe baza unui plan de pro Iată numai cîteva exemple semni brigadieri, socotitori, etc. Un mare
duali.. ducţie aprobat de adunarea generală. 1955 o reproducţie lărgită faţă de a- miei naţionale şi pentru dezvoltarea ficative : colectivistul Avram Nicolae număr de colectivişti au absolvit sau
Iată deci că nu întîmplător produc Avînd la baza activităţii lor o muncă din Cistei a primit anul trecut din urmează şcoli şi cursuri agrozooteh
planificată, gospodăriile colective pot nul 1954, a obţinut o producţie glo armonioasă a tuturor ramurilor eco gospodăria colectivă peste 2300 kg nice pentru a-şi -ridica cunoştinţele
ţia medie de grîu a gospodăriilor co să dezvolte pe lîngă ramura de bază grîu, 2664 kg porumb, peste 500 kg profesionale. In gospodăriile colective
lective din raionul Orăştie a fost în — cultura mare — şi o serie de ra bală la grîu mai mare cu 113 tone de nomiei". oartofi, 220 kg floarea-soarelui, 30 sînt repartizate fonduri pentru crea
anul 1955 mai mare cu 785 kg la ha, muri anexe potrivit condiţiilor şi po kg brînză, 15 kg lînă, 17 kg zahăr, rea de cluburi, colţuri roşii, biblio
iar cea de cartofi cu 3.025 kg la ha sibilităţilor specifice din fiecare gos cît cea din anul 1954. Producţia glo De aci izvorăşte sarcina de mare 5200 kg furaje şi însemnate cantităţi teci, etc. Toate acestea au ca scop ri
decît producţia medie la ha a ţăra podărie. Să luăm cîteva exemple sem de alte produse; familia colectivistu dicarea nivelului cultural -al colecti
nilor individuali. In raionul Alba, nificative în această direcţie. bală de cereale a gospodăriei colec răspundere ce stă în faţa organelor lui Sebestven Antal din Deva a pri viştilor, a cunoştinţelor multilaterale,
producţia medie de grîu la ha în sec mit anul trecut 4.648 kg grîu, 4.536 ceea ce în trecut era cu neputinţă.
torul socialist a fost de 1.614 kg la Gospodăria colectivă din Ungurei, tive din Obreja a crescut în anul 1955 de partid şi de stat, aceea de a nu kg porumb, 2906 kg cartofi, 228 kg
ha în timp ce a ţăranilor individuali pe lîngă ramura culturilor de cîmp ceapă, 7400 kg sfeclă furajeră, 15.436 De ma-re importanţă este şi faptul
a fost numai de 1.068 kg la ha. La se specializează în creşterea anima cu 9,5 tone faţă de cea din anul 1952, lăsa munoa de transformare socialis kg furaje, 65 litri vin, 10 litri ţuică că în gospodăria colectivă este -asi
porumb, gospodăriile colective din a- lelor şi producţia meşteşugărească şi alte produse. Şirul acestor exem gurată existenţa la bătrîneţe s-au în
cest raion au obţinut în medie cu 888 (ateliere de rotărie, fierărie, tîmplă- iar producţia globală de cereale din tă a agriculturii să meargă de la sine. ple este nesfîrşit. caz de boală. Grija zilei de mîine -a
kg boabe la ha mai mult decît ţăra rie) oare îi aduc însemnate venituri dispărut. Femeile gravide se bucură
nii muncitori cu gospodării indivi băneşti. Gospodăriile colective din ju anul 1955 a fost mai mare cu 10,3 Munoa politică în vederea transformă Ca urmare a veniturilor mari pri de avantaje speciale. Pentru a veni
rul oraşelor şi centrelor muncitoreşti mite an de an, numeroşi colectivişti, în ajutorul femeilor mame şi pentru
duale. cum sînt cele din Pricaz, Sebeş, Cis- tone faţă de cea din anul 1954. Gos rii socialiste a agriculturii constituie altădată ţărani săraci, şi-au construit oa viitoarele generaţii de oameni -ai
Superioritatea gospodăriilor colec tei, Miercurea, se specializează în di oase de cărămidă cu mai multe ca muncii de la sate să crească sănătoşi
recţia cultivării legumelor şi zarzava podăria colectivă a repartizat din ve în momentul de faţă o sarcină cen şi culţi, gospodăriile colective repar
tive nu este ilustrată numai de re turilor. O serie de gospodării colec mere, şi-au cumpărat vaci de lapte, tizează fonduri pentru crearea de
coltele mari pe care le obţin la ha, ci tive oare au condiţii naturale prielni niturile obţinute în anul trecut o par trală şi permanentă, ea trebuie ^orga mobilă, aparate de radio, haine, di creşe şi grădiniţe de copii şi pentru
şi de veniturile pe oare le realizează ce, dezvoltă ramura pomicolă şi viti ferite obiecte de uz casnic, etc. In întreţinerea lor.
colectiviştii, venituri care întrec cu colă, fermele de păsări şi porci, stu- te însemnată pentru realizarea unei nizată temeinic şi desfăşurată cu fiecare sat unde există gospodărie co
mult ,pe cele ale ţăranilor muncitori. păritul, construiesc eleştee pentru lectivă răsar oa din pămînt case noi, Toate cele arătate dovedesc că în
Iată o comparaţie destul de convin creşterea peştelui, etc. Dezvoltarea producţii de cereale şi mai mari în a- răspundere şi răbdare, zi de zi, în spaţioase şi arătoase. In satul Obreja faţa ţărănimii noastre muncitoare stă
gătoare în această privinţă. Colecti multilaterală a gospodăriilor colective, un număr de 4 colectivişti şi-au con deschisă o oale nouă, o oale oare duce
vistul Jurj Gheorghe din Pricaz a creează condiţii pentru ca membrii lor nul curent. In gospodăriile colective scopul convingerii ţăranilor muncitori struit asemenea case, iar mulţi alţii spre o viaţă luminoasă, lipsită de
primit în anul 1955 pentru cele 516 sînt în curs de a-şi construi. Colec orice exploatare, o viaţă din ce în ce
zile-muncă lucrate în gospodărie 3893 să lucreze şi să producă în fieoare atît producţia culturilor de bază cît şi de a porni în masă pe calea agricul tivistul Bobiţanu Eugen, care în tre mai îmbelşugată şi mai fericită. A-
kg grîu, 1033 kg orz, 3100 kg po anotimp şi nu numai în anumite pe cut abia îşi ducea viaţa de la o zi la ceasta e calea gospodăriilor colective,
rumb, 1550 kg cartofi, 21 kg brînză, rioade ale anului aşa cum se întîm producţia altor ramuri, sporeşte an de turii socialiste. alta, după ce a intrat în gospodărie
12 kg lînă, 51 litri ulei precum şi alte plă în sectorul individual. şi-a construit casa şi şi-a cumpărat singura cale justă pe care trebuie să
produse care calculate în bani la pre an creîndu-se astfel posibilităţile ca mobilă. In satul Pricaz, majoritatea
ţul pieţii, se ridică la suma de peste Marea superioritate a gospodăriilor colectiviştilor au vacă cu lapte şi au meargă întreaga noastră ţărănime
40.000 lei. Ţăranul muncitor indivi colective constă şi în aceea că dispun ele să devină mari producătoare de Calea gospodăriilor colective — sin introdus lumina electrică în casă. Pe muncitoare,-
dual Petruţescu Alexandru din acelaşi
de forţe sporite pentru ca în fiecare an cereale-marfă. gura cale justă pentru ţărănimea T. MARIAN
Cu totul alta este situaţia gospodă muncitoare
riilor individuale. Acestea nu au po
sibilitatea de a realiza o reproducţie Gospodăriile colective sînt organi
cît de cît lărgită. De multe ori nu au zate pe baza principiului democraţiei
posibilitatea de a realiza nici măoar interne. Aceasta înseamnă că toţi co
o reproducţie simplă. Aceasta înseam lectiviştii participă cu drepturi egale
nă că gospodăriile individuale sînt la conducerea gospodăriei, la viaţa ei
mai mult gospodării semi-consuma- internă, economică şi culturală cît şi
toare adică produc aproape numai la producţia ei. In gospodăriile colec
pentru consumul lor intern, lucru ce tive iniţiativa creatoare a colectivişti
constituie o frînă în calea dezvoltării lor este descătuşată şi încurajată. Cu
economiei naţionale şi a întregii noa cît această iniţiativă e mai mare, cu
stre societăţi. Aşa după cum se arată atît creşte mai mult şi mai rapid pro
în Raportul de activitate al C.C. al ductivitatea muncii şi puterea econo
P.M.R. la Congresul al II-lea, predo mică a gospodăriei colective ceea ce
minarea micii producţii de mărfuri în influenţează în mod direct creşterea
agricultură, adică a gospodăriilor mici veniturilor personale ale colectiviş
şi mijlocii, a devenit o frînă nu nu tilor.
mai în dezvoltarea forţelor de pro Repartiţia veniturilor în gospodăria
ducţie în agricultură, oi şi în calea colectivă se face după aantitatea şi
