Page 33 - 1956-01

Pag, 2
Despre superioritatea marii gospodării socialiste
Fată în fafă cu realitatea
In Raportul de activitate al C.C. acestea, nu a putut realiza un ve­
al P.M.R. prezentat la cel de-al II- nit atît de mare cum este cel al co­
lectivistului Cîrnaţ Mihai.
lea Congres al partidului, se arată
că superioritatea gospodăriilor co­ După ce a predat cotele şi a oprit
lective constă în aceea că producţia sămînţa, ţăranului muncitor i-au mai
rămas 1.500 kg grîu, 4.906 kg po­
lor creşte mereu, întrecînd sistema­ rumb, 288 kg floarea-soarelui, 500
tic pe cea a ţăranilor muncitori cu kg varză, 4.400 kg furaje, 324 kg
fasole şi 60 kg ceapă. Valoarea a-
gospodărie individuală. Această supe­ cestor produse socotite în bani la
rioritate este ilustrată cu prisosinţă preţul pieţii, se ridică la suma de
şi de către gospodăriile colective din 17.893 lei la care se mai adaugă
regiunea noastră. Aplicînd regulile 1.300 lei venit realizat în urma culti­
agrotehnice înaintate, ele reuşesc să vării plantelor tehnice.
mărească producţia agricolă de la
un an la altul. In total, venitul ţăranului muncL
tor pare a fi de 19.193 lei. Din acea­
In anul 1955, gospodăria colectivă stă sumă însă, el a achitat impozi­
„Partizanii Păcii“ din Cistei, a oh' tul şi alte cheltuieli de producţie in
ţinut o producţie medie de grîu mai valoare de 1.400 lei, rămînîndu-i un
mare cu 630 kg la ha decît cea a venit real de 17.793 lei. Adică mai
ţăranilor individuali, iar producţia mic cu 28.282 lei decît venitul real
medie de porumb în gospodăria co­ realizat de familia colectivistului
lectivă a fost de 4000 kg la ha, în Cîrnaţ Mihai. Dacă raportăm veni­
timp ce ţăranii muncitori din sat au tul obţinut de familia ţăranului in­
obţinut în medie numai 2500 kg po­ dividual la numărul membrilor ei
rumb la hectar. vedem că fiecăruia îi revine cca. 4.449
lei, pe cîtă vreme un membru din fa­
Dar superioritatea gospodăriei co­ milia colectivistului a obţinut un
lective nu este exprimată numai prin venit de peste 11.500 lei, adică cu
recoltele sporite la ha. Superlorita- 7.027 lei mai mult.
tea el constă şi în veniturile pe care
le primesc colectiviştii, venituri care Pentru ca comparaţia să fie şl mai
întrec cu mult pe cele ale ţăranilor clară, redăm o listă care înfăţişează
muncitori cu gospodărie individuală. veniturile realizate de familia colec­
tivistului şi cea a ţăranului munci­
Să veden^ de pildă care sînt ve­ tor, exprimate în produse şi evaluate
niturile realizate de familia colecti­ în bani.
vistului Cîrnaţ Mihai din Cistei în
anul 1955. El a lucrat în gospodă­ Felul Realizate Realizate
ria colectivă cu încă trei membri ai produselor de de ţăranul
familiei. La împărţirea venitului, au mijlocaş
primit 4.031 kg grîu, 4.573 kg po­ colectivist
rumb, 970 kg cartofi, 371 kg floa-
rea-soarelui, 38,200 kg brînză, 15,400 Grîu 4.031 kg 1.500 kg
kg lină, 388 kg diferite legume, 50’0 kg 4.096 kg
kg varză, 2.040 kg furaje, 26 kg za­ Porumb 4.573
hăr, 204 kg de fasole, 64 kg ceapă, kg — gospodăria colectivă, locuia într-o
Cartofi 970 kg
9.700kg. lemne de foc, etc. 288 kg
Socotite în bani la preţul pieţîi, Fi. soarelui 371
— pămînt fărîmiţat, nu putea să asi­
produsele primite de familia colecti­ Brînză 38,200 kg — gure hrana celor 7 copii pe care-i
vistului Cîrnaţ Mihai se ridică la
valoarea de 46.075 lei, adică fiecare Lină 15,400 kg
membru al familiei sale care a lu­
crat în gospodărie a realizat un ve­ Zarzavaturi 388 kg 500 kg
324 kg
nit net de peste 11.500 lei. Din a- Varză 500 kg
cest venit colectivistul nu a cheltuit 60 kg
nimic deoarece cotele şi impozitul au Fasole 204 kg
fost achitate de gospodăria colecti­ — construit casă spaţioasă din cărămi
vă. De asemenea cheltuielile de pro­ Ceapă 64 kg
ducţie, sămînţa, fondurile de rezer­ Zahăr 26 kg 4.400 kg
vă, fondul de ajutorare a bătrîni- Furaje 2.040 kg
lor sau a celor bolnavi,, etc, au fost ---
oprite de gospodăria colectivă îna­ Lemne de foc 9.700 kg
inte de împărţirea veniturilor. 17.793 lei
Valoare totală
Să vedem acum care este venitul
realizat de ţăranul mijlocaş Dobîrtă în bani 46.075 lei
Petru din acelaşi siat, care posedă
7,50 hectare teren şl în total sînt tot Din acest tabel comparativ se poa­
patru membri de familie. te vedea limpede cine e mai cîştigat,
colectivistul sau ţăranul mijlocaş.
El a primit anul trecut sprijinul Important este şi faptul că colecti­
S.M.T.-ului pentru a lucra bine pă- vistul are mai multe feluri de pro­
mîntul, iar familia lui e cunoscută duse decît ţăranul individual.
în sat ca o familie de oameni har-
nici, pricepuţi şi chibzuiţi. Cu toate In afară de veniturile arătate în
tabel, colectivistul mai are acasă 5
oi, 4 porci, un mare număr de pă-
sări şi o grădină de 25 ari
Ţăranul mijlocaş are de asemenea
2 boi, o vacă, 3 porci şi păsări. Ve-
niturile obţinute de la acestea, nu
însemnări critice
GESTIONARI N ECIN STIŢI
In comerţul socialist sînt mulţi lu­ preţ. De exemplu, gemul de afine se
crători care ne fac cinste prin corec­ vinde cu 10,90 lei în loc de 5,90 lei,
titudinea şi atitudinea lor plină de gem de smeură se vinde cu 10,90
grijă faţă de consumatori. Dar pe lei în loc de 7,30 lei, iar marmelada
lîngă aceştia, mai sînt unii, puţini
la număr, care nu ne fac cinste, care de cireşe se vinde cu 10,90 lei în
loc de 10,30 lei. La magazinul OCL
discreditează comerţul nostru socia­
Produse industriale nr. 68 din Vul­
list. Iată cîteva exemple: can, gestionar Doici Eugen, preţu­
Gestionarii Imbre Iosif şi Coban rile nu erau afişate la o serie de
produse puse în vînzare potrivit or­
Marusia din oraşul Vulcan, folosesc dinului M.C.I. nr. 5520.
un cîntar defect refuzat de comisia Echipele de control obştesc care au
sarcina de a controla activitatea uni­
de verificare, frustînd prin aceasta tăţilor de desfacere cu amănuntul pot
să contribuie mult prin munca lor
cumpărătorii.
La magazinul O.C.L. Alimentara la prevenirea infracţiunilor economi­
nr. 45 din Vulcan, gestionar Ciok ce şi a contravenţiilor aducîndu-şi
Francisc, produsele se vînd cu supra-
^ Aniversarea a 200 de ani de la naş- 200 ani de la naşterea lui W. A . Mozart
§ terea lui Mozart, iniţiată de Consiliul
k Mondial al Păcii, în cadrul marilor anl-
§ v ersări culturale din acest an constituie
§ încă o contribuţie în opera de apropiere propria sa operă „Mitriăate, Re di Pon­
§ şi cunoaştere reciprocă a popoarelor, de to". In acelaşi an, în urma unui exa­
§ dezvoltare a colaborării culturale inter- men, este ales membru dl Academiei
muzicale a Filarmonicii din Boilogna,
$ naţionale. cinste pe care italienii o acordau rar.
fy Orice creator aparţine unei anumite Compune o serie de lucrări religioase.
$ epoci şi ia parte la procesul de evolu- Scrie alte două opere: „Ascanio in alba”
$ ţie al societăţii în mijlocul căreia tră- şi „II sogno di Scipione". Visul lui este
$ ieşte. El traduce în forme artistice să se consacre scenei germane.
problemele timpului, participă la lupta In 1781 un eveniment capital se în­
socială prin viaţa şi prin opera sa. tâmplă în viaţa marelui compozitor: rup­
tura sa cu arhiepiscopul de Salzburg.
Wolfgang Amadeus Mozart trăieşte şi Acesta nu numai că, „nu avea darul
creează în epoca prăbuşirii feudalismu­ blîndeţii evanghelice — cum o spus chiar
lui şi a creşterii puterii politice a bur­ istoriografii burghezi — dar era de o
gheziei şi aceasta se reflectă puternic in neinteligenţă absolută”. Era pe lîngă a-
viaţa lui nefericită, in opera lui ge­ ceasta, violent, despotic, invidios. PI tra­
ta pe Mozart mai rău decît pe neferi­
o nială.
o A fost fiul unui muzicant sărac din
o orăşelul Salzburg. S-a născut de 27 ia-
Y nuarie 1756 şi de copil a cunoscut gloria,
I căci la vîrsta de patru ani, nu numai
l că cînta la pian, dar şi compunea. Tatăl
Y său plîngea de emoţie şi bucurie des-
Y cifrînd compoziţiile pe care copilul le citele lui slugi: compozitorul mînca la
¦ mîzgălea cu stîngăde pe portative. bucătărie cu lacheii şi nu mai avea în­
o Încep turneele, căci a fost decretat găduinţa să cînte nici măcar la concer­
\ copll-minune. împreună cu sora lui Ma­ tele de binefacere. La despărţire, arhie­
o rie-Ana, cu cinci ani mai în vîrstă de-
^ cîi el, şi ea o desăvîrşită pianistă, şi în-
q soţiţi de tatăl lor pleacă intr-un turneu piscopul îl înjură ca un surugiu, iar din 17 mai 1790, adresată unui prieten Totuşi avea alături de el pe unul din Muzica lui Mozart constituie inelul fy Ion, care au format comitetul de construc­
k de concerte la München şi la Viena. Apoi secretarul lui, contele d’Arco, îl loveşte. al său, Puchtberg, de la care împru­ elevii lui căruia îi explica partitura de legătură între muzica lui Haydn şi f ţie şi care sau distins prin hărnicia de
$ călătoriile se ţin lanţ. Mozart concer- Nu puteau să-i ierte lui Mozart că avea mută uneori bani, Mozart scrie: „Am Requiemului. Medicul care vine ordo­ a lui Beethoven, ea preg„ă_t_e,şt_e _d_e_m_o_c_r.a-
tează la Paris, Londra, Bruxelles, Viena.
§ Şi în tot acest timp compune simfonii, geniu.
sonate şi chiar un oratoriu, la vîrsta de Odată liberat, compozitorul devine în- numărul lor la opt. Spune peste tot că dau îşi pierde conştiinţa şi la ora 1 de di­ cul următor de şcolile muzicale naţio- 0 Peţit nici timp şi n/ied efort, mîine, la
10 ani. După doi ani, la Viena, scrie
$ două mici opere. In 1769, este numit sfîrşit stăpînul minţii lui. Se însoară cu lecţii". Din 1782, Mozart nu mai are mineaţă, în 5 decembrie 1791, moare. *nale, de Chopin şi de celebra şcoală mu- $ Şcoala de 7 ani din Toteşti copiii nu vor
§ maestru de concert la curtea prinţului
& arhiepiscop de Salzburg — eveniment Constance Weber, care i-a fost o soţie de­ de trăit decît nouă ani, şi în tot acest Nici nu împlinise 36 de ani.
fy care va aduce după sine numai umilinţe
§ şi amărăciuni pentru Mozart. votată. Are 26 de ani. Este în plină pu­
tere a forţelor şi a geniului său. A re­
La 14 ani el dirijează la Milano prezentat prima operă germană „Răpirea
din Serai” — o capodoperă a geniului,
• un imn închinai tinereţii, dragostei, vie­
ţii atotbiruitoare — şi „Idomenio — Re
di Creta”, care cuprinde părţi admira­
bile. A scris numeroase bucăţi instru tristeţe şi suferinţe, singurele bucurii rul funebru. Şi sicriul neîntovărăşit de el se adresează maselor largi, poporului | luntară, prin zelul neîntrerupt pe. care l-au
mentale, sonate, simfonii, bucăţi reli­ sînt succesele operelor lui. „Nunta lui nimeni, este coborît într-o groapă co- de pretutindeni prin optimismul şi prin ^ depus, în casele lor va străluci în curînd
gioase, bucăţi de canto. S-ar spune că
viitorul îi s u r î o că drumul i se des­
făşoară neted şi luminos dinainte. Cu
DRUMUL SOCIALISMULUI
c**az.'iu.
sînt calculate în tabel deoarece nici
veniturile aduse de animalele şi de
grădina pe care colectivistul le are
ca proprietate personală nu au fost
calculate.
Faptul că membrii gospodăriilor
colective realizează an de an veni­
turi cu mult mai mari decît ale ţă­
ranilor muncitori cu gospodărie mij­
locie, este un adevăr care nu mai
poate pune pe nimeni la îndoială.
Ţăranii muncitori încep să-şi dea din
ce în ce mai bine seama că munca
în mica gospodărie individuală e
mai grea, mai fără spor şi orice ar
face ei nu pot să realizeze producţii
atît de mari cum realizează marea
gospodărie colectivă.
Iată de pildă ce spune ţăranul
muncitor Londroman Ionel, ginerele
ţăranului mijlocaş Dobîrtă Petru
din Cistei.
— Eu m-am convins cu proprii
mei ochi că în gospodăria colectivă
munca e mai uşoară şi că un colec­
tivist harnic poate să cîştige mai
mult ca oricare ţăran mijlocaş din
sat. Noi individualii muncim mai
mult şi mai greu dar munca noastră
este fără spor.
Şi Intr-adevăr colectiviştii — foş­
tii ţărani săraci de altădată — ob­
ţin venituri însemnate în fiecare an
devenind astfel oameni înstăriţi. Ei
îşi construiesc case, îşi cumpără mo­
bilă modernă, aparate de radio, îm­
brăcăminte, introduc lumina electrică
în case, etc.
Tot Cisteiul ştie că colectivistul
Cîrnaţ Mihai, înainte de a intra în
căsuţă mică, întunecoasă şi acope­
rită cu paie. De pe hectarul său de
avea. De aceea, era silit să lucreze
— zi şi noapte pe la chiaburii Bonta
Petru, Marcu Simion şi alţii pentru
a-şi duce viaţa de la o zi la alta.
De cînd a intrat în gospodăria co­
lectivă viaţa familiei sale s-a îmbu­
nătăţit radical. Colectivistul şi-a
dă pe care a acoperit-o cu ţiglă, a
cumpărat mobilă, mai multe rînduri
de haine şi mai multe perechi de în­
călţăminte pentru membrii familiei.
A mai cumpărat o serie de alte obiec*
te, care în trecut nu puteau fi vă­
zute decît la bogătani.
— Acum sînt un om fericit. Şi
cum să nu fiu dacă am dus acasă
anul trecut produse mai multe decît
au realizat toţi ţăranii individuali
luaţi la un loc’ de pe strada pe care
locuiesc eu — obişnuieşte să spună
adesea colectivistul Cîrnaţ Mihai,
mîndru de rodul muncii sale în gos­
podăria colectivă.
T. MARIAN petrecute de ţăranii muncitori la căminul
în acest fel aportul lor la lichida
rea lipsurilor, la îmbunătăţirea de­
servirii cumpărătorilor.
Pînă în prezent, comisiile de con­
trol obştesc din oraşul Vulcan nu
iau diat un sprijin efectiv organelor
comerciale în combaterea lipsurilor
ce se manifestă în unităţile comer­
ciale. Pe viitor, ele trebuie să-şi in­
tensifice acţiunile de control pentru
lichidarea la timp a abaterilor.
Imbre Iosif, Coban Marusia, Ciok
Francisc şi alţii ca ei nu au ce căuta
în comerţul socialist. Conducerile
O.C.L. din Petroşani au cuvîntul...
MOŢOC IOSIF
corespondent
rînd Mozart îşi dă seama că nu aşa se
vor petrece lucrurile. Aristocraţia frivo­
lă, îngîmfată şi egoistă i-a întors spa­
tele. căci epoca de copll-minune tre­
cuse.
Talentul genial al lui Mozart nici mă­
car nu îl înţelegeau. Aşa-zişii cunos­
cători de muzică, acceptau să-l considere
un bun pianist şi veneau uneori la con­
certele date de Mozart, care se istovea
muncind. In 1784, de pildă, din 20 fe­
bruarie pînă în 3 aprilie, Mozart dă nu
mai puţin de 22 de concerte. Dar odată
plătite cheltuielile pentru sală, lumină,
personal, compozitorul trebuia să se con­
sidere fericit dacă ti rămîneau 100-150
de fiorni pentru el. Greu trăieşte acest
om de geniu. In 1782 are trei elevi. La
Viena, unde fiecare se declara cu mîn-
drle cunoscător şl iubitor de muzică,
Mozart ar fi trebuit să fie asaltat de
elevi. Dimpotrivă, insă; într-o scrisoare
acuma doi e lev i; aşi vrea să pot spori nă să i se pună comprese reci. Mozart Uzarea artei muzicale înfăptuită în vea- § îi tuturor acelora care nu şi-au precu-
timp sărăcia nu-l părăseşte o clipă. îm ­
prumută de ici de colo, îşi vinde lucru­
rile. N-are cu ce se încălzi iarna, nu are
ce m înca; vin copiii şi în casa lui goală
mizeria este din ce în ce mai mare.
Boala îl răpune şi nu-l mai lasă nici
să muncească. In această viaţă plină de
Figaro”, pe care Viena aristocrată o
primeşte cu răceală, se bucură de un
succes imens la Praga. Urmează „Don
^ ^^^
___ ^
Âfenpe deosebită studierii documentelor Congresului
în raionul Hunedoara
In primele săptămîni ale acestei
luni, la fel ca în celelalte raioane şi
în raionul Hunedoara a avut loc se­
minarizarea istoricelor documente ale
Congresului partidului cu activiştii
comitetului raional de partid, comite­
tului orăşenesc şi a comitetelor de
întreprinderi.
După aceea s-a trecut la studierea
documentelor de către propagandişti
şi birourile organizaţiilor de bază. La
cabinetul de partid din Hunedoara, la
punctele de consultaţie din Simeria şi
Ghelar, în ultimele două săptămîni
au avut loc seminarii conduse de că­
tre activişti, pregătiţi, în cadrul căro­
ra s-au purtat discuţii pe capitole în
jurul Raportului de activitate al C.C.
al P.M.R., lucru oare a asigurat în
bună măsură însuşirea de către pro­
pagandişti a problemelor cuprinse în
acest important document.
In faţa a peste 50 de propagandişti
din oraşul Hunedoara, în ziua de 25
ianuarie, tovarăşul Boureanu Ştefan,
prim-secretar al comitetului raional de
partid, a vorbit despre importanţa
Congresului şi despre impresiile sale
ca delegat. După expunerea tovarăşu­
lui Boureanu, s-a organizat prezen­
tarea unor jurnale de actualităţi des­
pre anumite aspecte de la Congres.
In acelaşi timp s-a trecut şi la or­
ganizarea studierii documentelor Con­
gresului de către birourile organiza­
ţiilor de bază din principalele între­
prinderi din naion. La Căi an de
pildă, membrii birourilor organizaţii­
lor de bază, membrii comitetelor or­
ganizaţiilor de U.T.M. şi ai comi­
tetelor de secţie sindicale, timp de o
săptămînă, în fiecare după-amiază, la
sediul comitetului de partid au stu­
diat individual Raportul C.C. al P.M.R.
In săptămînă următoare, aici au avut
loc discuţii în oadrul cărora au fost
înşiruirea agitatorilor din comuna Toîeşîî
De curînd s-a ţinut o şedinţă lăr­
gită cu agitatorii din raza comunii
Toteşti, raionul Haţeg, la care au
participat toţi agitatorii organizaţii­
lor de partid din satele aparţinătoa­
re comunii. In această şedinţă agita­
torii au fost instruiţi de către in­
structorul raional de partid, ară-
tîndu-li-se în mod practic cum trebuie
să muncească cu ţăranii muncitori
pentru antrenarea lor la îndeplini­
Un vis ce prinde viaţă
.lorii...-
Duminicile şl sărbătorile, oa de altfel
şi serile de iarnă în satul Toteşiti, emu
cultural, la ale cărei ferestre lumina stă­ gândul poate cine ştie înspre ce doruri
ruia în fiecare noapte, pînă târziu. Aici
se adunau tineri şi bătoîmi, bărbaţi şi fe­ lul semnificaţie, dar pe chipul cellar mai
mei şi la lumina fără de vlagă a unei
lămpi ou petrol, şedeau tăMăsuiimd, pu­
nând ia oale roâtiul muncii lor de pe o-
goare, asoultînd veşti la radio, citind re­
viste, broşuri, sau jucând şah. Alături,
într-o altă sală, echipa artistică, făcea
repetiţii.
Ori de alte ori se deschidea uşa de la
intrare, lămpile de petrol - sub năvala
aerului de afară — se băteau ou stinsul...
...îmi amintesc adeseori de asemenea
seri ale zilelor de ieri. In minte îmi stă­
ruie însă deosebit una, cînd, în liniştea
şi semiobscuritatea încăperilor de la că­
min a început a flutura un cântec, ce
pătrunse în sufletul tuturor celor cere-1
ascultau, făcîn&ut-i să simtă cum în gîn-
duri li se conturează tot mai desăvârşit
o dorinţă. Oîntecul despre oare e vorba
şi care era oîntat de cineva la radio,
suna a şa :
Juan” tot la Praga, ca recunoştinţă faţă
de cetăţenii oraşului Praga pentru felul
cum au înţeles şi au primit „Nunta lui
Figaro" pe care o dirijează în primă
reprezentaţie şi care este primită cu
entuziasm. In 1791, în trei săptămîni,
compune „Flautul fermecat". Această
operă în text german în care reiese clar
legătura lui Mozart cu poporul său, în
care muzica are drept izvor în multe
locuri, folclorul, are un succes imens.
Opera se reprezintă de 100 de ori in
continuare. Dar impresarul îşi opreşte
întregul beneficiu.
Istovit de eforturi, la capătul pute­
rilor, îşi simte sfîrşitul apropiat. Pînă
în ultimele clipe lucrează la „Requie-
mul” pe care cu lacrimi în ochi spu­
nea că şi-l scrie chiar pentru el, lu­
crare care atinge sublimul şi care a
rămas neterminată.
La 4 decembrie se simte rău de tot.
Inmormîntarea s-a făcut ca pentru
cei mai săraci. După sicriu mergeau
doar cîţiva prieteni. Soţia lui, Constan­
ce, bolnavă în pat, rămăsese acasă.
Timpul era groaznic. Era rece şi o nin­
soare de gheaţă biciuia feţele. Un vis­
col furios alunga pe cei ce urmau ca-
murlă, unde erau înhumaţi cerşetorii şi energia muncii lui.
vagabonzii. Cînd Constance Mozart poa- Opera lui Mozart este un imn închi- §
te să se deo. jos din p^ at,’ vine la .c..i..m.....i..t.i..r........n...a...t.. v“ie ,[[ creatowarec,, rmiz«ţH. / ' cuauriee t iînuvinivnLg'e $
PE T E M E DE P A R T I D
lămurite problemele cuprinse în Ra­
port, insistîndu-se în mod deosebit a-
supra problemelor industriei grele.
Nu tot aşa s-a procedat la Combi­
natul siderurgic „Gh. Gheorghiu-
Dej” din Hunedoara. Aici, comitetul
de partid a organizat studiul for­
mal. Birourilor organizaţiilor de ba­
ză li s-a stabilit numai două zile pen­
tru studierea tuturor documentelor
elaborate de Congres, după care a
avut loc seminarul în oare s-au pus
în discuţie toate documentele Con­
gresului. Atît la studiu, cît şi la se­
minar, n-a fost asigurată prezenţa tu­
turor acelora care trebuiau să fie de
faţă. De pildă, de la secţiile „Lami­
noare”, „Furnale vechi”, „Edil“ etc.,
au participat la studiere şi la semi­
nar numai secretarii organizaţiilor de
bază, restul tovarăşilor „motivaţi“.
Cum era şi de prevăzut, tovarăşii
n-au putut purta discuţii la toate cele
6 probleme stabilite de către comitetul
de partid. Iar timpul puţin care s-a
fixat de către comitetul de partid al
combinatului pentru seminarizare, n-a
permis să adîncească problemele e-
nunţate. Peste importante chestiuni
cum ar fi „lipsurile ce s-au manifes­
tat în perioada primului plan cinci­
nal în domeniul construcţiei econo­
mice“ s-a trecut cu totul fugitiv fără
a se discuta despre neajunsurile oare
s-au resimţit în combinat în ceea ce
priveşte organizarea muncii, discipli­
na socialistă, ridicarea productivităţii
muncii, scăderea preţului de cost etc.
Acest lucru s-a putut întîmpla nu­
mai din cauză că, biroul comitetului
raional de partid n-a controlat felul
cum se desfăşoară studiul documen­
telor Congresului în combinat. De alt­
fel, nici un membru al biroului raio­
nal de partid n-a participat la discu­
rea sarcinilor trasate de către Con­
gresul partidului.
In special s-a insistat asupra
muncii de agitaţie ce trebuie să fie
desfăşurată pentru transformarea
socialistă a agriculturii, arătîndu-se
totodată şi sarcinile ce le au agita­
torii în campania electorală şi în
sprijinirea recensămîntului popu­
laţiei.
Această şedinţă de instructaj a
„S-a făcut luraină-n sat
Măi bădiţă măi
Multe, multe s-au schlmihait
De cînd tu ai plecat”..,
Ciţiva, auzindu-1, au oftat, purtaţi cu
ascunse, şi poate că n-au înţeles adlîmica
în vîrstă s-a aşternut o hotărîre. Şl poa-
te că aceştia nu erau mulţi la număr
în seara aceea.
Da ! Atunci ! Ieri!
Acum însă, cînd mă gîndese la căite s-au
petrecut din seara aceea şi pînă azi.
îmi pare că totul e un început de basm.
^ tele dfcl basmui a'cesto l&*am * * *
să, le-am pipăit ou mîdmile mele., le-am oonflrmă dacă-i vom întreba atât tova­
văzut crescînd sub propriii mei ochi.
...Azi
Oare de ce tovarăşul Damciu Cornel,
preşedintele sfatului popular al comu­
nei noastre Toteşti, tovarăşul Zeiconi se­
cretarul acestui sfat şi în general toţi ce­
tăţenii niu-şi mai găsesc astâmpăr? Oare
de ce umblă de la o casă la alta, de pe o
uliţă pe alta strîngînd ou atâta zor ouito-
impumerea şi cărând fără ostoire piatră,
cărămidă şi var ? De ce o fi atâta for-
şi întreabă unde este îngropat soţul ei,
groparul îi răspunde că n-a auzit de un
mori cu numele de Mozart şi nu ştie în
care groapă a fost pus sicriul. Constan­
ce insistă, precizează ziua înmormîntării. Y
Dar groparul nu-i poate da nici o lămu­
rire. Mozart a fost îngropat de un alt
gropar care în ziua aceea de viscol s-a
îmbolnăvit şi a murit după două zile.
Şi aşa se face că nimeni nu ştie unde
a fost depus trupul aceluia care a dat
lumii opere nemuritoare.
Viaţa nefericită a lui Mozart constituie Y
un act de acuzare la adresa aristocra- Y
ţiei din toate timpurile, putredă, egois- ?
tă, semidoctă, uşuratecă. Opera lui Mo­
zart are o importanţă istorică naţio­
nală germană: ea constituie începutul
operei clasice germane într-o epocă în
care opera italiană domnea nestinghe­
rită în întreaga lume.
Dar opera lui Mozart se adresează
peste hotare întregii lumi, căci el a A
pus melodia în slujba exprimării în a
chip realist a vieţii.
zicală a clasicilor ruşi.
Mozart ia atitudine împotriva aristo­
craţiei leneşe şi înfumurate în „Nunta
lui Figaro”, iar în „Don Juan”, împo­
triva cătuşelor bisericii care împiedica
mersul oamenilor spre libertate.
Strălucitor în compoziţiile sale, pate­
tic, emotiv, vesel, Mozart este universal;
Mir. 555
ţiile ce au avut loc în cadru! comitej
telor de partid.
Neefectuîndu-se control nici din
partea comitetului de partid al com­
binatului la organizaţiile de bază a-
supna felului cum membrii de par­
tid studiază, în multe locuri ca dş
pildă la oţelărie, laminoare şi altele,
se amînă de pe o zi pe alta organi­
zarea grupelor de studiu.
Un alt neajuns ce există în raionul
Hunedoara este şi acela că organiza--
ţiilor de bază săteşti nu li s-au trasat
sarcini nici pînă acum în legătură cu
studierea documentelor. Membrilor
birourilor organizaţiilor de bază să­
teşti nu li s-a asigurat materialul ne­
cesar şi nimeni nu se ocupă de semi­
narizarea acestora.
In curînd, vor avea loc adunările
deschise ale organizaţiilor de bază, în
oadrul cărora se vor dezbate documen­
tele Congresului partidului, după care
vor trebui a se lua hotărîrj pentru
îmbunătăţirea activităţii fiecărei or­
ganizaţii de bază. Pînă atunci, birou­
rile organizaţiilor de bază au datoria
să asigure cunoaşterea temeinică de
către toţi membrii de partid a docu­
mentelor pentru a înţelege profund
linia partidului şi a duce o astfel de
muncă politică în rîndul maselor, oa
fieoare muncitor, tehnician şi inginer
să se simtă mobilizat la traducerea
în viaţă a sarcinilor stabilite de că­
tre Congres.
Comitetul raional de partid Hune­
doara trebuie să ştie că aceasta se
va putea face numai atunci cînd do­
cumentele Congresului vor fi cunoscu­
te temeinic de către toţi membrii de
partid şi de cei din afara partidului.
De aceea trebuie să se acorde mai
multă grijă studierii şi însuşirii do­
cumentelor elaborate de Congres.
constituit un bun prilej de schimb
de experienţă. Agitatori ca Mureşan
Gheorghe, Radu Ioan, Magheru Va-
sile, Işeru -Ioan şi alţii, au arătat
metodele lor de muncă şi rezultatele
obţinute în mobilizarea cetăţenilor la
îndeplinirea acţiunilor luate de or­
ganizaţiile de bază şi de sfatul
popular comunal.
MAGUREANU ALEXANDRU
corespondent
fotă şi însufleţire? Ce s-o fi punând la
cale din nou ? De bună seamă că, to-
teştemil şi-au pus în gîmd să fiaeă iar
vreun lucru de seamă.
Şl iată că în iureşul acestei frământări
continue, într-o bună zi, un camion îşi
descarcă povara: un grup electrogen tri­
miis de secţia gospodărie locală a sfa-
tului popular regional. In aceeaşi vreme
în curtea sfatului popular comunal, sînt
aşezaţi ou grijă’ în grămadă trunchi lun­
gi de brazi, scoborîţd tocmai de pe cul­
mile Retezatului.
Lucrurile încep să devină limpezi —
e vorba desigur despre electrificarea co-
™ nei. Nu, nu ne-am înşelat, acest fapt ni-l
răşii Şerban Figuţ şi Pîrvulescu Ionel
oare, tocmai măsoară uliţele satului lă-
sffinid din loc în loc ţăruşi numerotaţi
cît şl tovarăşii Mioloşan Cornel, Preţ ban
Avram, Ştefănescu Pascu, Munteanu Ro-
raulus şi alţii, oa aceştia, oare muncesc
fără preget, fiind prezenţi peste tot.
Chiar peste drum de căminul cultural,
se sapă de zor la amplasamentul unei
clădiri. Aloi va fi noua uzină electrică.
Şd răspunzând parcă chiar unui gînd
de-al meu, de undeva se înalţă deodată
o melodie :
„Sosit-au măi de ou zori
Fraţii noştri muncitori”...
Cuvintele cântecului vorbesc despre un
Y adevăr fără tăgadă, adevăr înfăptuit si
la Toteşti. Muncitori cum sînt de pildă,
Biriş Emil, Vasiu Ioan ori Ştefoni Cornel
de la Uzina electrică din Haţeg, au
adus o mare contribuţie întinzînd de-a
lungul uliţelor satului, reţeaua de sârmă
prin oare în curînd va curge curen­
tul electric, purtând bucuria lumitiei sale
în casele ţăranilor muncitori
Mîine...
Dacă din întîmplare o să te nimereşti
seara pe uliţele comunii Toteşti, îţi va fi
mai mare dragul să priveşti în jur. Be­
curile electrice vor lum ina, uliţele surî-
zîndu-ţi proaspăt, înfăţişîndu-ţi viaţa ce
pulsează în aşezările oamenilor din aceas­
tă comună, într-o culoare vie, plăcută, en-
tuziasmiînidu-te. In asemenea clipe — da­
|
că vei cunoaşte tot ce s-a făcut, toi ce
s-a lucrat înainte de a se ajunge aici —
nu vei putea să nu te gîndeşti la tova­
răşii Muşa Tiberiiu, Lada Petru şi Lada
&
oare an dat dovadă. Nuimai datorită lor
mai orbecăi 10-12 în jurul unei lămpi de
petrol, iar la căminul cultural ţăranii
muncitori se vor putea desfăta în voie
de binefacerile luminii electrice.
Puţin mai este. Nu-d vorba nici de luni
?i nici de săptămîni. E vorba doar de oî-
teva zile pînă cînd visul „toteştenilor”
va fi complect înfăptuit. Prin munca vo­
„lampa lui Hicd” alungind şi de aici în­
&
tunericul, aşa cum l-a alungat si din alto
sate ale regiunii noastre.
GRAUR SLRGIU