Page 34 - 1956-01

Sis DRUMUL SOCIALISMULUI . Pag. 3
Sâ extindem larg m etoda graficului ciclic în industria carboniferă
Metoda graficului ciclic se poate aplica şi în abataje
In Valea Jiului s-:a obişnuit ca me­
toda graficului ciclic, să se aplice
numai în lucrările de pregătiri. A-
ceastă tendinţă a fost criticată în di­
ferite şedinţe. Chiar şi noi, în con­
sfătuirile de producţie, am pus pro­
blema aplicării graficului ciclic în
abataje, şi mai ales în cele frontale.
Am primit tot sprijinul necesar din
partea tehnicienilor minei pentru apli­
carea acestei metode şi în abatajul
nostru. Ni s-a asigurat condiţiile
tehnico-organizatorice necesare pen­
tru aplicarea acestei minunate meto­
de. Desigur că pînă şi întocmirea unei
ciclograme pentru un abataj frontal
necesită foarte multă atenţie şi stu­
diu amănunţit, întrucît condiţiile de
muncă sînt mai grele, mai puţin sim­
m m5 CW. 7
iJLâ-J-jS-JLhJS- kil»_ II 1*
zX
X X A
X A A/ X A
A/ 7 . / 1 / /
X 2 X/ |Z / X4 X -/n ? 7
X X 4 /
/ 4 li.
X X
/ / / /
z / / / / /A \X s
IAZ A / //
X că la fiecare abataj, există maiştri
X Z X A / / X Ir
/ X2 z x XA
/ y
A X/ V X 4/ / / Jt
Z / / uifw1 &$ f EH
A /
X/ / / / /
/ /
ple, decît într-o înaintare oarecare. In
abataje, intervin în decursul exploa­
tării cărbunelui condiţii neprielnice şi
necunoscute la început, ivindu-se multe
greutăţi pe care trebuie să le înlături.
Brigada pe care o conduc, este o
brigadă complexă. Aruncînd o pri­
vire asupra ciclogramei, ne putem
convinge că operaţiunile prevăzute
t'oiosind metoda graficului ciclic în preabatajeVreau să arăt prin rîndurile de faţă
că metoda graficului ciclic se poate
aplica şi în preabataje. Aşa după cum
Brigada mea lucrează în lucrări de
săpări, betonări de galerii şi lucrări
speciale de puţuri. Solicitat pentru a
arăta cum am muncit la lucrările de
înaintări, voi arăta pe larg procesul
muncii executat la săparea galeriei
direcţionale în culcuşul stratului trei
de la orizontul 750 de la mina Lu­
peni.
Galeria a avut un profil de 8 m.c.
Brigada, la începutul săpării acestei
galerii în prima lună, a lucrat fără
oa lucrul să fie organizat după un
grafic ciclic, iar încărcarea sterilului
s-a făcut prin lopătare. Brigada a exe­
cutat în timp de 25 zile 37,50 metri
liniari săpare. In a doua lună, după
ce la locul de muncă a fost introdusă
maşina de încărcat steril tip E.P.M.l.
şi organizarea muncii s-a făcut con­
form unui grafic ciclic, grupa a rea­
lizat 42 metri liniari săpare în timp
de 25 zile, avînd următorii indici teh­
nici :
înaintare pe ciclu 0,57 m.l.
înaintare pe zl 1,70 mJL
înaintare pe lună 42 m l
Numărul de găuri perforate 19 buc.
Adîncimea medie a găurilor 0.80m l
Coeficientul de utilizare a
găurilor 0,75
Consumul speoific de exploziv 1,20 kg/m.a
In luna următoare, brigada a ob­
ţinut următorii indici tehnici :
înaintare pe ciclu 0,56 mX
Inadnitare pe zi 1,73 m l
înaintare pe lună 43 m.L
Numărul de găuri perforate 19 buc.
Adîncimea medie agăurilor 0,75
Consumul specific deexploziv 1,28 kg/
In luna a treia am o b ţin u t:
înaintare pe ciclu 0,63mX
înaintare pe zi 1,88 mX
înaintare pe lună 47 mX
Numărul de găuri perforate 19-20buc.
Adîncimea medie a găurilor 0,90 m.l.
Coeficienul de utilizare a
găurilor 0,90 mX
Consumul speoific de exploziv 1,20 kg/
In a patra lună s-a obţinut :
LAZAR ALEXANDRU
brigadier fruntaş — mina Lupeni
într-un schimb nu se mai repetă în
celălalt schimb, sau dacă se repetă,
asta se face într-o măsură neimpor­
tantă. In schimbul întîi se face tăie­
rea cărbunelui, operaţiunea de bază a
ciclului nostru. Prima formaţiune a
brigăzii complexe, este specializată
aşa dar la tăiere. Noi nu schimbăm
deocamdată echipele, cu scopul de a
ne specializa cît mai mult in unele
operaţii ea apoi să trecem şi la cele­
lalte. Numai în cazul cînd tăietorii au
devenit tăietori desăvîrşiţi, abia atun­
ci putem să facem schimbul unora
dintre ei cu alţii din schimburile doi
şi trei ea astfel, producţia să nu su­
SCH. f? SCK.fîl
Zi ii S3 XK1 ». 3 k g 4 fXXÎZXZXî.Târo,
\ A/
V eV
\ /f . Í t me*a1
r— ~ IW>~mr~T8a ? Murngen m -
\ — L\l CM
V ficului ciclic se poate aplica şi în
f\ J
/ f>S!iaMSJgf)
tm 7 ¦¦
-Vta /r r \
5 r f
iu _ i)- Í J k anormal. Iată de ce se poate urmări
7 3
fere. Doresc cia toţi tinerii din bri­
gada mea să devină mineri pricepuţi
şi tocmai din această cauză, urmărind
şi randamentul pe cap de om, pro­
ducţia şi productivitatea abatajului
trebuie să formăm oameni specialişti
într-o ramură, oa apoi să se specia­
lizeze şi în altele. Deci schimbul în­
tîi îl compun tăietorii care escavează
în locurile de pregătiri eiclograroa
trebuie respectată, tot aşa şi în pre­
abataje ea trebuie respectată mai ales
că In acest gen de lucrări, ea poate fi
foarte uşor de urmărit. Ciclograma
noastră afişată la locul de muncă, nu
ne admite să ne abatem de la e a ; ne
face răspunzători faţă de noi înşine,
chiar şi faţă de familiile noastre,
atunci cînd n-am respectat-o. Fami­
liile noastre s-au obişnuit de acum,
oa la fiecare sfîrşlt de lună, să le
ducem pe lîngă salarii şi prime de ci­
clicitate acasă. Numai în cursul lunii
decembrie, brigada pe care o conduc
a primit o primă de ciclicitate în va­
loare de 8.536 lei.
Preabatajul nr. 9 vest în care lu­
crez eu cu brigada, este situat în
striatul trei între orizoantele X şi X A.
A lucra după grafic în condiţiunile
în oare am lucrat noi, n-a constituit
o problemă grea. Urmărind plano-
grama pe care o anexez aci, vom ve­ fie" ca prin respectarea prevederilor noi succese în muncă.
dea mersul operaţiunilor succesive, planogramei, să reuşeşti 'să îndepli­
numai uitîndu-ne peste ea. Să luăm neşti şi să depăşeşti ciclul programat. :JiE brigadier.—mina Petrila ®|§§Ţ
Rezultatele aplsoării graficului ciclic m luainfări
ORDOG ARON
brigadier — mina Lupeni
înaintare pe cddki 0,90 m l.
înaintare pe zi 2,70 mJL. transportori fac schimbarea vagone-
înaintare pe lună 68 m l
Numărul de găuri perfórale 19-20 buc.
Adâncimea medie a găurilor 1 m l
Coeficientul de utilizare a
găurilor 0,90
Consumul specific de exploziv 1,12 kg/
m.c.
Lucrarea s-a executat după cum
urmează :
1. La începerea fiecărui schimb tă­
ietorul împreună cu încărcătorul, con­
trolează locul de muncă din punct de
vedere al siguranţei, dacă locul de mun­
că nu este inundat cu metan şi de
asemenea, coptoreşte tavanul şi pe­
m.c.
reţii galeriei. Operaţiunea durează 15
minute,
2. Transportorii pregătesc maşina de
încărcat pentru încărcarea sterilului
şi curăţă linia ferată de bucăţile de
steril aruncate de împuşcătură pe o
lungime de cca. 20 m. Această opera­
ţiune durează 20 minute.
3. încărcarea sterilului se fac? de
către toţi muncitorii schimbului res-
m.c.
cărbunele. Aceasta este prima opera­ doi şi trei sînt mai puţini oameni,
ţiune a ciclului nostru, compus din mai
multe operaţii eşalonate în toate cele 3 execute pregătirea complectă a abata­
schimburi timp.de 24 ore. Tăierea se
execută pînă la ora 14, deci în tot de­
cursul schimbului întîi, rar cel de
după masă are de coborît havezia con­
form ciclogramei, mutarea benzii cu
raclete prin împingere (a cnaţerului),
după oare, haveza începe să taie şna-
mul. Urmează apoi, montarea ţevii de
aenaj cît mai aproape de frontul de
lucru. După aceasta, schimbul doi mai
are prevăzut să facă complectări de
tăiere în urma havezei şi să aducă,
materialul necesar armării abatajului.
Schimbului trei, îi revine sarcina ar­
mării definitive şi continuă transpor­
tul de material necesar asigurării a­
- un succes deosebit ţinînd cont de mă­
ţRgnurnti.MpituiâvPiiaţ..E
V?iVCK&E#.e~
batajului. Apoi, între orele 3 şi 47<
se execută perforarea găurilor. Pînă
la 6 dimineaţa se face puşcarea gău­
rilor şi aerisirea abatajului.
In brigada complexă pe care o con­
duc, lucrează 74 de oameni eşalonaţi
pe schimburi după cum urmează : 35
în schimbul întîi, 22 în schimbul doi
şi 17 în schimbul trei. In schimbul
de pildă schimbul corespunzător pla-
nogramei de faţă. De la ora 6 la 6 şi
jumătate, se faoe pregătirea lucrului.
Incepînd de k. ora 6 jumătate pînă la
ora 8 se face transportul lemnului şi
perforarea găurilor. De la 8 la 9 se
face puşcarea găurilor şl evacuarea
aerului îmbîcsit cu fum şi primenirea
lui. De la 9 la 9 şi jumătate se face
coptorirea ortului. De la 9 jumătate
la 12 jumătate se face încărcarea ma­
terialului şi lungirea cnaţerului, ur­
mînd oa de aci, pînă la sfîrşltul şu­
tului, să executăm operaţiunile de
armare. Acestea sînt valabile nu nu­
mai pentru schimbul întîi ci şi pen­
tru celelalte schimburi. In felul a-
cesta brigada are de făcut pe zi trei
cicluri identice.
Din cele arătate pînă acum, reiese
că aplicarea metodei graficului ciclic
în lucrările de minerit cu specialitatea mînd drumul trasat de cel de-al II-lea
preabataje, se poate introduce cu uşu­
rinţă şi cred că nu-i nici o „filozo­
pediv. Tăietorul încarcă cu maşina,
iar încărcătorul împreună cu cei doi
tului. Operaţiunea durează 125 mi­
nute.
4. Perforarea găurilor se face după
monografia de executare a săpării ga­
leriei, schema de puşoare fiind cu
sîmbure conic. Operaţiunea durează
145 minute din cauza presiunii mici a
aerului comprimat care este intre 3-3,5 Evacuarea sterilului se face cu vago-
atmosfere. Perforarea se execută de
către tăietori şi încărcători, iar tran­ pneumatice tip „Independenţa", fără
sportorii pregătesc burajul pentru în-
fundiarea găurilor. Forma tăiuşului
sfrederilor întrebuinţate la perforare,
a fost de daltă dublă.
5. Susţinerea galeriei (armarea) se
face în formă hapezoidală, se execu­
tă de toţi membrii echipei, şi durează
30 minute.
6. Montarea şl demontarea liniei
ferate Ia încărcarea mecanică se face
întîi provizoriu prin întrebuinţarea
unor linii ferate provizorii cu lungimi
de 1—2 şi 3 metri, ce sînt demontate,
şi apoi se face montarea liniei ferate
? ? ii
însă ei conform ciolognamei pot să
jului, asigurarea şi răpirea, să facă
stive, să pună armături, să-l
puşte şi să-l aerisească, urmînd ca
schimbul Întîi cînd vine diminea­
ţa la şut, să lucreze din plin.
Aceste operaţiuni compun ciclul nos­
tru zilnic. Urmărind îndeaproape ci-
clograma şi neabătîndu-ne de la ea,
muncind planificat şi ritmic, am reu­
şit să avem o depăşire de ciclu de
9% în lunia trecută, pentru care am
căpătat frumoase prime de ciclicitate.
Avansarea abatajului, a crescut con­
siderabil înregistrîndu-se o înaintare
de 118 metri liniari pe luna decem­
brie, ceea ce constituie o creştere de
23% faţă de realizările anterioare,
cînd nu am lucrat după metoda gra­
ficului ciclic. Am extras în plus 4,40
cicluri ceea ce pentru noi constituie
rirea ciclului nostru. Productivitatea
muncii a crescut faţă de cea plani­
ficată în abatajul nostru din stratul
IV blocul IV, cu 18% în cursul lunii
trecute. Sîntem bucuroşi că fără a
face eforturi, am reuşit să înregis­
trăm acest succes remarcabil, că am
reuşit să demonstrăm că metoda gra­
abataje frontale. Cred că se poate
urmări cu destulă uşurinţă realizări­
le şi mersul graficului ciclic în aba­
taj, avînd în vedere elementarul fapt
de abataj, care instruiţi în acest sens,
ar putea aduce şi ei un aport şi mal
mare Ia respectarea ciclogramei şi
implicit la sporirea producţiei de căr­
bune. Pentru lucrările de înaintări,
acolo rm se pot numi tehnicieni care
să stea tot timpul să supravegheze
brigăzile. Ar fi şi neeconomicos şi
mai gTeu la luorările de pregătiri
dacă se respeotă graficul ciclic faţă
de abataj unde tehnicianul este obli­
gat ca în tot decursul schimbului să
nu-1 părăsească.
La efectuarea tuturor acestor ope­
raţiuni, brigada maa utilizează 10 oa­
meni. In cursul lunii decembrie 1955,
am avut o realizare de metraj de 81,6
metri liniari de preataataj depăşindu-
ne în acelaşi timp programatul cu
4,95 cicluri. Muncind după metoda
graficului ciclic, brigada mea a repur­
tat o frumoasă victorie situîndu-se
prima între toate brigăzile minei Pe-
trila în luna decembrie, cu o sporire
a productivităţii muncii cu 17% faţă
de cea planificată.
Continuînd drumul aplicării grafi­
cului ciclic, ne manifestăm părerea că
această minunată metodă ne va duce
şi de acum înainte spre realizări din
ce în ce mai mari, mal frumoase. Tre­
buie să arătăm mai mult ca niciodată,
că sporirea producţiei de cărbune stă
în mijlocul preocupării noastre şi ur­
Congres al partidului, prin aplicarea
metodei graficului ciclic, să obţinem
. .orice moment, de va fi nevoie, să poa­ un sprijin neprecupeţit pentru reali­
FILLA IOAN
definitive cu şine, avînd lungimea de
6 metri.
7. încărcarea şi puşcarea găurilor
de mină se execută de către artificier
ajutat de tăietor (şef de echipă) şi
durează 30 minute. Sîmburele conic
este întotdeauna puşcat înainte. Ope­
raţiunea de puşoare şi încărcarea ste­
rilului rezultat, durează 30 de minute
după care se face puşcarea găurilor
de profilare.
8. Aerisirea după fiecare puşcare
durează 30 minute. In total, operaţiu­
nea de puşcare şi aerisire durează 2
ore. Echipa fiecărui schimb este com­
pusă din 4 oameni şi anume : un tăie­
tor, un încărcător şi doi transportori.
nete tip „Standard”. Perforarea gău­
rilor se execută cu două perforatoare
spălare cu apă, montate pe suporţi
simpli telescopici, fabricaţi din ţevi
„Mamesman”. Puşcarea se face elec­
tric cu exploziv cu siguranţă (dacită)
şi aprinzătoare electrice instantanee.
Aerisirea locului de muncă se face
cu ajutorul tuburilor de aeraj cu dia­
metru de 400 mm. şi cu două venti­
latoare electrice cu un debit de 220,
m.c./mimit, montate în serie.
Vom avea un sector ciclizat complect
— CofîSÎăSuiraa Sinerilor m ineri da ia mina Lupeni —
Cînd inginerul Sin Gheorghe e a- acolo unde va trebui. Se impune de
nunţat că incepînd cu data de 1 fe­ asemenea, înfiinţarea unui post de
bruarie, „sectorul IV B" va deveni sec­ lămpărie cu minimum 20 lămpi, unde,
tor al tineretului, ropote de aplauze minerul căruia i se stinge lampa să
s-:au stîmlt în sală. Sectorul IV B de
la mina Lupeni, a fost un sector co­ poată veni să şi-o schimbe.
daş. Tinerilor mineri din acest sector, O deosebită importanţă se va acor­
patronat de comitetul U.T.M. pe mină,
le revine sarcina să ducă acest sector da întrecerii socialiste dintre brigăzi,
pe un loc fruntaş, corespunzător teh­ prin urmărirea zilnică şi afişarea re­
nicii avansate cu care este înzestrat.
zultatelor obţinute în muncă după
— Sectorul IV B, va fi în întregime metoda graficului ciclic, in califica­
ciclizat, a preconizat inginerul Sin rea necontenită a muncitorilor din bri­
Gheorghe. găzi, toate acestea în scopul ridicării
Pentru aceasta însă, măsurile tehni­ productivităţii muncii, a reducerii pos­
co-organizatorice vor complecta aceas­ turilor neproductive, a reducerii pre­
tă minunată hotărîre : va trebui să se
elimine complect absenţele nemotivate, ţului de cost.
Atît referatul ţinut de tovarăşul
să se înalţe la treapta de datorie, res­
pectul tinerilor faţă de brigadier, teh­ Marinescu Ioari cît şi tovarăşii în­
nician, inginer. Se va face transportul
de personal pe puţ în condiţii optime, scrişi la cuvint, au vorbit pe larg de
se va folosi din plin utilajele cu care entuziasmul tinerilor, de elanul lor
este înzestrat cel mai util sector din in­ creator în muncă, de puterea lor tî-
dustria carboniferă. Havezele, ciocane­ nără, nesecată, de a da cît mai mult
le pneumatice, combina, nu sînt folo­ cărbune patriei.
site la întreaga lor oapacitate. Tinerii — Vom face din sectorul IV B un
sînt chemaţi să schimbe acest mers
slab. Pentru ca să crească productivi­ sector model, a declarat un tovarăş
tatea muncii, soluţia primă ar fi ca din prezidiu. Tovarăşul Florca Ioan
toate brigăzile din sectorul IV B, să a adăugat că pentru ca sectorul IV B
lucreze după metoda graficului ciclic. să devină într-adevăr model să ae
Pentru aceasta însă, va trebui să res­ includă în programa de lucru a sec­
pectăm întocmai graficul, să se studie­
torului şl organizarea schimburilor
ze ciclograma la fiecare loc de muncă de experienţă între brigăzile fruntaşe
în parte, să se facă un studiu amă­ ale sectorului, a minei, şl chiar şi cu
alte brigăzi fruntaşe din regiune.
nunţit asupra normelor.
Cu vii aplauze a fost întâmpinată
Pentru a avea un sector ciclizat, chemarea tânărului Sirop Constantin,-
pentru ca sectorul IV B să fie un sec­ care în numele brigăzii sale, a che­
tor fruntaş, este necesar să se creeze mat la întrecere tot tineretul regiuni!
pentru fiecare abataj un stoc de lemne Hunedoara pentru obţinerea titlului
de „Cea mal bună brigadă pe re­
pentru cel puţin trei zile înainte. Con­
sfătuirea a dezvăluit că pentru a avea giune”.
Chemarea a stârnit ecouri Imediate
un sector ciclizat, este util oa înainte
de toate, să existe o raţională folosire acolo în sală chiar. Tînărul şef de
brigadă Ciochia Marin a răspuns che­
a utilajelor şl sculelor. S-a constatat
că s-au găsit scule, cocoaşe, săpl, cio­ mării lui Sirop, spunînd că brigada
lui va da 20 de tone de cărbune pes­
cane de mînă, etc. arunoate în surpare. te plan în flecare zi, Iar tovarăşul
Este indicat a se înfiinţa lăzi de Mătăsăreanu Ioan tot şef de brigadă,;
scule sau magazii de scule pe raioane şi-a luat un angajament plin de ori­
de lucru. De asemenea, consfătuirea fl ginalitate :
scos în relief că ciocanele pneumatice
nu sînt duse Ia reparat la sfîrşlt de — Voi da 5 tone de căciulă pe
săptămînă şi eă din cauza uzurii, ele, fiecare membru de brigadă.
nu mai dau randamentul scontat. Pen­ Tovarăşul Meiuş Emillan tehnician,
tru a se scoate ciclul zilnic, luat în a propus ca pentru bunul mers al
mare, pe sector, din partea serviciului primului sector de producţie ciclizat
electro-mecanlc a sectorului, trebuie să din Valea Jiului, oamenii care lucrea­
se facă reparaţiile periodice a utilaje­ ză la transportul de lemn să facă a-
provizlonarea locurilor de muncă cu
lor, să se controleze dacă funcţionează material lemnos pe baza unui grafia
sau nu în mod normal, craţerele ce bine stabilit, ca 'şl el să fie cointere­
transportă cărbunele din abataje. Con­
sfătuirea a mal scos în evidenţă sub saţi în bunul mers al producţiei. De
raport tehnlco-organizatorlc, cerinţa asemenea, în grafic el a mai propus
unor motoare de rezervă la cratere pen­ să fie inclusă şi partea mecanică a
tru ca în cazul cînd s-ar defecta, să se sectorului şi într-un cuvînt tot sec­
înlocuiască imediat.
torul să fie ciclizat. Prin vii aplauze
Tovarăşul inginer Sin Gheorghe, s-a hotărît în unanimitate justeţea
bine a arătat cînd a explicat întregii propunerii tovarăşului Meiuş.
asistenţe, cît este de recomandabil
mersul din plin, neîntrerupt, al ha- — Să muncim după metoda grafi­
cului ciclic !
vezelor. Dacă trei zile havezele din
sectorul IV B n-ar merge, presiunea — Să ridicăm randamentul I
— Să reducem preţul de cost I
s-ar mări şi havezele ar fi prinse în
straturile de cărbune. Preabatajele de Sfnt f.rînturi din angajamentele lua­
te de cei ce-au luat cuvîntul. Peste
cap vor trebui întreţinute cu mai mul­ 300 de tovarăşi şi-au manifestat bu­
tă grijă, liniile ferate din cadrul sec­
curia introducerii graficului ciclic pe
torului, vor fi continuu supraveghea­ întregul sector IV B de la mina Lu­
te de o brigadă de reparaţii, care în
peni. In mod cu totul neîndoielnic,
acestui avlnt tineresc, de elan şl dra­
goste faţă de partid şi patrie, condu­
cerea tehnică şl administrativă a mi­
nei Lupeni, organizaţia de partid,
U.T.M. şi sindicală, trebuie să acorde
tă pune un macaz, o linie, un ştos, zarea pe deplin a minunatei iniţiative.
Un mic calcul
L>a mina Peîrila sînt brigăzi care numai 50% din totalul brigăzilor de
lucrează după metoda graficului cic­ la mina Petrila oare lucrează în a-
lic (unele dia şi mai multe nu). La ceastă direcţie, ar fi aplicat metoda
lucrările de înaintări în piatră mixt graficului ciclic, s-ar fi realizat în
sau cărbune, luate laolaltă, cifra me­ plus, 2.250 m liniari pe an de galerie
die de realizare a brigăzilor ce lu­
peste prevederile planului anual. Din
crează după metoda graficului ciclic, acest mic calcul se desprinde impor­
întrece cifra medie a celorlalte bri­
găzi cu 45,9%. Se ştie că lucrările de tanţa aplicării metodei graficului cic­
deschideri şi pregătiri sînt menite să lic şi extinderii lui, mai ales la mina
deschidă noi fronturi de lucru. Dacă Petrila unde condiţiile sînt deosebit
de prielnice.
Cîteva obiecţiimi
Se impune ca pe viitor, în centrul atenţiei organizaţiilor de
partid, U.T.M., şi sindicale, a conducerilor tehnice şi administrative a
minelor, să stea problema extinderii pe o scară tot mai largă a metodei
graficului ciclic, a experienţei înaintate a fruntaşilor în producţie. In­
dustria carboniferă a rămas cu mult in urmă faţă de posibilităţile teh­
nice cu care este ea înzestrată. Productivitatea muncii a scăzut faţă de
anii anteriori. Una din cauzele care au determinat scăderea productivi­
tăţii muncii, a fost şi neaplicarea cu destulă consecvenţă a metodei
graficului ciclic. Această stare de lucruri s-a manifestat şi in cursul
lunii ianuarie 1956. La minele din Valea Jiului, exclusiv mina Lonea,
numărul brigăzilor care lucrează după metoda graficului ciclic a scăzut
în loc să crească.
La Aninoasa în cursul lunii decembrie, au lucrat după graficul ci­
clic 14 brigăzi Iar în luna ianuarie doar 9, ia Lupeni din 26 au mai
rămas 15 iar Ia Vulcan din 19 brigăzi a mai rămas doar una. Colec­
tivul minei Vulcan a fost un colectiv fruntaş în cursul anului 1955. Spic
acelaşi lucru trebuie să tindă şi acum. Una din cauzele care a determi­
nat succesul minei Vulcan a fost şi aplicarea largă a metodei graficu­
lui ciclic. Faptul că în luna ianuarie colectivul acestei mine nu are de­
cît o brigadă în ciclu, înseamnă puţin faţă de posibilităţile ce le are.
Organizaţia de partid de ia această mină trebuie să analizeze adînc
cauzele pentru care nu s-a continuat mai departe aplicarea din plin a
metodei graficului ciclic.
De asemenea şi Direcţia generală a cărbunelui din Petroşani se
face vinovată de o lipsă de interes susţinut faţă de extinderea acestei
preţioase metode. De ce Direcţia generală a cărbunelui din Petroşani
nu-şi pune întrebarea: „Oare pentru ce se plătesc posturile inginerilor
cu ciclizarea ? Ca să urmărească o singură brigadă ca la Vulcan, sau
6 brigăzi la Uricani ?".
De introducerea metodei graficului ciclic trebuie să se preocupe şl
colectivul minei Ţebea cît şi colectivele minelor de fier Ghelar şi Teliuc.
Şi aci se poate aplica această preţioasă metodă şi aceste colective pot
învăţa multe din articolele prezentate în această pagină şi ele pot şi
trebuie să aplice Directivele celui de-al II-lea Congres, care au apreciat
unanim cît este de imporiantă şi folositoare aplicarea metodei graficu­
lui ciclic.