Page 7 - 1956-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 548
-?3

Cuvîntarea de Anul Nou Sărbătorirea celei de-a 80-a aniversări
a tovarăşului K . E, Voroşilou,
a tovarăşului Wilhelm Pieck

preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Sosirea la Berlin a delegaţiei sovietice, în frunte cu K. b. Voroşilov

MOSCOVA (Agerpres). — TASS strui şi mai multe locuinţe şi institu­ pace de pe pămînt, ca o uriaşă vic­ BERLIN (Agerpres). — TASS mane (aplauze furtunoase, prelun­ spre pace şi restabilirea unităţii na"'
tranşmite cuvîntarea de Anul Nou a ţii cultural-sociale, pentru a asigura torie a ideilor egalităţii în drepturi La ,2 ianuarie, a sosit la Berlin, gite). ţionale a ţării. împărtăşim pe de-a
tovarăşului K. E. Voroşilov, preşe­ ridicarea continuă a bunei stări a şi prieteniei popoarelor, ca o victorie pentru a participa Ia festivităţile celei întregul părerea guvernului Republi­
dintele Prezidiului Sovietului Suprem poporului nostru. de-a 80-a aniversări a lui Wilhelm Sîntem fericiţi că împreună cu po­ cii Democrate Germane că singura
al U.R.S.S.: a principiilor coexistenţei paşnice a Pieck, preşedintele Republicii Demo­ porul german, cu reprezentanţii gu­ cale reală spre rezolvarea problemei
In anul care a trecut, Uniunea So­ ţărilor cu orînduiri sociale diferite. crate Germane, delegaţia sovietică vernelor ţărilor prietene şi ai parti­ reunificării Germaniei este realizarea
Dragi tovarăşi I Dragi cetăţeni ai vietică s-a manifestat cu deosebită Pe aceste baze s-au statornicit şi condusă de K. E. Voroşilov, preşedin­ delor comuniste frăţeşti vom putea unei înţelegeri între Republica Demo­
marii noastre patrii socialiste 1 forţă ca bastion al păcii în lumea se vor consolida şi pe viitor prietenia, tele Prezidiului Sovietului Suprem al participa la această minunată sărbă­ crată Germană şi Republica Fede­
întreagă; politica activă de pace a colaborarea economică şi culturală U.R.S.S. toare (aplauze). rală Germană.
Vă felicit din toată inima cu pri­ Uniunii Sovietice a avut un rol din­ a popoarelor Uniunii Sovietice cu po­ La gara de est, delegaţia sovie­
lejul Anului N ou! Trecutul an 1955 tre cele mai importante în demas­ poarele marii republici India, ale tică a fost întîmpinată de I. Dieck- întreaga activitate a tovarăşului Ingăduiţi-mi ca în numele popoa­
a fost bogat în evenimente remarca­ carea adepţilor „războiului rece", în Birmaniei şi Afganistanului. mann, preşedintele Prezidiului Came­ Pieck — acest minunat om al epocii relor Uniunii Sovietice să transmit
bile. El a fost un an de luptă acti­ rei Populare a R. D. Germane, O, noastre — este legată de lupta forţe­ locuitorilor Berlinului şi tuturor oa­
vă şi încununată de succes pentru atenuarea încordării internaţionale, An de an creşte tot mai mult prie­ Grotewohl, preşedintele Consiliului lor progresiste ale poporului german menilor muncii din Republica Demo­
consolidarea păcii. In acest an po­ în purificarea substanţială a atmos­ de Miniştri al R. D. Germane, W. pentru crearea unei Germanii în care crată Germană un salut cordial şi
porul sovietic a repurtat o mare vic­ ferei internaţionale de miasmele răz­ tenia frăţească de nezdruncinat a Ulbricht, prim-secretar al C. C. al poporul muncitor să fie stăpînul ţării prietenesc şi să le urez noi succese
torie în muncă — el a îndeplinit cu oamenilor muncii din U.R.S.S. cu po­ P. S. U. G., precum şi de alte perso­ şi al tuturor bogăţiilor pe care le în munca lor constructivă pentru bi­
succes şi înainte de termen cel de-al boiului. poarele marii Republici Populare nalităţi. creează (aplauze). nele poporului german, (aplauze fur­
Evenimente importante ca confe­ In piaţa din faţa gării a avut loc tunoase).
V-lea plan cincinal. Chineze şi ale întregului lagăr al un miting al oamenilor muncii din Sîntem fericiţi să relevăm că oa­
Privind drumul parcurs anul tre­ rinţa de la Geneva a şefilor guver­ socialismului şi democraţiei. Berlin. menii muncii din Germania au creat Trăiască tovarăşul Wilhelm Pieck,
nelor celor patru mari puteri, conte, Mitingul a fost deschis de A. Neu- un asemenea stat care este Republica preşedintele Republicii Democrate
cut, oamenii sovietici pot spune cu rinţa de la Bandung au contribuit în Poporul sovietic salută cu căldură mann, prim-secretar al organizaţiei Democrată Germană. In scurta pe­ Germane! (aplauze furtunoase, pre­
mîndrie: am muncit bine şi stărui­ mod favorabil la întărirea păcii, la normalizarea relaţiilor ţării noastre P. S. U. G. din Marele Berlin. rioadă a existenţei sale, Republica lungite).
tor şi munca noastră paşnică a adus lărgirea colaborării economice şi cu popoarele frăţeşti ale Iugoslaviei In cadrul mitingului, a luat apoi Democrată Germană a obţinut mari
roade minunate. Pe întinderile de ne­ culturale dintre popoare. Şi, deşi la care construiesc bazele socialismu­ cuvîntul K. E. Voroşilov, care a spus succese care bucură pe toţi prietenii ei. Trăiască oamenii muncii din Repu­
cuprins ale patriei noastre au fost ultima conferinţă a miniştrilor Afa­ blica Democrată Germană I (aplauze
create numeroase fabrici şi uzine, cerilor Externe ai celor patru puteri, lui. următoarele: Republica Democrată Germană şi-a furtunoase, prelungite).
puternice hidrocentrale, noi S.M.T.- datorită poziţiei statelor occidentale, Ţara noastră întîmpină noul an Dragi tovarăşi, prieteni! ocupat temeinic locul de membră e-
uri şi sovhozuri, s-au construit noi nu s-a ajuns la o înţelegere, totuşi, Delegaţia Uniunii Sovietice a sosit gală în drepturi în familia frăţească Trăiască şi să se întărească priete­
case de locuit, şcoli şi instituţii me­ în ajunul unui eveniment însemnat a ţărilor lagărului democratic. întări­ nia sovieto-germană I (aplauze furtu­
dicale, case de cultură şi cluburi. Au spiritul Genevei trăieşte în inimile — Congresul al XX-lea al Partidului la Berlin — capitala Republicii De­ rea prieteniei şi colaborării cu aces­ noase, prelungite, exclamaţii „Priete­
fost desţelenite şi valorificate noi în­ popoarelor. Popoarele de pe întreg Comunist al Uniunii Sovietice. In le­ mocrate Germane, nentru a participa te ţări va contribui la avîntul conti­ nie !“, “Freundschaft I”).
tinderi de pămînturi înţelenite. în ­ globul pămîntesc se pronunţă tot gătură cu aceasta se poate expri­ la festivităţile celei de-a 80-a aniver­ nuu, politic, economic şi cultural al
treaga noastră economie naţională ma convingerea fermă că în anul ce sări a eminentului om politic şi de Republicii Democrate Germane şi la Sz
a făcut un mare pas înainte. mai activ pentru încetarea cursei vine eroicul nostru popor construc­ stat, tovarăşul Wilhelm Pieck, pre­ ridicarea necontenită a prestigiului
înarmărilor, pentru interzicerea ar­ tor al comunismului va obţine noi şedintele Republicii Democrate Ger­ ei internaţional. Delegaţia sovietică a fost apoi sa­
Prin munca sa constructivă, ma­ melor atomice şi cu hidrogen. realizări şi mai mari în construcţia lutată cu căldură de reprezentanţii al
rele popor sovietic, strîns unit în ju­ Poporul sovietic apreciază şi în­ oamenilor muncii din Berlin.
rul partidului comunist şi condus de Guvernul sovietic a dat un bun economică şi culturală. ţelege năzuinţa poporului german
el, face patria noastră an de an tot exemplu de luptă pentru slăbirea în ­ Dragi tovarăşi! In numele Comi­ Mitingul s-a încheiat cu urale In
cordării internaţionale. Uniunea So­ cinstea prieteniei germano-sovietice.
vietică şi-a redus armata cu 640.0G0 tetului Central al partidului comu­

nist şi al guvernului sovietic vă feli­
cit din inimă cu ocazia Anului Nou

mai puternică şi mai frumoasă. de oameni, a predat Republicii Popu­ pe voi toţi — muncitori, colhoznici,

Intrînd în noul an 1956, ne gîn- lare Chineze baza maritimă militară intelectuali, femei sovietice, minuna­ Sosirea delegaţiei R. P. Chineze, în frunte cu Ciu De

'dim nu numai la cele realizate, ci Port-Arthur, a lichidat baza mariti­ tul nostru tineret.

de asemenea la sarcinile neîndepli­ mă militară sovietică Porkkala-Udd. Felicit de asemenea cu căldură şi BERLIN '(Agerpres)“. — A. D. N. prilejul celei de-a 80-a aniversări a guvernamentală a R. P. Chineze în

nite încă, la lupta pentru înlăturarea a redus cu aproape 10 miliarde de adresez bune urări de Anul Nou tu­ La 1 ianuarie a sosit la Berlin, preşedintelui Republicii Democrate frunte cu Ciu De, vicepreşedinte al
lipsurilor existente, la dezvoltarea ruble cheltuielile pentru apărare în turor prietenilor sinceri ai păcii, tu­ pentru a participa la festivităţile cu Germane, Wilhelm Pieck, delegaţia Republicii Populare Chineze.
continuă a construcţiei comuniste. anul ce vine şi, totodată, a sporit în turor popoarelor iubitoare de pace.

Gloriosul nostru partid comunist mare măsură alocările pentru con­ Fie ca anul ce vine să fie un

cheamă pe toţi oamenii sovietici strucţia de locuinţe şi pentru măsu­ an al unei şi mai mari înfloriri a pa­ ftăsursefu! ioternafSosia! ai raportului lui N. A. Bulganin

să-şi intensifice eforturile pentru a rile cultural-sociale. triei noastre iubite, un an al unei

dezvolta cu şi mai mult succes in­ Călătoria tovarăşilor Bulganin şi păci şi mai trainice şi al atenuării şi cuvîntării lui I. S. Hruşciov
dustria grea, pentru ă obţine o nouă Hruşciov în India, Birmania şi Af­ continue a încordării internaţionale,
creştere a agriculturii socialiste, pen­ ganistan este apreciată pe drept cu- un an al prieteniei crescînde între la sesiunea Sovietului Suprem al u. r. s. e.
tru a lărgi producţia mărfurilor d i vînt nu numai de opinia publică a toate popoarele!
consum popular, pentru a ridica pro­ ţărilor din Orient pe care le-au vizi­
ductivitatea muncii, pentru a con­ tat, ci şi de toţi oamenii iubitori de La mulţi ani, dragi tovarăşi şi
prieteni!

R ăspunsurile Ini N* A« B ulganin9 Un triumf ţie raportului lui N. A. Bulganin şi sate în mod special.... Fără doar şl
al politicii de pace a Uniunii cuvîntării lui N.S. Hruşciov la sesiu­ poate că lozinca anticolonialistă şi
p reşe d in te le C onsiliului de M iniştri al U. R. S. S., nea Sovietului Suprem al U.R.S.S. chiar afirmaţia că Uniunea Sovietică
Sovietice este singurul prieten sigur şi pu­
Ziarul „New York World Tele- ternic al popoarelor coloniale gă­
SOFIA (Agerpres). — Ziarele gramm and Sun“ îşi concentrează
bulgare au publicat în primele pa­

la înlreb ăi-iie iui S ia n k a V e salin o va , d irectorul ziarului iu g o sla v „Medeirae In fo rm a iivn e N o v in e " gini textul integral sau prescurtat al atenţia asupra observaţiei lui N.S. seşte aprobare în Asia“.
raportului lui N. A. Bulganin şi al
MOSCOVA (Agerpres). — TASS unui nou război, împotriva colonia­ la propriile lor propuneri. După cum cuvîntării lui N. S. Hruşciov la sesi­ Hruşciov în legătură cu „mesajele Ziarul „Daily Telegraph and Mor-
unea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de crăciun“ ale preşedintelui Eisen- ning Post“ dă în vileag în comen­
transmite lismului, pentru prietenie şi colabora­ a arătat conferinţa de la Geneva a cu privire la călătoria în India, Bir­ hower şi altor reprezentanţi ameri­ tariile sale îngrijorarea unor cercuri
mania şi Afganistan. Ziarul „Ote- cani, care constituie un amestec gro­ burgheze provocată de creşterea
Directorul ziarului iugoslav „Nedel- re între toate popoarele. miniştrilor Afacerilor Externe, ele re­ cestven Front“ a publicat aceste cu- solan în treburile interne ale ţărilor prestigiului Uniunii Sovietice în ţă­
vîntări sub titlul „Relaţiile de prie­ de democraţie populară din Europa rile Asiei. Ziarul repetă născocirile
ne Informativne Novine", Stanka Ve- Anul acest-a au căpătat o largă re­ nunţă de fapt l-a însăşi ideea reduce­ tenie-ale Uniunii Sovietice cu India, răsăriteană. răsuflate că declaraţiile lui N.A. Bul­
Birmania şi Afganistan sînt o victo­
selinova, a adresat lui N. A. Bulga­ cunoaştere cunoscutele principii pri­ rii armamentelor şi forţelor armate şi rie a principiului coexistenţei paşni­
ce“. Ziarul „Trud“ publică materia­
nin, preşedintele Consiliului de Mi­ vind relaţiile între state, bazate pe e- interzicerii armelor atomice şi cu hi­ lele sub titlul „Un an al cotiturii în
situaţia internaţională încordată“.
niştri al U.R.S.S., o scrisoare în care galitatea în drepturi; respectarea re­ drogen. Corespondentul din Washington ganin şi N. S. Hruşciov în timpul
Comentînd raportul lui N.A. Bul­ al agenţiei United Press afirmă că vizitei lor în ţările Asiei, precum şi
îl roagă să răspundă la unele între­ ciprocă a integrităţii teritoriale şi su­ Politica acestor puteri a făcut ca ganin şi cuvîntarea lui N.S. Hruş­
ciov, ziarul „Trud“ remarcă că vizi­
bări interesînd opinia publică iugos­ veranităţii, neagresiunea, neamestecul problema asigurării securităţii euro­ ta conducătorilor sovietici în India, „cercurile oficiale americane“ res­ cuvîntăriie lor la sesiunea Sovietului
Birmania şi Afganistan este un tri­
lavă, referitoare la situaţia internaţio­ în treburile interne ale altor ţăii, e- pene şi problema germană, care au umf al politicii de pace sovietice. ping chemarea lui N. A. Bulganin Suprem al U.R.S.S., ar avea, chi­

nală. galitatea şi avantajul reciproc, co­ fost nu odată examinate la conferin­ ? la interzicerea armelor teledirijate purile, drept scop „să monteze O-

„Atît redacţia noastră cît şi citito­ existenţa paşnică. Aceste principii ţele puterilor, să continue de aseme­ „Rusia sprijină şi atomice, calificînd-o drept „pro­ rientul împotriva Occidentului“,
statele arabe în străduinţa lor Totodată, ziarul face uz de născo­
rii iugoslavi, se spune în scrisoarea constituie baza politicii externe a nea să rămînă nerezolvate pî-nă în de a-şi consolida independenţa“ pagandă“. Corespondentul subli­
niază totodată că „reprezentanţii De­ cirea absurdă că Uniunea Sovietică
lui S. Veselinova, ar aprecia mult unui cerc tot mai larg de state, prin­ prezent. CAIRO (Agerpres). — TASS partamentului Apărării au manifes­ ar tinde la „conducerea mişcării
Toate ziarele egiptene publică arti­ tat un foarte mare interes faţă de pan-asiatice“.
amabilitatea dv. de a răspunde l-a ru­ tre oare Iugoslavia, Republioa Popu­ Nu poate fi de asemenea trecut cu cole despre raportul lui N.A. Bulga­
nin şi cuvîntarea lui N. S. Hruşciov
gămintea noastră. Intenţionăm să pu­ lară Chineză, India, Uniunea Sovie­ vederea faptul că anumite cercuri din la sesiunea Sovietului Suprem al
U.R.S.S.
blicăm declaraţia dv. în numărul spe­ tică, Birmania, Afganistan. Occident, cărora nu le este pe plac Ziarul „Al-Ahram“ scrie: „Rusia declaraţia iui Bulganin că proiectilele ?
sprijină năzuinţele naţionale ale a-
cial de Anul Nou al ziarului nostru, Toate acestea sînt un indiciu al nă­ „spiritul Genevei“, încearcă să întoar­ rabilor. Hruşciov şi Bulganin con­ teledirijate au căpătat caracterul u- Comentariile presei franceze
damnă pactul de la Bagdad şi arată
împreună cu declaraţiile primilor zuinţei nestrămutate a popoarelor de că desfăşurarea evenimentelor la ve­ că el contravine hotărîrilor conferin­ nei arme intercontinentale“.
ţei de la Geneva".
miniştri ai altor ţări cu care Iu­ a se elibera de primejdia unui nou chea orientare a „războiului rece“. Ele Intr-un articol redacţional, zia­ PARIS (Agerpres). — TASS
Ziarul „Al-Ahbar" subliniază de a- rul „New York Herald Tribune“ Ziarele pariziene au consacrai
goslavia întreţine relaţii diplomatice război, de a pune capăt cursei înar­ intensifică şi mai mult cursa înarmă­ semenea în titlu că „Rusia sprijină scrie: „Bulganin a făcut aluzie la mult spaţiu ştirilor cu privire la ra­
statele arabe in străduinţa lor de succesele ruşilor în domeniu] proiec­ portul lui N.A. Bulganin şi cuvîn­
bune". mărilor, de a se sfîrşi pentru totdeau­ rilor, sporesc cheltuielile pentru pre­ a-şi consolida independenţa. Popoa­ tilelor intercontinentale şi acest lu­ tarea Iui N.S. Hruşciov ia sesiunea
rele ţărilor Asiei şi Africii au înce­ cru nu trebuie privit cu uşurinţă“. Sovietului Suprem al U.R.S.S.
N. A. Bulganin a dat următoarele na cu colonialismul, al năzuinţei ca gătirile de război. Astfel Consiliul put să joace un roi important în is­
toria mondială“. Referindu-se la diplomaţii occiden­ Comentariile ziarelor burgheze pa­
răspunsuri la întrebările directorului în relaţiile dintre state, indiferent de N.A.T.O. s-a pronunţat recent pentru tali, corespondentul din Moscova a! riziene arată că ele au fost extrem
„A! Gumhuria“, „Al-Ahbar“ şi agenţiei United Press recunoaşte că de iritate de condamnarea colonia­
ziarului iugoslav „Nedelne Inform-a- orînduirea lor internă, să se instau­ înarmarea armatelor N.A.T.O. cu ar­ alte ziare publică portretele lui N.A raportul lui N.A. Bulganin şi cu­ lismului cuprinsă în declaraţiile lui
Bulganin şi N.S. Hruşciov. vîntarea lui N.S. Hruşciov „au ară­ N.A. Bulganin şi N. S. Hruşciov.
.tivne Novine“, S. Veselinova. reze un spirit de colaborare paşnică ma nucleară, pentru grăbirea reînar-, tat clar că Uniunea Sovietică a gă­
+ sit aliaţi de nădejde în rîndul pute­ Ziarul „Le Combat“ subliniază
ÎNTREBARE: Cum apreciaţi anul în rezolvarea problemelor internaţio­ mării Germ-aniei occidentale şi inten­ rilor necomunisle din Asia — cel „orientarea anticolonialistă a decla­
„Colonialismul este o ruşine puţin în problemele importante cum raţiilor conducătorilor sovietici“.
diplomatic care a trecut şi rezultate­ nale nereglementate. sificarea pregătirilor milit-are în 0- a omenirii“ sînt problema colonială, eliminarea Declarînd că din aceasta „trebuie
armei nucleare şi recunoaşterea Chi­ să se tragă concluzii“, ziarul cere
le sale în domeniul slăbirii încordă­ Printre rezultatele pozitive ale anu­ rientul Apropiat şi Mijlociu, pentru BEIRUT (Agerpres). — TASS nei comuniste". „revizuirea totală“ a politicii occi
Ziarele din Liban manifestă un dentale în Asia şi Africa.
rii şi dezvoltării colaborării interna­ lui care a trecut se numără admiterea sporirea cu o treime a forţelor aerie­ deosebit interes pentru raportul lui Corespondentul subliniază că. du­
în Organizaţia Naţiunilor Unite a ce­ ne militare ale N.A.T.O. în Europa N. A. Bulganin şi cuvîntarea lui pă părerea observatorilor diploma­ ,,L‘Humanité“ subliniază că decla­
ţionale ? N.S. Hruşciov la sesiunea Sovietului tici, „discursurile lui Bulganin şi raţiile lui N. A. Bulganin şi N. 5
RĂSPUNS : Ca urmare a eforturi­ lor 16 state — Albania, Iordania, Ir­ occidentală. Suprem al U.R.S.S., în legătură cu Hruşciov au lăsat deschise porţile Hruşciov oglindesc politica de pace
lor forţelor iubitoare de pace, în anul landa, Portugalia, Ungaria, Italia, Sub pretextul fals al pregătirii de călătoria lor în India, Birmania şi atît pentru tratativele viitoare, cît a U.R.S.S., care corespunde pe de­
Austria, Romînia, Bulgaria, Finlanda, „apărare“, aceste cercuri încearcă să Afganistan. Mai multe ziare au pu­ şi pentru noi contacte între şefii gu­ plin năzuinţelor şi aspiraţiilor tulu
care a trecut au fost obţinute rezultate Ceylon, Nepal, Libia, C-ambodgia, continue vechea politică „de pe po­ blicat fotografiile iui N.A. Bulganin vernelor“. ror popoarelor, inclusiv a poporulu
Laos, Spania. Aceasta constituie o ziţii de forţă“. Această politică însă, şi N. S. Hruşciov. Franţei.
pozitive serioase în opera de slăbire a victorie serioasă a politicii colaboră­
încordării în relaţiile internaţionale, care aruncă pe umerii popoarelor po­ Ziarul „Telegraf“ a publicat a- Ziarul scrie că „vizita oameniloi
rii paşnice a statelor şi o înfrîngere a vara grea a cheltuielilor militare şi proape integral textele raportului lui
în dezvoltarea înţelegerii reciproce şi politicii „războiului rece“. Este ştiut intensifică primejdia unui nou război, N. A. Bulganin şi cuvîntării lui N.
colaborării într.e state în interesele că această hotărî-re importantă a Con­ este discreditată. Popoarele nu se pot S. Hruşciov sub titlurile: „Impor­
tantele cuvîntări ale mareşalului
menţinerii şi consolidării păcii. Bulganin şi Hruşciov. Colonialismul
Este necesar să se sublinieze în este o ruşine a omenirii. Pregătin-
această ordine de idei un fapt atît siliului de Securitate şi a Adunării împăca cu cursa înarmărilor, cu po­ du-se pentru război, imperialiştii tre­
Generale a fost adoptată datorită ini­ vara grea a impozitelor şi scumpetea buie să-şi amintească de rezultatele
de important pentru cauza păcii oa ţiativei Uniunii Sovietice. vieţii, cu primejdia războiului atomic. experienţelor cu bomba cu hidrogen. Cercuri burgheze din Anglia de stat sovietici în ţările Asiei con­
normalizarea deplină a relaţiilor so- Glasul lor va trebui ascultat şi de Sărăcie, foamete, analfabetism şi neliniştite de creşterea stituie un eveniment istoric de c
vieto-iugoslave şi întărirea prieteniei O importantă contribuţie Ia cauza adepţii tradiţionali ai „politicii de for­ înapoiere — iată ce au lăsat colo­ mare însemnătate pozitivă penlrt
întăririi păcii şi colaborării între po­ ţă“ din Occident, deoarece această nialiştii englezi în India şi în alte prestigiului U.R.S.S. în Asia dezvoltarea continuă a relaţiilor in
străvechi dintre popoarele sovietic şi poare o constituie schimbul de dele­ ţări. Se apropie sfîrşitul imperialis­ ternaţionale în direcţia asigurării ş
iugoslav, prietenie consfinţită prin politică nu numai că nu poate contri­ mului şi colonialismului“. LONDRA (Agerpres). — TASS
lupta comună împotriva duşmanului gaţii parlamentare între U.R.S.S. şi bui la rezolvarea pozitivă a proble­
o serie de ţări şi vizitele reciproce ale râr Ziarele burgheze din Anglia co­ consolidării destinderii internaţiona
comun — coiropitorii fascişti. melor internaţionale, ci, dimpotrivă, „Uniunea Sovietică mentează raportul lui N. A. Bulga­ le“. „Este absolut evident, scrie zia­
Este necesar să se sublinieze de oamenilor de stat, printre oare vizi­ complică reglementarea lor, intensi­ a găsit aiiati de nădejde nin şi cuvîntarea lui N.S. Hruşciov rul, că locul pe care Franţa îl va o-
tarea recentă de către conducătorii fică încordarea internaţională şi ne­ la sesiunea Sovietului Suprem al cupa în întreaga lume va depind«
asemenea rezolvarea pozitivă a pro­ de stat sovietici a Indiei, Birmaniei încrederea între state. în Asia“ U.R.S.S., pe un ton extrem de iritat
şi Afganistanului. Intîl-nirea dintre
blemei austriiace, stabilirea de reiaţii conducătorii de stat ai U.R.S.S. şi ai ÎNTREBARE: Care sînt, după pă­ NEW YORK (Agerpres). TASS
diplomatice între U.R.S.S. şi Republi­ acestor ţări a întărit şi mai mult baza
dezvoltării unor relaţii de prietenie rerea dvs., şansele de întărire conti­
ca Federală Germană. între ele şi Uniunea Sovietică, ceea
întărirea continuă -a prieteniei fră­ nuă a păcii şi rezolvare a probleme­
lor internaţionale existente ?
ţeşti şi colaborării între Uniunea So­
vietică, Republica Populară Chineză, ce are o uriaşă însemnătate pentru RĂSPUNS : Năzuinţa nestrămuta­
dezvoltarea colaborării internaţionale
Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia şi în -ansamblu. Toate acestea trebuie să tă a popoarelor de a trăi în pace şi şi răuvoitor. Nici unul dintre marile de contribuţia ei la cauza consoli­
celelalte ţări care au păşit pe calea contribuie Ia creşterea şi dezvoltarea prietenie constituie chezăşia sigură a
dezvoltării socialiste, precum şi lărgi­ faptului că noul an '1956 va fi un an ziare burgheze din capitala engleza dării acestei destinderi“. Ziarul cri
rea legăturilor şi dezvoltarea relaţiilor nu au publicat pe larg şi obiectiv tică politica guvernului francez, ca­
de prietenie dintre U.R.S.S., india, continuă a legăturilor internaţionale al slăbirii continue a încordării inter­ expunerea acestor cuvîntări. re „a preferat acordurile de la Pa
Birmania, Afganistan şi alte state politice, economice şi culturale. ris cu privire la înarmarea Germa
naţionale şi al întăririi păcii. Pentru Publicînd o scurtă expunere a cu- niei occidentale“ sistemului securi
vîntărilor, majoritatea ziarelor bur­ taţii europene.
constituie un factor puternic -al mic­ Uniunea Sovietică a făcut tot ce a aceasta este necesar să se renunţe şi gheze manifestă o deosebită furie în
şorării continue a încordării interna­ depins de ea pentru a dezvolta relaţii să se dea uitării politica „de pe po­ legătură cu acele pasaje în care se
ţionale şi dezvoltării colaborării in­ bune cu toate celelalte ţări, a căutat ziţii de forţă“. Dificultăţile vremelnice
să obţină reglementarea’ problemelor în rezolvarea diferitelor probleme la vorbeşte despre eliberarea ţărilor A- Ziarul numeşte această politici
ternaţionale. internaţionale nerezolvate. Se ştie însă diferitele conferinţe nu pot şi nu tre­ siei de sub jugul colonial. „lipsită de perspicacitate şi crimi
Trebuie subliniat în mod deosebit un că nu s-a făcut încă un 'p;as substan­ buie să slăbească hotărîrea popoarelor nală“. „In timp ce — scrie „L‘Hu
de a lupta împotriva primejdiei unui Aceste ziare nu pot totuşi să nu manité“ — nu numai ţările Asiei, c
asemenea eveniment istoric ca confe­ ţial în rezolvarea unei-a dintre cele mai recunoască că vizita lui N A. Bulga­ şi chiar multe guverne capitalist
nou război, pentru dezvoltarea cola­ nin şi N.S. Hruşciov a avut un uriaş din Europa şi America îşi consoii
rinţa de la Geneva a şefilor guver­ importante probleme internaţionale, şi borării internaţionale. ecou favorabil în rîndurile popoare­
nelor ceior patru puteri — Anglia, anume reducerea armamentelor şi lor multor ţări, în special ale ţărilor
Franţa, S.U.A. şi U.R.S.S. — care forţelor armate, interzicerea armelor Folosindu-mă de acest prilej, aş
va cămine în memoria popoarelor ca atomice şi cu hidrogen, cu stabilirea vrea să exprim în încheiere sentimen­ coloniale şi dependente. dează relaţiile cu U.R.S.S., miniştri
o etapă importantă în dezvoltarea re­
laţiilor internaţionale pe calea întări­ unui control internaţional eficace asu­ tele de- prietenie frăţească pe care Ziarul „Times“, referindu-se la im­ noştri au izolat ţara noastră. Ei at

rii păcii. pra îndeplinirii hotărîrilor în aceste oamenii sovietici le-au nutrit întot­ presia produsă de cuvîntările con­ acţionat în acest fel, uitînd că prie
Un important factor al păcii a fost probleme. ducătorilor sovietici în timpul vizitei tenia franco-sovielică constituie pen
deauna şi le nutresc faţă de popoarele lor în ţările Asiei scrie: „...ţările oc­ tru Franţa chezăşia securităţii, in
cidentale nu-şi pot permite să igno­ dependenţei şi prestigiului ei mora
şi conferinţa de la Bandung -a ţărilor Din păcate, puterile occidentale şi- Iugoslaviei şi să urez din toată inima reze înriurirea acestor discursuri a-
Asiei şi Africii, la care a răsunat au schimbat poziţia în -această pro­ poporului iugoslav, cu prilejul noului
glasul puternic al popoarelor celor blemă, poziţie la care s-au menţinut an, noi succese în construcţia socia­
două continente împotriva pregătirii pînă în mai 1955, şi au renunţat chiar listă. In S.U.A. se acordă o mare aten- supra oamenilor cărora au fost adre- în întreaga lume“..

Bedecţiia ş l Adm , z ia ru lu i sta:. 0- M artie, nar. S Tele&m- : 133-109. Taxa- plâtătă- ia- m a n é e s e c e n í, ap ru iaarü EHxeeţiunii tí-en eceíe P rî.T .P . a r . 336-3211! a m 0! c c ie m e e e 1949- — T tp erai; In te e p r . P o lig ra fic ă d e Seat. DffiVA.