Page 8 - 1956-01

PROLETARi DIN TOATL TARILE, UNITI VAI
Cu noi eforturi
în lupta pentru apărarea păcii!
Opinia publică iubitoare de pace cadrul recentei sesiuni a Sovietului
din' lumea întreagă a păşit în noul Suprem) cheltuielilor destinate apă­
an cu noi speranţe în întărirea păcii rării cu 10 miliarde de ruble faţă de
popoarelor şi ponsolidării securităţii anul precedent.
internaţionale. Aceste speranţe sînt
pe deplin îndreptăţite de numeroasele
. victorii pe care forţele păcii le-au ob­ mormîntare a „spiritului Genevei"
ţinut în lupta pentru pace în anul
căre s-a scurs — 1955.
In fruntea tuturor acţiunilor care
au avut menirea să aducă lumină în
situaţia internaţională, în cursul a-
cestui an ca şi în anii precedenţi, s-a
aflat Uniunea Sovietică, R. P. Chi­
neză şi toate celelalte ţări ale lagă­
rului păcii şi democraţiei. Rezultatele
pozitive ale politicii de pace a
lî.R.S.S. au însufleţit şi mai mult ma­
sele populare de pretutindeni în lup­
ta pentru zădărnicirea planurilor ma­
niacilor războinici şi pentru consoli­
darea păcii.
Printre evenimentele de importanţă
internaţională care an avut loc în
anul care s-a încheiat, este demn de
anrintit conferinţa de la Bandung a
ţărilor Asiei şi Africii. In cadrul a-
cestei conferinţe, un număr însem­
nat de ţări şi-au unit pentru prima
dată glasurile împotriva asupririi co­
loniale, împotriva „războiului rece“.
Astăzi, este un fapt incontestabil că
ţările Asiei şi Africii se afirmă ca
apărătoare ferme aie păcii ş f libertăţii
popoarelor, devenind din ce în ce mai
greu de exploatat de către sistemul
colonialist.
O altă victorie repurtată ’de forţele
păcii în anul care s-a scurs, este ţi­
nerea conferinţei din iulie a şefilor
guvernelor celor patru mari puteri
de la Geneva; conferinţă oare a avut
un rol hotărîtor asupra slăbirii în­
cordării internaţionale. Popoarele iu­
bitoare de pace de pretutindeni, au
salutat cu vie satisfacţie „spiritul Ge­
nevei", devenind tot mai încrezătoare
în triumful forţelor păcii asupra for­
ţelor războiului.
„Spiritul Genevei" însă, cum era şi
de aşteptat, nu a fost pe placul anu­
mitor cercuri occidentale care nu
s-au dat în lături de ă întrebuinţa
orice mijloace pentru înăbuşirea lui
şi pentru punerea în aplicare a pla­
nurilor lor de pregătire a unui nou
război şi de sporire a profiturilor de
pe urma înarmărilor. Acest adevăr
este pe deplin confirmat prin poziţia
ostilă păcii pe care au adoptat-o re­
prezentanţii puterilor occidentale la
conferinţa "din octombrie-noiembrie
de la Geneva.
Atît la conferinţa şefilor guverne­
lor cît şi la cea a miniştrilor Aface­
rilor Externe ai celor patru puteri,
reprezentanţii Uniunii Sovietice au
făcut nenumărate propuneri pentru
a se ajunge la un acord în ceea ce
priveşte slăbirea încordării interna­
ţionale, propuneri care însă au fost
respinse de puterile occidentale. Dar
toate încercările cercurilor occiden­
tale de a înăbuşi „spiritul Genevei"
şi de a-şi consolida politica 1or „de
pe poziţii de forţă", s-au dovedit a fi
inutile. Frontul organizat al păcii a
devenit tot mai puternic, s-a dezvol­ menilor de stat sovietici în India,
tat tot mai mult colaborarea inter­ Birmania şi Afganistan va' aven me­
naţională între state. Printre fac­ nirea sa contribuie lă consolidarea'
torii care au contribuit ia dezvolta­ şi mai mult a poziţiilor păcii în în­
rea acestei colaborări internaţionale, treaga lume şi de asemenea să slă­
putem aminti restabilirea relaţiilor bească lagărul adepţilor războiului.
prieteneşti între U.R.S.S. şi R.P.F. Anul care s-a scurs, an Bogat în
Iugoslavia precum şi stabilirea de re­ victorii ale forţelor păcii, însufle­
laţii diplomatice 'dîntpe lî.R.S.S. şi
R.F. Germană. In cursul acestui an,
din iniţiativa' Uniunii Sovietice s-a
semnat Tratatul ds stat cu Austria
şi s-au încheiat de asemenea nume­
roase acorduri comerciale între ţările
lumii capitaliste şi statele din lagă­
rul socialist. U.R.S.S. a fost aceea
care a Făcut propuneri practice în
rezolvarea unor prcbiemfe de mare
importanţă internaţională ca de
exemplu; reducerea armamentelor, in­
terzicerea armelor atomice şi cu hi­
drogen, organizarea securităţii euro­
pene, rezolvarea pe cale paşnică a
problemei germane, etc. Eforturile
sincere ale U.R.S.S. de a contribui
ia slăbirea încordării internaţionale
sînt pe deplin reflectate, şi prin redu­
cerea forţelor sale armate, renunţarea
la Baza ei militară Porkkala-Udd din
Finlanda, cît şi prin micşorarea (Tn
Işi predau cofele de carne pe anul 1956
Pătrunşi de dorinţa de a-şi achita
din timp îndatoririle faţă de stat, ţă-
ranii muncitori 'din comuna Luncoiu
de Jos raionul Brad, au predat pînă
în ziua de 5 ianuarie 610 kg carne
de vită din cota pe anul 1956.
Prima cooperativă de credit şi economii în raionul ilia
Ţăranii muncitori din comuna Băl­
ţa, au constituit. în comună o coopera­
tivă de credit şi economii, prima coo­
perativă de acest fel în. raionul lira.
înfiinţarea cooperativei se dqtoreşte
muncii de lămurire depuse de către
organizaţia de bază 4iP acest sat îm­
„Se va acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale şi din plin a utilajelor miniere existente, precum şi
introducerii de noi utilaje. Se va urmări in mod special mecanizarea lucrărilor miniere de abataj, înaintări etc.,
extinzindu-se mecanizarea încărcării in lucrările de înaintare şi tăiere cu combine şi haveze în abataje.
In scopul economisirii lemnului de mină, se va introduce armarea cu elemente prefabricate din beton şi
beton armat în lucrările de înaintare şi'se va extinde folosirea armăturilor metalice in abataje".
(Din Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R.)
Oamenii muncii îndeplinesc cu entuziasm hotărîrile Congresului
Spre deosebire de U.R.S.S., puteri In primele zile ale noului an Brigada noastră va realiza
le occidentale duc o politică de în două planuri anuale în anul 1956
~k 4c ?
de subminare a păcii popoarelor
Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în Ra Realizările furnaliştilor de la Călan Avînd fericirea să particip ca de­
portul de activitate al C.C. al P.M.R legat la cel de-al II-lea Congres al
partidului, mi-am dat seama odată
la Congresul al II-lea al P.M.R., re Din primele zile ale noului an, fur- dă cu 10,20% mai multă fontă pes­ mai mult ce măreţe sînt perspecti­
ferindu-se la această problemă, te prevederile planului de producţie. vele viitorului nostru. Ascultînd Ra­
naliştji de la uzina „Victoria" din Că- Echipa tovarăşului Bîrlea Iosif, şi-a portul de activitate al C.C. al P.M.R.
a ră ta t: „Adepţii cei mai înverşu lan, ;au început lupta pentru sporirea expus de tovarăşul Gh. Gheorghiu-
naţi ai războiului rece, ai cursei înar­ realizat planul de producţie în pro­ Dej, vedeam tabloul măreţelor rea­
producţiei de fontă. porţie de 109,39%, iar cea a tovară­ lizări obţinute de poporul muncitor
mărilor şi agresiunü din S.U.A., In fruntea luptei pentru mărirea şului Bîra Gheorghe în procent de sub înţeleaptă conducere a partidu­
precum şi din Anglia şi alte state producţiei de fontă, se află .în pre­ 104,38%. lui. Numai pentru noi minerii Văii
membre ale blocurilor agresive fac zent colectivul furnalului nr. 1, care Jiului cîte s-au făcut pentru bunăsta­
şi vor face tot ce le stă în putinţă în perioada 1-5 ianuarie, a obţinut o La acest furnal s-a elaborat în pe­ rea noastră. Ascultînd apoi despre vi­
pentru a ridica piedici în calea des­ depăşire zilnică a planului de produc­ itoarele realizări ce se vor înfăptui în
tinderii şi colaborării internaţio­ ţie pe furnal de 7,95 pînă la 13,97%. rioada 1-5 ianuarie cu 8,33% mai cel de-al doilea cincinal, mă simţeam
nale, pentru a turbura pacea. Acea-i L* Echipa prim-furnalistului Ştefănes- mîndru că fac parte dintr-un popor li­
multă fontă peste prevederile planu­ ber ca al nostru,-mă simţeam şi mai
mîndru că fac parte din partidul care
sta o confirmă remilitarizarea Ger­ cu Iosif, a elaborat în această perioa- lui de producţie. ne conduce spre un viitor luminos.
maniei occidentale, continuarea po­
Trebuie să mărturisesc insă, că
liticii de înjghebare a tot felul de Succesele oţelarilor hunedoreni in-am simţit stingherit atunci cînd
grupări militare agresive, legate tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat
că -noi minerii am rămas datori pa­
de Blocul Atlantic, abandonarea Muncind pentru îndeplinirea pre­ 12,9% mai mult oţel peste plan, iar triei cu aproape 2.000.000 tone de
cărbune în primul plan cincinal, tacă
de către puterile occidentale a pro­ vederilor planului de producţie din cea condusă de prim-topitorui Ornată
in acel moment s-a născut în mine ho-
priilor lor propuneri în problema primul an al celui de-al doilea cin­ Pascu cu 4,1%.
tărîrea, ca, întoreîndu-mă la locul
dezarmării şi intensificarea cursei cinal, oţelarii de la Combinatul si­ Planul de producţie pe acest cup­
înarmărilor atomice, poziţia lor în derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din tor a fost realizat în perioada 1-5 de muncă, să lucrez în aşa fel incit
problema securităţii europene, oare Hunedoara, obţin succese în muncă. ianuarie în proporţie de 110,2%.
n-a făcut posibilă o soluţie reciproc să traducem cu cinste în viaţă hotă­
De la cuptorul electric cele De la oţelăria Siemens-Miartin se aplică, sau unele nu aşa cum se cere.i
acceptabilă". rîrile Congresului. Pentru extinderea acestei minunate
mai frumoase rezultate au fost evidenţiază echipa prim-topitorului
Pentru atingerea scopurilor răz­ Cdhsfătuindu-mă cu brigada, am metode eu mă angajez să ajut toate
boinice, cercurile occidentale, intensi­ obţinute de echipa prim-topitorului Lăbuneţ Vaier de la cuptorul nr. 4 brigăzile de la înaintări din mina
fică tot mai mult cursa înarmărilor, Jurc-a Floriian, care a .elaborat în pri­ care şi-a realizat sarcinile de plan hotarît ca în anul 1956, să realizăm noastră, prin consfătuiri şi la locu­
cea mai mare parte a bugetului ţă ­ mele 5 zile ale lunii cu 14% mai mult faţă de grafic în proporţie de 102,4% rile de muncă, pentru ca intr-un timp
rilor lor fiind destinată cheltuielilor oţel peste plan. Echipa condusă de şi a elaborat 4 şarje rapide. Pe în­ două planuri anuale la înaintări. scurt nici o brigadă să nu lucreze
treaga secţie, au fost elaborate pînă decît după graficul ciclic.
militare, în dauna construcţiei paş­ prim-topitorui Haiduc Florian a dat acum 10 şarje rapide. Eu însă nu mă voi mulţumi cu
Congresul a pus în faţa noastră
nice şi a creşterii nivelului de trai atît. Nu e de ajuns ca brigada pe care sarcina de a ridica productivitatea
al celor ce muncesc. Munca rodnică la laminoare eu o conduc sau cea a lui Mihai Şte­ muncii la cel mai înalt nivel şi a re­
Spre deosebire de puterile occi­ duce mereu preţul de cost al cărbu­
dentale, U.R.S.S.. China Populară şi Şi colectivul secţiei laminoare a noriştii din schimbul tovarăşului An- fan, să înainteze tot mai adine în anii
combinatului siderurgic, a dobîndit nelui. Sînt sigur că impărlăşindu-mi
celelalte ţări de democraţie populară, succese în muncă din primele zile ale drăşescu Gheorghe, care are o reali­ viitori, ci toate brigăzile de la mina experienţa tuturor brigăzilor, cu aju­
consecvente politicii lor de pace, au noului -an. Astfel, pe primele 5 zile zare ia planului faţă de grafic de torul conducerii, a Inginerilor şi teh­
repurtat succese după succese în do­ 112,3%. Succese frumoase au obţinut noastră să ne ţină pasul. nicienilor noştri, vom putea duce la
meniul muncii paşnice constructive. ale lunii curente, planul de producţie şi laminoriştii din schimbul tovară­
Un factor care duce la creşterea pres­ al secţiei a fost realizat în proporţie şului Trifu Ioan. Ei şi-au realizat sar­ Este cunoscut că succesele pe care îndeplinire sarcinile ce ne revin in
tigiului internaţional al U. R. S. S., de 104,8%.
brigada mea le-a obţinut, se datoresc cel de-al doilea cincinal.
este creşterea volumului producţiei Cele mai frumoase realizări au fost cinile de plan faţă de gnafic în pro­
sale industriale Tn anul 1955 de 27 obţinute î-n -această perioadă de lami- cent de 101,4%. în primul rină aplicării cu stricteţe a HAIDU 1ULIU
ori faţă de producţia industrială din j
graficului ciclic, metodă pe care. din Erou al Muncii Socialiste
1913. De asemenea tot în cursul aces­ Fruntaşii depoului
tui an a crescut suprafaţa însămînţa- păcate, nu toate brigăzile noastre o mina Petrila — delegat la cel de-al II-lea
Congres al P.M.R.
tă, precum şi numărul total al mun­ însufleţiţi de succesele obţinute în Echipele complexe care execută repa­
citorilor şi funcţionarilor. perioada primului plan cincinal, co­ raţia curentă a locomotivelor în frun­
Anul 1955 a însemnat un an de lectivul de muncă de la Depoul de te cu cazangii Hîrbea Pompei şi Erhan
cotitură în ceea ce priveşte dezvol­ locomotive din Teiuş, s--a avîntat din Eugen, îşi depăşesc zilnic normele cu Prim ele locomotive din cel de-al doilea
cincinal, au fost reparate
tarea înţelegerii între popoare ce tră­ primele zile aie noului an în lupta pen­ 40%, iar muncitorii din secţiile mon­
iesc în ţări cu orînduiri sociale şi tru îndeplinirea sarcinilor ce le stau taj şi strungărie, printre care Bordean
de stat diferite. Primir'ea călduroasă ui faţă. Muncitorii Suciu Vasile şi Şof-ron, Să’oăduş Vasile, Horvath
Giurgiu Gligor de l-a secţia R.R.D.,
de care s-au bucurat oamenii de stat Francisc şi Munteanu Petru şi-au de­ La „Poarta Devei" cum îi zic ce­ ţionare a tuturor mecanismelor, m,
sovietici, tovarăşii N. A. Bulganin lucrînd l-a reparaţia locomotivei nr. păşit normele cu 55%, lucrul executat feriştii simerieni locului de predare -a strul Crişan se gîndea la cei care
şi N.S. Hruşciov în vizita !or în In­ 230.283 şi-au depăşit normele cu 30%. fiind de bună calitate. locomotivelor, maistrul Crişan Teo- muncit cu atîta rîvnă pentru ca p
dia, Birmania şi ’Afganistan, este o’
dovadă grăitoare a posibilităţii co­ La Staţia C. F, R. Coşlariu fil verifica ultimele instalaţii a două mele locomotive din pianul celui de
existenţei paşnice între state cu siste­
me sociale diferite. Declaraţiile co­ In primele zile de muncă ale anu­ P-rintr-o mai bună organizare a locomotive care aşteptau pufăind să doilea cincinal să plece în cursă^îna:
mune semnate în cursul acestor vizi­ muncii, colectivul de aici a reuşit să
te, care sînt o nouă contribuţie Ia lui nou ceferiştii de la Staţia Coşla­ reducă staţionarea trenurilor cu 5,3%. pornească în prima probă după repa­ te de termen. Muncitorii din grupa
întărirea cauzei păcii popoarelor, au riu au îndeplinit planul la regulari­ Planul global la Staţia C.F.R. Coşla­
scos şi mai mult în evidenţă prin­ riu în zilele de 1, 2, 3 şi 4 ianuarie raţia generală. la cilindri condusă de Trufaş Ioi
cipiile fundamentale care stau la ba­ tatea circulaţiei trenurilor de călători a.c. a fost îndeplinit în proporţie de
za politicii Uniunii Sovietice în re­ şi marfă în proporţie de sută la sută, 110,4%. Printre fruntaşii în muncă, Ena în ziua de 5 ianuarie, 1-a nu­ cei din grupa de la armătură
laţiile cu celelalte state. Aşa cum iar planul la utilizarea trenurilor de se numără revizorii de ace Franţ Joan,
arătă N.S. Hruşciov în cuvîntarea marfă a fost depăşit cu 19%. In ce Mureşan îoan, Urieş Teodor, mane- mai patru zile de cît harnicii mun­ frunte cu Florea Ioan, Niţă Consts
sa rostită la recentă sesiune a Sovie­
tului Suprem al U.R.S.S., vizita oa­ priveşte compunerea trenurilor, sar­ vrantul Gomboş Constantin şi şeful citori de la -ateliere începuseră repa­ tin şi Zapotinschi ioan cu cazan
cina de plan a fost depăşită cu 15%, de manevră Joldoş Ioan.
raţiile acestora. Şi iată că au şi fost lor şi alţii, toţi au muncit bine pi
iar la descompunerea trenurilor cu
23%. tei minate. Asta înseamnă cu mai bine Iru ca acum încă două trenuri
de două zile mai repede. străbată întinsul patriei ducînd cu t
Zîmbind mulţumit de buna func- rodul muncii poporului.
!3.
In colectiva din Ş ib o l fflCOtţCTlVE- V a lo a r e a unei zile-m uncă, 5 0 lei
Pe malul sting al Mureşului, este La gospodăria agricolă colectivă
aşezat satul Şibot din raionul Orăş- „Brazdă nouă" din comuna Apoldu
tie. Mergînd intr-acolo, am întîtnit de Sus, raionul Sebeş, zilele trecute
mulţi ţărani muncitori îmbrăcaţi in colectiviştii şi-au împărţit produsele.
ţeşte şi mai muit popoarele în lupta straie de sărbăloare, care se îndrep­ xim, ii spuse acestuia socotitorul. Ai rile. Datorită acestui fapt, valoarea Valoarea unei zile-muncă în cadrul
tau spre sediul gospodăriei agricole făcut împreună cu solia 625 zile- zilei-muncă a crescut în mod sim­
împotriva adepţilor războiului recé, în colective. Aici, colectiviştii sărbăto­ ţitor. gospodăriei a ajuns în anii! 1955 la
reau împărţirea veniturilor de sfir- muncă.
lupta pentru consolidarea păcii şi se­ şit de an. Comunistul Mihu Maxim, luă sacii suma de 50 lei. Colectivistul Foieri
curităţii internaţionale. i In sala festivă, preşedintele colec­ din căruţă şi intră in magazie. So­ Membrii gospodăriei colective Samoilă împreună cu familia sa. a-
tivei, citea celor adunaţi darea de cotitorul spuse magazinerului:
Alături de celelalte popoare, po­ seamă. Colectiviştii ascultau cu a- p,,iG.l.dh.a.e,oraguhe Doja" pdeinnt,rsuatutfli.ecGaurseu zdi.u- vtUaLin"tedUa 652 j3zji.l0e6-4mukngcă a primit canti-
tenţie. — Ii masori lui Mihu 2.969 kg primit de griu. .2.412 kg
porul nostru, 'avînd în fruntea sa un griu, 2.500 kg porumb, 187 kg floa-
— In anul 1950, citea acesta, cînd porumb şi alte produse ca : lină,
conducător' încercat — Partidul Mun­ a luat fiinţă gospodăria noastră, au rea-soarelui, 175 kg zahăr şi pri­ muncă cîte 10,300 kg porumb, 3
intrat în ea 52 familii de ţărani mun­ meşti de la mine tovarăşe Mihu. su­ brinză, furaje, etc.
citoresc Rdmîn, — este hotarît să-şi citori cu 200 ha pămint. Fondul de ma de 3.125 lei. Apoi să vii după kg. griu, 0,300 kg. floarea-soarelui,
bază al colectivei era un cal şi ci- paie, fin, trifoi, sfeclă furajeră şi Şi colectivistul Riger Martin pen­
unească toate eforturile în lupta pen teva vaci. Au trecut cinci ani de 0,250 kg lină. 8 kg fin. şi însemnate tru 590 zile-muncă, a primit cantila-
atunci. Gospodăria noastră se min- altele. rt¦euambd. e ş2i..7a6l4.tek*gcan*gtriituă,ţi. 2..d1.e83pkrogdupsoe,
tru apărarea păcii. dreşte acum cu 8 cai, cu 43 de ani­ — Tovarăşilor — spuse Mihu ce­ caCn„toitl.ăecţitivdi.eşt.i.ai.ltde,i.nprM.o.d.ieursceu.rea, au pn.-
male in care intră, vacile, viţeii şi însemnate produse au luat şi colec­
Poporul romîn a pornit în noul boii, cu 173 oi de rasă tigaie şi cu lor din jurul lut — mie frică să nu tiviştii Burgsialăr Ioan, Glotz Cris­
10 stupi sistematici. se rupă podul casei cu atitea bucale... tian, Beju tlie şi alţii.
an cu eforturi sporite pentru înfăntu- mit de asemenea pentru fiecare zi-
An de an, datorită aplicării regu­ Toţi cei adunaţi, izbucniră în ris.
irea hotărîrilor celui de-al II-lea Con­ lilor agrotehnice, producţia la hec­ A urmat apoi să primească veni­ muncă cîte 5,700 kg griu, 6 kg. po­
tare a pămîntului colectivei noastre, turile, colectivistul Celean Avram.
gres al partidului, pentru traducerea a crescut tot mal mult. Anul acesta, rumb, I kg. cartofi, precum şi în­
la cultura griului, am avut o produc­ Acesta a primit pentru 609 zile-
în viaţă a Directivelor Congresului ţie cu 500 kg mai mare decît a ţă­ muncă, 2.893 kg griu, 2.436 kg semnate cantităţi de zahăr, lină, TOADER NICOLAE
ranilor cu gospodării individuale, iar porumb, 182 kg floarea-soarelui, corespondent
cu privire la cel de-al II-lea plan la porumb am obţinut o recoltă de 170 kg. zahăr şi 3.045 lei. Au mai brinză şi alte produse.
3.500 kg boabe la hectar. Datorita
cincinal de dezvoltare a eco­ acestor frumoase recolte pe care le- primii însemnate cantităţi de produ­ CLEMNIC ABEL
am obţinut, şi valoarea zilei-muncă se şi colectiviştii Băcilă Silviu. Popa corespondent
nomiei naţionale, cu convingerea s-a mărit. Unui colectivist, ii revine Toma, Giurgiu Sabin şi alţii. C u carele pline
pentru o zi-muncă 4.750 kg gria, 4
că numai astfel îsi va aduce contri­ •k
Cînd întunericul a coborît pe ne­
buţia sa la întărirea patriei, la con­ simţite peste satul Şibot. colectiviş­ 62.3 zile-m uncă = Zilele trecute ia gospodăria agri­
3.612 k g cereale, colă colectivă ,.Drumul lui Lenin"
solidarea păcii şi fericirii tuturor po­ tii au începui să plece spre casele 2.355 k g (în şi aliele din satul Cetea, raionul Alba, a fost
lor. Ei au plecai de aici, însufleţiţi sărbătoare. Colectiviştii de aici au
poarelor. de dorinţa de a face totul pentru ca sărbătorit împărţirea veniturilor.
gospodăria lor. să devină cit mai în­ Membrii gospodăriei agricole co­ Cit de bucuros era în acea zi co­
floritoare şi cit mai bogată. lective din comuna Teiuş, au sărbă­ lectivistul Dărămuş Laurean, care
Printre primii s-au situat ţăranii împreună cu familia sa, pentru 473
torit zilele trecute împărţirea venitu­ zile-muncă, o, primii 1.326 kg, griu.
muncitori Groza Andron, Mihoc La- rilor de sfîrşit de an Colectivistul 1514 kg porumb, 514 kg cartofi, 161
zăr, Groza Petru, Doina Petru şi Kabler Andrei, pentru 623 zile-mun­ kg fasole, 21 kg lină, 270 litri vin.
că a primit cantitatea de 2.306 kg 27 kg brinză şi alte produse.
alţii, griu, 1.306 l’g porumb. 413 kg car­
B. FLORIN Multe zile a muncit in gospodărie
tofi, 250 kg floarea-soarelui şi 2.355 şi colectivistul Muntean Amos. Pen­
corespondent tru 468 zile-muncă el a primit 1.311
kg fin. La fel şi colectivistul Hegret
kg porumb. 3 kg furaje. 0,300 kg C r e ş ie p rod ucţia la heciar, Martin, pentru 528 zile-muncă, a
preună cu comitetul executiv al Sfa­ floarea-soarelui, 0.28 kg zahăr, 2 kg ¦ _c_r_e_s_c___v_e_n_i_i_u_r_il_e_ primit cantitatea de 1.813 kg griu, kg griu, 1.498 kg porumb, 500 kg
1.092 kg. porumb, 202 lig floarea- cartofi, 26 kg brinză, 267 litri vin.
tului popular comunal. sfeclă furajeră şi suma de 5 lei.
Primii care s-au înscris, au fost soarelui, 333 kg cartofi şi 1.776 kg 21 kg lină, şi însemnate cantităţi de
comuniştii Popa Ioan . iui Maxim, " Gospodăriile colective din raionul fin. Cantităţi însemnate de produse furaje.
Bocănici Petru şi denutatul Adam'La- — Dumneata eşti primul care pri- Sebeş, au obţinut anul acesta pro- a mai primii şi colectivistul Palco
zăr. ZAHARIE IOAN .meşti produsele, tovarăşe Mihu Ma- ducţii mori la hectar la toate cultu- Gheorghe şi alţii. MEDREA MARIA
corespondentă
corespondent