Page 9 - 1956-01
P. 9
?ag. 2 , DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 549
Un nou cămin cultural însemnări din Cib-Chei Vom munci pentru a obţine
Printr-o muncă plină de elan, ţă- Pe locul cel mai frumos din cătu- j recolte şi mai bogate
anii muncitori din comuna Beriu nul Cib-Chei raionul. Alba, se ridică I
aionul Orăştie, au reuşit să termine Noi realizări în sectorul radioficării o clădire care e şi ea cea mai fru nostru cincinal, a fost pentru noi
:ilele acestea construcţia căminului moasă. In această clădire, se găseşte un an cu rezultate mai bogate decît
lultural din localitatea lor, cămin că- kkk Şcoala elementară mixtă şi Căminul anii trecuţi. La grîu de toamnă de
¦uia i-au dat numele- de „Al II-lea pildă, producţia medie obţinută Ia
Jongres al partidului“. cultural „A. Iancu“. hectar este mai mare cu 149 la sută
faţă de media celor cinci ani dina
Materialul adunat pentru ridicarea Visuri ce se împlinesc Despre rezultatele muncii din şcoa inte ; la porumb-boabe cu 183 la
!cestui edificiu, reprezintă o valoare lă, spun multe realizările frumoase sută, iar la cartofi, cu 133 la sută
ie 59.000 lei, din care 31.423 au pro Pe moş Florea Sabin din satul Mă greu pe la cei avuţi şi cînd în casele obţinute zl de zi. Despre munca ce mai mare faţă de procentul mediu
venit din contribuţia voluntară a ce- gura, comuna Certejul de S.us raio celor mulţi exista înapoiere cultu al celorlalţi ani la un loc.
:ătenilor din comună. De asemenea, nul Iha, l-am cunoscut acum cîţiva rală, mizerie şi sărăcie. Această ima leilalte instituţii, despre activitatea
jentru terminarea construcţiei, au fost ani. Figura lui plăcută, vorba sa bla gine a unui trecut întunecat şi sterp, căminului cultural, despărţit de Recoltă deosebit de bogată am ob
îîectuate 329 zile de muncă volunta jină şi mai întotdeauna plină de tîlc, m-a făcut să simt odată mai mult cît şcoală doar prin cancelarie şi un an ţinut în anul acesta la struguri. Da
ră cu braţele şi 70 de zile cu atelaje m-au făcut să-l îndrăgesc încă din a făcut pentru mine, pentru moş Flo treu, e multă vreme de cînd nu se maţ/ că media celor cinci ani la recolta de
le, fapt care a dus la realizarea unei prima'clipă, şi astfel, ori de cîte ori rea, pentru toţi cei ca noi, acela care struguri s-a cifrat la 2.501 kg la hec
economii de 27.577 lei, în afară de mă abăteam prin partea locului, nu ni-e mai scump decît orice — parti poate spune nimic. tar, în urma unei temeinice organi
devizul căminului. uitam să dau şi pe la el. Nu-mi amin dul. zări a muncii şi a folosirii metode
tesc să ne fi întîlnit vreodată amîn- Pe colţurile calcaroase ale piesa- Gospodăria de stat din Apoldu lor înaintate în lucrarea viţei de vie,
In mod deosebit au depus interes doi şi să nu-mi îi tălmăcit el cîte ceva Dar, bucuria ce a intrat în satul giilor ce imprejmuiesc cătunul Cib de Sus, se mîndreşte pe bună drept, în anul 1955, am obţinut o recoltă
tn această acţiune tovarăşii Tîmpeanu din visurile sale. Unul din cele po Măgura odată cu radioficarea, nu tate cu rezultatele obţinute în anul medie de 8000 kg la hectar, media
ioan, Andreşoi Vasile, Murgoi Eili- menite, era acela de a ajunge să va s-a obţinut prea uşor. Pentru ea s-a s-a aşternut căciula albă a iernii, a 1955, precum şi în ceilalţi ani de la producţiei fiind în anul acesta mai
mon, Mihalcea Ioan, eţc. La fel, s-a dă şi satul său radloficat. muncit cu încordare şi suflet înflă îngheţului şi molipsiţi se vede de a- mare cu 319 la sută faţă de cea pla
remarcat prin zelul depus echipa de cărat. Atunci cînd au început lucră cest lucru, au început a „îngheţa“ şi înfiinţarea ei. nificată.
zidari din Orâştioara de Jos condusă Acest vis de altfel nu era nutrit nu rile pentru săparea gropilor în care tovarăşii din conducerea acestui că Rezultatele acestea nu ar fi fost
de tovarăşul Curuţ Simion. Un aju mai de către el, ci de către toţi mă- urma să fie plantaţi stîlpii, era o zi min. De -pildă, tovarăşul Cristea Ro- Pentru viitor, avînd în faţă sarci
tor preţios s-a primit şi din partea gurenii. de duminică. A ieşit atunci la muncă mulus, deşi conduce căminul de 6 ani, posibile fără îndrumarea permanentă nile ce ne revin în cel .de-a! II-lea'
colectiviştilor din gospodăria agricolă cîndva a dovedit că ştie să munceas primită din partea organelor de par cincinal, ne vom strădui să obţinem
colectivă „8 Mai“ din Beriu, atît prin Şi, iată că a venit o zi, una aşa ca voluntară tot satul şi pînă seara au că, s-a'lăsat acum pe tînjeală intere- tid şi fără o gospodărire chibzuită, rezultate şi mai bune în munca noas
materiale cit şi prin braţe de muncă. toate celelalte, dar care totuşi pentru sîndu-se de munca acestuia doar aşa fără elanul cu care muncitorii şi tră, prin' aplicarea metodelor celor
cei din satul Măgura a avut o sem fost terminate toate gropile necesa funcţionarii de aici au muncit pentru mai înaintate în cultura viţei de vie
DAMIAN EUGEN nificaţie deosebită : visul mult riv- ca să nu se poată spune că l-a uitai şl în lucrarea pămîntului.
nit, în această zi a prins viaţă. S-a re. Dragostea mare pe care au aş cu totul. Nici tovarăşul Olea Vaier, realizarea sarcinilor ce le-ap stat în
—O— nimerit să mă aflu şi eu eu această faţă în primul nostru plan cincinal. De asemenea, vom mări suprafaţa
ocazie în Măgura. Am bătut la uşa ternut-o în munca lor oameni ca responsabilul cu partea artistică, nu livezilor de pomi fructiferi cu încă 30
S© pregătesc pentru concurs lui moş Florea şi l-am găsit pe a- se găseşte într-o situaţie prea fericită. In anii de la înfiinţarea gospo ha în primăvara aceasta, vom res
cesta în mijlocul unui grup de ce Mogoş Iosif, Compodi Iosif, Bota dăriei (1949-1955) au fost realizate pecta asolamentul în cultura pămîn
Echipa de teatru de pe lîngă clu tăţeni ; asculta fericit la difuzorul Lăsîndu-se copleşit de sarcini, a lucruri frumoase. Producţia de cerea tului pentru a obţine recolte şi mai
bul „Fiiimon Sîrbu“ din Simeria, n atunci instalat. Cum mi se părea că Petru, Compodi Ştefan, Hăncilă Ioan, le, struguri, nutreţuri şi fructe a fost mari la grîu, porumb şi celelalte pro
trecut la realizarea repertoriului -pro difuzorul e deschis prea tare, am vrut dat pe la cămin din ce în ce mai rar. duse agricole pentru a contribui la
pus pentru concurs. In acest sens, să-l reglez la normal. Moş Florea, Tămaş Sofia, electricienii Peter Albu Acelaşi lucru l-au făcut şi ceilalţi to depăşită an de an. Au fost construi realizarea celor 15:000.000 tone ce
în prezent se munceşte pentru a fi pu insă mă opri. varăşi din colectivul de conducere. In te mai multe ateliere printre care de reale, pe întreaga ţară.
să în scenă piesa „Piatra din casă" şi Perca Virgil, deputatul comunal ceea ce priveşte sfatul popular comu strungărie, fierărie, atelier mecanic,
de Vasile Alecsandri şi „Nunta“ de M. —¦ Lasă-1 tovarăşe, lasă-1 să cînte nal, nici el fiu s-ar putea lăuda că în MATZUGA FRANCISC
Davidoglu. Au fost pregătite pînă Chiriacescu Vasile şi alţii ca aceştia, atelier de sudură electrică şl autoge directorul gospodăriei agricole de stat
acum piese ca „Gaiţele“, „Inimă vi oricît de ta re ; să se audă în toată ultima vreme ar fi făcut ceva pentru nă, remize pentru maşini, coşare din Apoldu de Sus — raionul Sebeş
tează“, „Bulevardul împăcării“ şi al nu e uşor de a o reda aici în cîteva
tele, cu care s-au dat reprezentaţii -lumea că de acum şi în casa mea a acest cămin. Dovezi concrete ale de pentru porumb, etc.
atît în localitate cît şi în satele înve rînduri. Măreţia simplă ce a învă Aceste realizări situează gospodă
cinate. intrat radioul. zinteresului acestuia pot fi găsite
păiat ochii bătrînî a lui moş. Florea ria din Apoldu de Sus printre gospo
Paralel cu piesa „Piatra din casă“ In faţa unei asemenea bucurii ce destule. Bunăoară, la cămin nu există dăriile de stat fruntaşe pe ţară.
se pregăteşte un program închinai şi ai atîtor altor măgureni care au
marelui nostru poet Mihail Eminescu, 1 se citea pe faţă, n-am putut să nu lampă, nu există petrol, nu există so Anul 1955 ultimul/an al primului
program ce va fi compus din recitări, putut vedea încă o dată că vorba co
mă duc cu gîndul la zilele pe vremea bă, lemne şi altele de acest fel.
muniştilor e vorbă.
cărora moş Florea şi alţii ca el şl ca Oamenilor din Măgura li s-a spus E timpul să se curme cu aşteptarea
că vor avea satul radioficat şi aşa şi să se treacă de urgenţă la muncă
a fost. Multe lucruri li s-a spus că operativă concretă, în direcţia, vieţii
se vor mai face în viitor şi fără în culturale.
doială că, aşa va fi. COLŢ PETRU
O intolerabilă lipsă de grijă
cîntece şi dramatizări luate din minu mine, eram nevoiţi să muncim din JO'SAN IOAN Privit pe dinafară şi mai de la'
nata operă a acestuia. distanţă, localul Şcolii de şapte ani
Şi în alte sate din Draşov raionul Sebeş, pare a fi Secretarul sfatului e om deştept
Printre artiştii amatori care depun curat şi bine întreţinut. Imediat insă
un interes şi o dragoste deosebită, Lucrătorii din sectorul radţoficare acest fel ca planul să fie îndeplinit ce te-ai apropiat mai bine de el, ime Mergeam pe drumul Geoagiului în de cereale la data de 30 august, a-
pot fi amintiţi Scîrcescu Maria, Cucer din regiunea noastră, printr-o munca la acest indice în proporţie de 150 la diat ce vei deschide uşile acestuia, îţi sus ca să ajung în comuna Geoa- nul trecut. Atunci, delegatul sătesc
Maria, Suciu Remus, Olteanu Jiberiu plină de avînt, au reuşit să radioflce sută pe lunile octombrie şi noiembrie vei forma o impresie cu totul con
şi alţii. De asemenea, e demna de a peste plan satele Măgura şi Băcia. 1955. trarie. Murdăria ce te va întîmpina giu-băi. Drept să vă spun nu-mi ar- Stanca Alexandru — care era şi de
fi remarcată stăruinţa depusă de către Această lucrare s-a efectuat prin linii atît prin curte sau prin coridoare, cît dea să fac baie fiindcă timpul era legat de convoi, a primit borderou-
instructorul Marinescu Aurel. speciale de la două, centre existente, Acestea sînt doar numai cîteva din şi prin împrejurimi, te va face să te
iar pentru ridicarea calităţii emisiei, simţi cuprins de un sentiment de în prea răcoros, dar alte treburi m-au rile şi banii pentru a ne achita su-
IACOB A. aparatajul acestor centre a fost mo multele realizări ale lucrătorilor din dreptăţită revoltă. Tovarăşul Nicules- adus aci. După ce ani răsuflat uşu- mele cuvenite la întoarcerea acasă,
—O— dificat pentru a da un randament mai sectorul de radioficare, o parte doar cu Ştefan, directorul acestei şcoli, nu
mare. din munca plină de abnegaţie pe care s'-ar putea spune că nu este un om de rat de povara drumului, îmi aranjez Ajunşi la Sfatul popular al comunii
O mare bucurie a elevilor aceştia o depun pentru o cît mai lar iniţiativă. Este. Acest lucru l-a dove
din Hărţăgani Asemenea modificări de aparataj gă răspîndire a reţelei de radioficare dit cu ocazia strîngerii a peste 200 căciula pe cap, şterg încălţămintea Geoagiu-băi, am aflat că ,,o dispozi-
s-au mai efectuat în regiunea noas — ziarul fără hîrtie şi literă, a mare kg fier vechi cu elevii şcolii. D'in pă
Cu cîtva timp în urmă, în zilele tră -şi la alte centre, reuşindu-se în lui Lenin. cate insă, această cantitate adunată, de noroi şi bat sfios la uşa unde era ţie:i a tovarăşului secretar Dobra.
cînd poporul nostru sărbătorea îm în loc să fie depozitată undeva la un
plinirea a 75 ani de la naşterea ma -TOLGY- ALEXANDRU loc potrivit, zace îngrămădită în can biroul tovarăşului secretar al sfatu- îndreptă banii „spre casa de fier"- a
relui scriitor Mihail Sadoveanu, la
Şcoala de 7 ani din Hărţăgani, elevii lui popular comunal, Dobra Ladis- sfatului şi numai după ce vor ţi fă-
adunaţi într-o •şedinţă a cercului
, „Prietenii cărţii“ au început a vorbi lau. Nu-mi răspunde nimeni. Mai Cute anumite „forme contabile" vom
despre opera şi viaţa acestuia. După bat odată şi intru. Dintre maldărele primi banii pe cerealele date. „For-
de dosare un glas buhăit mă şi ia mele" s-au făcut. De-atunci, după
în primire: cum vedeţi, au trecut luni de zile şi
. „Şi tu eşti din aceia hai I Toată noi aşteptăm. Şi să mai zică cineva
ziua nu vă vedeţi de treabă! De că secretarul nostru nu-i om deş-
trei luni îmi tot bateţi capul să vă tept I
Se îmbunătăţeşte activitatea culturală dau bani. De trei luni sînt tulburat Am înţeles atunci dece secretarul
de vise şi sînt urmărit de umbrele sfatului m-a primit atît de „politi-
ce au fost răsfirate imagini'din „Mi- In comuna Doştat din raionul Se schimb de experienţă cu căminul cul celaria şcolii. Şi, dacă din punct de voastre... cos". Am înţeles că secretarul sfa-
trea Cocor“, „Dumbrava minunată“, beş, munca culturală se îmbunătăţeşte tural din Boz şi a fost întocmit un vedere a bunei îngrijiri, localul şcolii
şi din alte cărţi ale scriitorului, s-a pe zi ce trece. Dacă în urmă cu cîte bogat program, pentru brigada artis din Draşov se prezintă aşa, apoi nu — Să vedeţi tovarăşe secretar, tulul din G'eoagiu-băi şi cu delegatul
făcut propunerea ca să fie trimisă din va luni căminul cultural din această tică de agitaţie. s-ar putea spune că acesta stă mai
partea lor o scrisoare prin care să comună era lipsit de activitate, în bine în privinţa aprovizionării cu eu... satului Renghet, au un „sac fără
ureze celui care le-a dat atîtea po prezent, lucrurile s-au schimbat. Munca culturală din satul Doştai lemne de foc. Deşi prin buget i-a fost
vestiri frumoase, ani mulţi şi noi pu se desfăşoară şi în alte ramuri de ac virată pentru acest articol, suma de — Nu văd nimic. Borderourile de fund“, în care intră veniturile „de
teri în muncă. Sub îndrumarea directorului şcolii, tivitate. Aşa de pildă, în comună 12.000 lei, deşi lemnele au fost pro
corpul didactic din comună a antrenat funcţionează două cercuri de citit şi curate aproape în întregime, .totuşi, încasare sînt ta delegatul satului drept" şi de... preferinţă.
De atunci au trecut zile, apoi cîte- 45 de tineri care participă cu regula un cerc agrotehnic cu 27 cursanţi. De la această oră sălile de clasă sînt
va săptămîni şi iată că într-o bună ritate la repetiţiile corului, ale echi asemenea, în fiecare duminică, la că încă neîncălzite. Cantitatea de lemne Renghet, la Stanca Alexandru, mer- Am mai aflat că lui Dobra Ladis-
zi factorul poştal bătu la poarta şco pelor de teatru şl de dansuri. min se ţin conferinţe cu caracter po
geţi la el". Iau, atît în timpul slujbei cît şi in
Am priceput îndată despre ce este afară de serviciu, îi place să se joace
vorba şi am plecat spre Renghet. In cu oamenii „de-a uite popa, nu e
drum, întîlnesc un grup mai mare popa", atunci cînd oamenii nu cer
de oameni, vreo 20 la număr, dintre altceva decît cele legale,
care am recunoscut îndată figura lui Şi dacă aşa stă treaba, poate că
litic şi agrotehnic! Codrean Simion care era socotit de forurile de drept vor da în vileag
Cadrele didactice duc o muncă sus
lii aducînd elevilor de aci o telegra In prezent, formaţiunile artistice ce a fost prevăzută pentru. încălzirea către secretarul sfatului „cel mai in- un alt joc care „să-i placă" secre-
mă cu următorul conţinut: „Vă mul ale căminului cultural au prezentat ţinută şi în ce priveşte răspîndirea şcolii a luat o altă destinaţie; ea s-a
ţumesc pentru urări şi vă doresc spor patru programe, în afară de şezăto- presei. Datorită acestui fapt, pînă în îndreptat in spre „nevoile“ personale drăzneţ". Le dau bineţe, apoi în- tarului Dobra Ladislau, delegatului
la învăţătură“. Sub aceste rînduri, era rile ţinute duminica. Au mai-prezen prezent s-au făcut peste 100 abona
sem nat: Mihail Sadoveanu. tat programe artistice şi conferinţe şi mente la diferite ziare şi reviste pen ale tovarăşilor preşedinte şi secretar treb despre satul Renghet şi despre !?!esc din Renghet şi altora care mai
la colţul roşu al gospodăriei agricole tru anul 1956. de sfat. O asemenea atitudine este de Stanca Alexandru delegatul sătesc. fac ca ei m 0 ca ¦ ul să
Bucuria micuţilor cititori a fost de din comună. neîngăduit şi trebuie cu tărie com
necuprins. PREDA N. bătută. Atu—nciDn, ouanrunl ud-tinfi ei mdaumînnetraetbaa:„d.in. s'e ch, eme d,e d.at.a, as,t.a „ui.te secre-
Nu de mult, a fost organizat un şi
P. MELINTE A. BANCU cei păţiţi ?" Şi cum e romînul, a arul’ nu e secretdrul'
început să-şi verse aleanul. Pe cîţi Să auzim de bine
ne vezi aici, toţi am predat cotele MOŞ COSAŞU
tul mulsului, gimnastica funcţională, toate fermele de animale. cat în anul 1955 la 350.000 kg fîn na
ele.
Creşterea animalelor — o ra m u ri Oile au dat în anul 1955 o pro tural, 28.300 kg fîn de trifoi, 46.000
importantă a gospodăriei colective Trebuie să arătăm că sprijinul pe
care îl primim în această direcţie din ducţie de peste 200 mei, aproape 20Q0 kg. măzăriche-fîn, 11.233 kg măză-
partea zootehnicienilor secţiei agri
cole raionale este nesatisfăcător; mai kg brînzâ şi 540 kg lînă. Calculate riche-boabe, 33.900 kg sfeclă fura
mult formal. Am dori şă primim un
sprijin mai temeinic şi mai competent în bani, valoarea acestor produse se jeră, peste 26.000 kg. concentrate, orz
din partea acestor tovarăşi.
ridică la aproape 50.000 lei. Venituri şi ovăz, 40 tone porumb însilozat,
Pînă aci, am vorbit despre bovine
şi în special, despre ferma.de vaci. In mari a adus şi ferma de porci. Veni etc.
afară de acestea, în gospodăria noas
tră au mai luat fiinţă’ ci se .dezvoltă turile băneşti globale ale gospodăriei După cum se vede, am reuşit ca
an de ,an ferma de oi şi ferma de în anul 1955, au fost de peste 420.000 numai în. patru ani să asigurăm o
Gospodăria noastră colectivă este lapte ne-a costat extrem de mult. ca o sarcină principală să lărgim fer porci. In prezent, avem aproape 400
una dintre cele mai mari gospodării Aceaslă producţie scăzută se expli ma de vaci la nivelul posibilităţilor lei. Este de remarcat că mare parte puternică bază furajeră în cadrul
oi cu lînă semifină, 11 scroafe de pro din această sumă a adus-o ramura gospodăriei. Prin urmare, problema
din regiune, atît în ce priveşte numă că prin faptul că vacile aduse de co pe care le are gospodăria noastră şi zootehnică. In afară de faptul că gos furajelor nu ne împiedică să mărim
rul membrilor cît şi in ce priveşte su lectivişti in gospodărie, erau de rasă să ridicăm şi mai mult productivita ducţie şi un număr însemnat de porci.
prafaţa de teren. Datorită faptului că inferioară, au fost crescute în condiţii tea lor prin perfecţionarea continuă a podăria a avut un mare venit bănesc, numărul animalelor.
Un lucru important este că disptmem
se află situată la poalele munţilor şi de igienă şl hrană proastă, aşa după raselor, hrănirea raţională, prin o cil ramurile anexe au făcut posibil să Noi ne dăm bine seama că numărul
de reproducătorii noştri de rasă, la
dispune de suprafeţe întinse de fi cum i-a dat. mîna ţăranului muncitor mai bună îngrijire corporală şi prin împărţim în anul 1955 la zi-muncă, animalelor ce le avem în prezent este
însemnate cantităţi de produse c a : mic faţă de suprafaţa de. 1.000 ha-
neţe naturale şl de păşuni precum şi în mica lui gospodărie individuală introducerea metodelor înaintate de
a faptului că solul în comuna noas brînză, lînă, etc., ceea ce a ridicat teren pe care o posedă gospodăria.
tră este foarte fertil, gospodăria are pe care a avut-o înainte de a intra mulgere a vacilor şi de creştere a ti
largi posibilităţi de a dezvolta ra în gospodăria colectivă. Boii erau de neretului cum ar fi masajul ugerului valoarea unei zile-muncă la 55 lei. De aceea, ne-am gîndit să mărim anul
mura zootehnică în anii ce urmează, asemenea piperniciţi şi fără putere de la început, la jumătatea şi la sfîrşi-
muncă. Acest fapt a mărit interesul colecti acesta în mod simţitor ferma de vaci,
viştilor de a acorda o mai mare aten ferma de oi precum şi numărul ani
de a ridica simţitor producţia de Este de la sine înţeles că nu puteam ţie dezvoltării ramurii zootehnice în malelor de muncă.
carne, lapte, lînă, şl alte produse ani rămîne într.-o astfel de situaţie. În
male. Avem de asemenea condiţii drumaţi de organizaţia de bază şi anii ce urmează. O piedică serioasă în calea dezvol
pentru a ridica productivitatea pe avînd la îndemînă sprijinul statului
cap de animal şi pentru -a reduce nostru democrat-popular, am reuşit Este un lucru cunoscut că fără o tării ramurii zootehnice în cadrul gos
consumul de zlle-muncă în fermele
să ne cumpărăm vite de rasă atît bază furajeră corespunzătoare, nu podăriei noastre o constituie lipsa de
zootehnice prin mecanizarea lucrări pentru producţie cît şi pentru mun
lor importante. poate fi vorba de dezvoltarea ramurii grajduri pentru vite şi de maternităţi
că, şi să mărim productivitatea pe
zootehnice. De aceea, membrii gos pentru ferma de porci. In anii ce au
podăriei noastre colective acordă o trecut, am construit un saivan de
deosebită atenţie lărgirii bazei fura mare capacitate pentru oi şi am ame
jere în fiecare an.
Dacă ţinem seama de situaţia în cap de animal prin introducerea sis najat grajduri pentru vite şi porci.
care se afla gospodăria noastră în temului de hrănire raţională, şi prin Iată de pildă cum a crescut baza Aceste grajduri au devenit insă neîn
primul an de existenţă, putem spune o mai bună îngrijire corporală a ani furajeră în gospodăria noastră în căpătoare, iar pe de altă parte nu per
că ea a făcut progrese mari în direc malelor. anul 1955 faţă de anul 1951. mit o hrănire raţională a animalelor
ţia dezvoltării ramurii zootehnice şi Astfel, am reuşit ca în anul 1955 In anul 1951, aveam 58 ha fineţe şi nici nu sînt igienice. Avem ne
a ridicării rentabilităţii animalelor. să obţinem o producţie de peste naturale şi am cultivat-6 ha cu mă- voie de grajduri mari, luminoase şi
Numărul bovinelor era mare cei drept 15.000 kg lapte de la ferma de vaci, zăriche. De pe aceste suprafeţe s-a călduroase, care să dispună de insta
obţinut 105.102 kg fîn şi cca. 20.000 laţii moderne. Ne este necesară de a-
în anul 1951 — prţmul an de existen cu toate că aceasta a numărat în
ţă al •gospodăriei colective. Aveam anul arătat numai 11 vaci şi o parte kg măzârlche. semenea o moară cu ciocane şi alte
73 capete din care mai bine de 30 din ele au fost în gestaţie. Dacă so Suprafaţa ocupată de fîneţele na instalaţii şi maşini pentru pregătirea
erau vaci. Ce folos însă, dacă aceste cotim junincile ce vor intra în produc turale în anul 1955 s-a ridicat la 175 hranei animalelor. înspre construi
animale nu erau rentabile. Cele 39 ţie în anii viitori şl boii de muncă, ha. In afară de aceasta s-a cultivat rea şi procurarea acestora vom în
20 ha cu borceag, 32 ha cu trifoi, 3 drepta o parte din forţele noastre în
vaci au dat de pildă în anul 1951 o putem spune că numărul animalelor
producţie de numai 1.300 kg lapte. a crescut faţă de anul 1951. Lucru! ha cu lucerna, 2 ha cu porumb pen anii ce urmează.
Dacă socotim cheltuielile de întreţi cel mai însemnat este că a crescut tru siloz şi 37 ha cu furaje concen I. MUNTEANU *
nere a lor, putem vedea că litrul de mult rentabilitatea lor. Ne mai rămîne trate. preşedintele gospodăriei colective
Producţia totală de furaje s a ridi din Dobîrca — raionul Sebeş