Page 10 - 1956-02
P. 10

Pag. 2                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                          Hr.- 5 5 8

                                                                                                                   v¦'ttaaBBKMKm!rantarsav&xrt'ja.«                                            KSTlCnflAtUTr*W.B BXmoomaus                     ^<!rarsrw«wrx««n’'^u3a:EC3/a

      Să grăbim ritmul pregătirii campaniei ie primăvară                                                                                            Pentru fmEtunătâfirea activităţii sportive !n regiunea noastră

      oooo<xx>o<x>oooo<x><xx>ooooc oooooo Raid - ancheta ix>oooock>o <x ><><x ><><><><><><x x k >o <x ><x ><><í                                        Bucurîndu-se de un larg sprijin         sportive, au fost însă înregistrate şi          formată în magazie de piese şi ate­
                                                                                                                                                    din partea partidului şi guvernului,       unele lipsuri care au frînat dezvolta­          laje pentru agricultură, sau la Alba-
Roadete unei munci organizate                 :j Sabredacţia ziarului ,,Scînteia“ în jj             organizării întrecerii socialiste şi a mo­      mişcarea de cultură fizică şi sport        rea într-un ritm mai rapid a mişcării           lulia unde sala de sport a fost tran­
                                                                                                    bilizării muncitorilor la grăbirea repara­      născută în anii democraţiei populare       sportive. Dintre acestea, cea mai               sformată în depozit pentru O.C.L.
    La gospodăria agricolă de stiait Apoldu   j: ;olaborare cu redacţia ziarului „Dru- jj           ţiilor.                                         a devenit un factor important în e-        frecventă a fost colaborarea sub                produse alimentare. Faptele acestea
 de Sus, lucrările de reparare a utila­                                                                                                             ducarea comunistă a tineretului şi         nivelul cerinţelor, din partea orga­            ne dovedesc că dezvoltarea mişcă­
 jului agricol sînt aproape terminate. Pînă   '|i*]i  mul socialismului“, au organizat un   j•I•jI       O si5waSte sa re nu mai                    a contribuit la întărirea sănătăţii        nelor interesate în ce priveşte dez­            rii sportive de masă şi de calitate
 la diata de 31 ianuarie 1956, ou fost re­            raid-anchetă în gospodăriile agrico-                      poate dăinui                        oamenilor muncii, la pregătirea a-         voltarea pe baze noi a mişcării spor            nu a stat în permanenţă în aten­
 parate 10 tractoare din cele 11 planifi­                                                                                                           cestora pentru munca de înaltă pro­        tive. Dacă această colaborare s-a               ţia unor secţii de învăţămînt sau sfa­
 cate şi toate plugurile mecanice, semnă-     || le de stat şi în S.M.T.-urile din re- II              La S.M.T. Orăştie repararea utilajului       ductivitate.                               manifestat la comitetul regional                turi populare.
măturile, rutierele şi cultivatoarele.                                                              agricol este mult întârziată. Pînă la data                                                 U.T.M. şi C.C.F.S. regional, sau la
                                              || giunea noastră, pe tema : pregătirile ji           de 31 ianuarie 1956 la acest S.M.T. au             Ca rezultat al muncii organizatori­     unele din raioane, nu se poate spu­                Pentru anul 1956, în faţa activi­
    La data de mai sus, mai erau de re­                                                             fost reparate numai 13 tractoare K.D. 35        ce judicios orientată, au putut fi cu­     ne acelaşi lucru despre colaborarea             tăţii sportive din regiunea noas­
parat un singur tractor K.D., un cultiva­     jj pentru campania de primăvară.              ||      din 23 şi nici unul din cale 10 tractoare       prinşi în practicarea culturii fizicii şi  între unele consilii ale colectivelor           tră stau o serie de sarcini însemnate.
 tor mecanic şi 6 pluguri.                                                                          K.D.P.                                          ia sportului în anul 1955 în                                                               Acestea s în t: antrenarea maselor
                                              jj Publicăm mai jos cele constatate ||                                                                regiunea noiastră un număr de              sportive şi organizaţiile de bază               largi de oameni ai muncii în practi­
   Aceste realizări sînt rezultatul aprovi­                                                            Din numărul total de 49 pluguri s-au         35.296 oameni ai muncii din ca­            U. T. M. In felul acesta, se pu­                carea sistematică a culturii fizice şi
zionării la timp ou piese de schimb şi a      II pe teren.                                  ||      reparat numai 27, iar din 78 grape ou colţi     re 6.841 femei, repartizaţi în 194         nea ta un moment dat pro­                       a sportului, ridicarea calitativă a
 bunei organizări a muncii în cadrul echi­                                                          au fost reparate doar 55.                       colective sportive. .Au fost obţinute      blema „şefiei", sau cine are rolul de           sporturilor de performanţă, organi­
 pelor de reparaţii.                          parate 32, din oare s-au reparat doar 21,                                                             performanţe valoroase la atletism,         conducător şi cine de executant, cum
                                              iar din cele 22 grape stelate au fost re­                Această situaţie neadmisă, este o urmare     lupte, fotbal, etc., au fost îndepli­      a fostcazul la Comitetul raional                zarea în cadru! fiecărui colectiv a
      Cînd nu sînf asigurate                  parate 18 bucăţi. Mai sînt de reparat un              a lipsei de preocupare din partea con­          nite cifrele de plan în special la capi­   U.T.M. Brad. In astfel de situaţii,
        condifiiîe de muncă                   număr de 6 semănători.                                ducerii S.M.T.-uitui de a-.şi procura pie­      tolul „Purtători ai insignei G.M.A.“       este de la sine înţeles faptul că rezul­        spartachiadei colectivului la diferite
                                                                                                    sele de schimb la timp şi a urnei proas­        şi la organizarea cursurilor de arbi­      tatele muncii nu sînt cele scontate.            concursuri, asigurarea materială ne­
   La G.A.S. Galtiu raionul Alba, repara­        Toate acestea dovedesc că reparaţiile              te organizări a muncii.                         tri. In îndeplinirea planului cifric,      De asemenea, colaborarea între sec­             cesară sporturilor de masă şi celor
ţiile au început la data de 2 ianuarie        maşinilor şi a tractoarelor la S.M.T. Mier­                                                           un aport deosebit au adus C.C.F.S.         ţiunea culturală a sfatului popular             de performanţe pentru ridicarea pe
1956 şi s-au reparat pînă la sfârşitul lu­    curea sînt mult rămase în urmă. Cauza                    Pentru ca S.M.T. Orăştie să termine la       din oraşul Hunedoara, din raioane­         regional, secţiunea învăţămînt, di­             un plan superior al activităţii de in­
nii două tractoare I.A.E. din trei oîte       rămânerii lor în urmă se datoreşte în pri­            timp şi în bune condiţiuni tehnice repa­        le Petroşani, Alba şi Sebeş. In rîn-       recţia agricolă regională, secţiunea            struire sportivă şi competifională etc.
sînit planificate;                            mul rînd proastei organizări a muncii şi              rarea parcului de maşini şi tracitoane este     durile sportivilor de la sate, consiliul   sănătate şi C.C.F.S. regional, se               Un obiectiv important ce stă în faţa
                                              lipsei de preocupare faţă de procurarea               necesar să acorde o mai mare atenţie or­        regional „Recolta“ a depus o muncă         poate afirma fără rezerve, că a exis­           C.C.F.S. în perioada primului an
   Gospodăria mai are de reparat două         din timp a pieselor necesare.                         ganizării muncii în atelier, să asigure         fructuoasă. Numai în anul 1955, un         tat într-un mod cu totul nesatisfăcâ-           al celui de-al doilea cincinal, este
tractoare K.D. 35 şi un tractor „Stailineţ“.                                                        condiţii pentru executarea ritmică a re­        număr însemnat de sportivi din mediul      tor. Este drept că sarcinile acestor            pregătirea cadrelor necesare dezvol­
                                                 Tovarăşul Resler Richard inginerul me­             paraţiilor printr-o justă coordonare şi în­     sătesc au primit insigna G.M.A. gra­       secţiuni sînt multiple, însă aceasta            tării mişcării sportive.
   Pluguri de tractoare au fost reparate      canic şi tovarăşul Ludovic Ioan şeful de              drumare a lucrărilor, să întărească disci­      dul I, iar 24 sportivi au primit in ­      nu scuză de loc neparticiparea la
pînă La data de 31 ianuarie 1956, 5 bu­       atelier nu urmăresc sistematic felul în               plina în muncă şi controlul îndeplinirii        signa G.M.A. gradul II.                    anumite acţiuni ale C.C.F.S.-ului,                 Pentru înfăptuirea acestor sarcini
căţi din 6, iar cultivatoarele au fost re­    care se desfăşoară lucrările de reparaţii.            sarcinilor.                                                                                pentru dezvoltarea culturii fizice şi           sînt chemate să colaboreze atît co­
parate toate. Au fost terminate de re­        Se mulţumesc să traseze diferite sarcini                                                                 Din rîndurile sportivilor regiunii      a sportului în regiunea noastră. Or,            mitetele sindicale, comitetul regional
parat cele trei semănători mecanice, iar      fără a mai controla daică acestea sînt )ca ­           Hepăsare fafă de mdneierea                     Hunedoara s-au evidenţiat o seric          dacă la „centru“ — cum s-ar zice —              U.T.M., secţiunile culturală, învăţă­
semănători cu tracţiune animală s-au re­      iizate sau nu.                                                     contractelor                       de elemente care fac parte astăzi din      s-a manifestat această lipsă de cola­           mînt, sănătate, direcţia agricolă şl
parat 6 bucăţi din 9.                                                                                                                               loturi republicane. De exemplu Da­         borare, este lesne de înţeles că în             organizaţiile de masă direct interesa­
                                                Munca de reparaţie a fost organizată                S.M.T. Alba-Iulia, la data de 31 !ianua­        niel Grafenştein face parte din lotul      cadrul şcolilor sau la căminele cul­            te în această ~U1—¦“ Pentru îm­
   Paptul că cele două motoare ale trac­      pe suibansamble. Activitatea gruipiefior de                                                           republican de atletism, iar alţii ca       turale, nu se poate vorbi despre co­            bunătăţirea compoziţiei în rîndurile
toarelor K.D. 35 trebuiau trimise la Ora­     reparaţii pe subansamible nu este urmărită            rie 1956, mai avea de reparat 3 tractoa­        Binţinţan Elena, atletă, Tîrziu Ivan-      laborare, şi se lucrează „după cum              sportivilor, trebuie stimulată mişca«
dea şi tractorul „Stalineţ“ la Bucureşti      însă pe bază de grafice mobilizatoare. Nu­                                                            cea, boxeor, Katz Iuliu, ciclist etc. au   crede fiecare de cuviinţă". Lipsă de            rea sportivă în rîndurile femeilor.
pentru a fi reparate, se datoreşte lipsei     mai o singură grupă are grafic de urmă­               re din 24, un plug din numărul total de         reprezentat cu cinste culorile colecti­    înţelegere şi colaborare s-a mani­
de atelier corespunzător. De fapt, din        rire a mersului lucrărilor şi acesta e mai                                                            vului respectiv în diferite competiţii     festat şi la unele conduceri ale între­            Pentru a obţine succesele pe care;
această cauză nu a putut fi terminată în      miult de formă fiindcă nu-1 compileotează             24. 2 semănători din 11 şi un culţiviator       interregionale sau republicane. Spor­      prinderilor de bază din regiune, aşa            le dorim cu toţii, este necesar a ne
întregime nici reparaţia celui de-al trei­    nimeni. Nu se ocupă nimeni nici de păs­                                                               tivii satelor noastre au obţinut suc­      cum se procedează la Combinatul                 debarasa de lipsurile existente şi a
lea tractor I.A.R. planificat şi nici alte    trarea în bune condiţiumi a tractoarelor              din 9 bucăţi.                                   cese importante în diferite competiţii                                                     porni cu hotărîre la desfăşurarea u-
maşini.                                       care urmează să fie reparate şi nici a                                                                sportive. Astfel, în ceea ce priveşte      siderurgic din Hunedoara, unde se               nei acţiuni de mobilizare a oameni«
                                              celor oare au ieşit de la reparaţie.                  Dacă de repararea maşinilor necesare            mobilizarea tineretului sătesc în ca­      accentuează îndeosebi asupra ra-                lor muncii în practicarea culturii fi­
   Atelierul pe oare-1 are gospodăria este                                                                                                          drul Spartac’niadei de toamnă a sa­                                                        zice şi a sportului, convinşi fiind că
improvizat într-o cămăruţă mică şi întu­        Tov. Vlad Ioan directorul S. M. T.-ului             campaniei agricole de primăvară conduce­        telor, consiliul regional „Recolta" a      murei fotbalistice în detrimentul ce­           buna pregătire fizică şi morală asi­
necoasă.                                      se mulţumeşte cu această situaţie. El nu                                                              primit titlul de „Fruntaş pe tară".        lorlalte ramuri de activitate sportivă,         gură întărirea capacităţii de apăra­
                                              s-a îngrijit oa să asigure din timp pie­              rea acestui S.M.T. s-a preocupat mai                                                       sau la Şcoala agricolă din Orăştie              re a patriei şi mai ales, asigură un
   Vina pentru condiţiile grele în care lu­   sele necesare cu toate că are experien­                                                                  In desfăşurarea întregii activităţi     unde sala de gimnastică a fost trans­
crează muncitorii de la G.A.S. Galtiu, o      ţa anilor trecuţi, nu controlează şi nu               mult, apoi problema contractării lucrărilor                                                                                                randament sporit în producţie şi îri
poartă în primul rîed conducerea acestei      trage la răspundere pe acei care răspund
gospodării (director Vlaiconi Iacob) care     direct de mersul reparaţiilor din cadrul              a fost destul d© neglijată. Astfel din to­                                                                                                 ridicarea productivităţii muncii.
nu s-a îngrijit de construirea unei clă­      staţiunii, nu a căutat să imprime disci­
diri corespunzătoare atol ierului mecanic     plină şi respect faţă de muncă. Tova­                 talul de 1800 hantri cit are sarcina de
sau în cal mai rău caz să amenajeze una       răşul Florea Ioan preşedintele comitetu­
                                              lui sindical se ocupă slab de activitatea             plan, a contractat lucrări care echivalează
                                              acestuia. Din această cauză comitetul sin­
                                              dical nu a făcut aproape -nimic în vederea            numai cu 523 hantri. Acest lucru consti­

                                                                                                    tuie o parte negativă pentru conducerea

                                                                                                    S.M.T.-ului şi se impune oa să ia toate

                                                                                                    măsurile de intensificare a muncii da

                                                                                                    contractare a lucrărilor care să acopere

                                                                                                    întreaga capacitate de muncă a tractoa­

                                                                                                    relor.                                       i

din clădirile care există în cadrul gos­      _ CONCLUZII — ,                                                                                       Pe marginea consfătuirilor cadrelor didactice
podăriei.                                                                                                                                                    din învăţămîntul preşcolar
                                                     Din cele constatate pe teren, reiese că ritmul reparaţiilor tractoarelor şi maşinilor
  Urade lipseşte ©rganizas-ea                 agricole în gospodăriile agricole de stat şi în S.M.T.-urile din regiunea noastră este com­
                                               plect nesatisfăcător, deşi există condiţii ca ele să se desfăşoare într-un ritm mai rapid.
  S.M.T. Miercurea raionul Sebeş are
prevăzut în planul de muncă să repare                Cauzele rărnînerii tu urmă a reparaţiilor se datorcsc în primul rînd unei slabe or­

32 tractoare. Din acestea, 9 au fost tri­     ganizări a muncii şi a lipsei de preocupare fafă de procurarea din timp a pieselor de                    In sala festivă a Şcolii medii de            Cadrele didactice din învăţămîntul pre­    de învăţămînt. Referatul a cuprins
                                              schimb necesare.                                                                                      10 ani din Deva, s-au desfăşurat             şcolar au analizat în consfătuirile ce au     o serie de cazuri pozitive în care au
mise la Sibiu pentru reparaţii generale,                                                                                                                                                         avut loc recent, desfăşurarea activităţii de  fost evidenţiate grădiniţele cu acti­
iar restul de 23 se repară în staţiune.             De asemenea, încheierea contractelor între S.M.T.-uri, gospodăriile agricole colec­             consfătuirile cadrelor didactice din         învăţămînt, depusă în anul şcolar 1955-       vitate fructuoasă ca : Geoagiu nr. 1,
                                              tive, întovărăşirile agricole, asociaţii şi ţăranii muncitori individuali sînt mult ră­               învăţămîntul preşcolar din raioanele         1956 precum şi tema „Educarea mişcări­        grădiniţele nr. 1 şi 2 din Orăştie,
   Conform planului, pînă la 1 februarie      mase în urmă.                                                                                         Brad, Ilia şi Deva-oraş. Referatul           lor copiilor de vîrstă preşcolară, sarcină    grădiniţa cu limba maternă germa­
                                                                                                                                                    susţinut de tovarăşul Toma, inspec­          importantă în activitatea grădiniţelor de     nă, etc. Un deosebit accent s-a pus
1956 trebuiau reparate 11 tractoare din            Conducerile S.M.T.-urilor şi conducerea G.A.S. Galtiu au datoria de a lua toate                  tor la secţia raională de învăţămînt         copii”. Redăm aspecte de la consfătui­        pe mijloacele şi metodele pentru dez­
                                              măsurile lelinico-organizatorice pentru ca repararea întregului utilaj agricol să fie                 Ilia, a oglindit. în mare măsură ac-         rile ce au avut loc în oraşul Deva şi         voltarea limbii materne. Copilul fo­
cele 23 oare au rămas în staţiune. Au         terminată Ia timp.                                                                                    tivită'teâ"dSpusă pentru ridicarea ni­       Orăştie.                                      loseşte în mod activ cuvinte şi pen­
                                                                                                                                                    velului învăţămîntului. Se constată                                                        tru mărirea numărului acestora, cit
fost reparate însă numai 8 tractoare şi             Conducerile S.M.T.-urilor trebuie să intensifice ritmul contractărilor de lucrări cu            că acolo unde a existat o preocu­          însă unele grădiniţe care nu au dat             şi pentru folosirea justă a semnifica­
                                              gospodăriile agricole colective, întovărăşiri Ie agricole şi cu ţăranii muncitori cu gos­             pare permanentă pentru îmbunătăţi­         randamentul cuvenit. De exemplu, în             ţiei lor, este necesară o preocupare
acestea numai vorbă că sînt reparata,         podării individuale, cărora li se va explica de către mecanizatorii şi agronomii de sec­              rea calitativă a muncii au fost obţi­      comuna Roşcani, unde deşi tova­                 intensă. Acest lucru s-a făcut cu re­
deoarece le lipsesc o serie de organe au­     tor foloasele ce Ie pot avea dacă îşi unesc ogoarele pentru a le lucra cu tractorul.                  nute rezultate bune. Cazuri de felul                                                       zultate bune de către tovarăşele edu­
xiliare c a : pompe de injecţie, dinamuri,                                                                                                          acesta întîlnim la grădiniţa nr. 2 şi
manometre, instalaţii electrice, etc., —                    Brigada de raid :                                        V. FURIR
motiv pentru oare nici nu au putut fi                                                                              T. MARIAN
recepţionate.                                                                                                      S. BLADA

  Pluguri sânt planificate pentru a fi re-

                                                                                                                                                    Viile Noi din Deva, Gura-Barza, răşa educatoare manifestă mult in ­ catoare Şara Otilia, Popescu Vero-
                                                                                                                                                    Brad-centru şi Brad-Racova, de ase­ teres pentru latura educativ-instruc nica, Lois Maria, Vlad Paraschiva
        Răspunsuri la întrebările cititorilor,! menea în Ilia şi Lăpugiu de Sus. tivă a preşcolarilor, comitetul execu­ şi altele.
r- “                                                                                                                                                Numărul copiilor de vîrstă preşco­ tiv al sfatului popular nu acordă                       Pentru cunoaşterea naturii şi a

     De ce se face recensăminte!              la reuşita acestui recensământ prin                   mînt este bine ca populaţia să cu­              lară care sînt înscrişi şi frecventea­     atenţia cuvenită acestei instituţii.            vieţii sociale au fost organizate plim­
                  populaţiei ?                răspunsuri exacie la toate întrebări­                 noască dinainte întrebările ce se vor           ză normal este cel indicat de instruc­     Sfatul popular nu a asigurat nici               bări cu copii, vizite la unităţile so­
                                              le ce i se vor pune de către recen-                   pune, pentru ca fiecare să se pregă­            ţiunile Ministerului învăţămîntului,       măcar o clădire în care preşcolarii             cialiste din agricultură, cu prilejul
   Populaţia unei ţari se găseşte în          zori.                                                 tească asupra răspunsurilor pe care             procentajul global al frecvenţei în        să poată avea asigurată continuita­             cărora copiii :au luat contact cu mun­
continuă mişcare şi schimbare. A-                                                                   trebuie să le dea.                              unităţile preşcolare fiind cuprins în­     tea în învăţămînt. La fel în comuna             ca, putînd căpăta astfel imagina
ceste schimbări sînt cu atît mai mari,           Declaraţiile făcute cu prilejul în­                                                                tre 95-98 la sută.                                                                         complectă despre procesul muncii.
cu cit trece o perioadă de timp mai           registrării populaţiei sint secrete.                     Recenzorii vor înscrie în fişa de                                                       Certeju de Sus, fostul gestionar al             Asemenea lucruri s-au înfăptuit la
îndelungată.                                  Alte întrebări decît cele prevăzute în                recensământ răspunsurile aşa cum                   S-a observat însă că la unele gră­      cooperativei, a spart localul grădini­
                                              fişa de recensământ nu se pun.                        au fost date de către populaţie.                diniţe din raionul Ilia, ca : Zam,         ţei, a distrus întreg materialul con­           Cugir, Rorrios, Geoagiu, etc.
   Date exacte asupra numărului               Cind începe recensământul populaţiei                                                                  Pojoga, Gurasada, Filimon Sîrbu,           fecţionat şi a transformat grădiniţa
populaţiei pe sex, vîrstă, ocupaţii            şi cîte zile durează înregistrarea ?                    La recensământ se obţin date pen­            din cauza unei slabe preocupări din        în cooperativă fără ca tovarăşii din               Sînt cazuri în care nu au fost fo­
etc., precum şi repartizarea acesteia                                                               tru fiecare persoană în parte. Pe a-            partea tovarăşelor educatoare, preo­       comitetul executiv al sfatului popu­            losite din plin toate metodele indi­
pe oraşe şi sate se pot obţine numai             Recensământul populaţiei începe                    ceeaşi fişă se înscriu toţi membrii             cupări care să asigure frecvenţa nor­      lar să ia vreo măsură împotriva unei            cate pentru a obţine rezultate bune
pe baza recensămîntului populaţiei,           la 21 februarie 1956. La oraşe el va                  unei familii.                                   mală, procentajul a scăzut foarte          asemenea atitudini.                             în activitatea grădiniţei. Unele sfa«
cînd toţi locuitorii ţării sînt numă­         dura 4 zile, adică de la 21 pînă la                                                                   mult.                                                                                      tun populare nu au asigurat un lot
raţi la aceeaşi dată.                         24 februarie 1956, iar la sate 6 zile,                   In fiecare familie recenzorul va                                                           Chiar la secţiile raionale de învă           experimental, pe care copiii să poată
                                              adică de la 21 pînă ia 26 februarie                   sta de vorbă personal cu toţi mem­                 Referatul a scos în relief o serie      ţămînt Brad şi Ilia — a existat pu­             căpăta primele deprinderi de muncă,
   De la 25 ianuarie 1948, cînd s-a           1956. Deşi înregistrarea se face timp                 brii acesteia ca să obţină răspunsuri           de lucruri pozitive, ca justa planifi­     ţină preocupare pentru învăţămîntul             odată cu primele cunoştinţe ştiin­
făcut ultimul recensămînt al popu­            de 4 zile la oraş şi 6 zile la sat, fie­              direct de la fiecare persoană. Se iau           care a muncii şi respectarea ei, la        preşcolar. Şi cel mai grăitor este              ţifice, deşi asupra acestui fapt edu«
laţiei în ţara noastră, au trecut 8 ani,      care trebuie să declare situaţia exis­                răspunsuri de la alte persoane nu­              Căminul de zi „Elena Pavel“ din            faptul că însăşi la aceste consfătu­            catoarele au insistat. Astfel de ca«
timp în care s-au produs însemnate            tentă la ora zero (miezul nopţii) din                 mai pentru copiii care nu sînt în               Deva, Lăpugiu de Sus, Gura-Barza,          iri, mare parte a lucrărilor a trebuii          zuri se întimplâ la sfaturile populare
transformări, atît din punct de ve­           noaptea de 20 spre 21 februarie.                      măsură să dea răspunsuri, precum şi             grădiniţa nr. 1 şi Viile Noi Deva.         să se desfăşoare într-un local neîn­            din Mârlineşti, Dîncu Mare, Balşa,
dere economic cit şi din punct de                                                                   în cazul persoanelor care nu sînt în                                                       călzit. La fel, cazarea participanţilor         Geoagiu, Blandiana, satul Acmar şi
vedere social-cultural. Dezvoltarea              Dacă de exemplu, într-o familie                    stare să dea răspunsuri (bolnavi,                  A existat preocupare la unele uni­      la consfătuire a fost făcută în con­            Cioara, satul Tărtăria. De asemenea
industriei a atras un număr însenf-           s-a născut un copil la orele 3 din                    surdomuţi etc).                                 tăţi preşcolare pentru asigurarea          diţii necorespunzătoare. Nu s-au în­            este de semnalat faptul că nu la toate
nat din populaţia satelor către oraşe.        noaptea spre 21 februarie acest copil                                                                 materială. Ţinînd legătura strînsă cu      grijit seefiile de învăţămînt respec­           grădiniţele există colţul viu al na­
Au apărut noi oraşe, iar în cele exis­        nu va fi declarai la recensământ, de­                    Se mai pot lua răspunsuri de la              familia, educatoarele din Brad, Gura-      tive nici de mobilizarea tuturor edu­           turii în sala de clasă. La unele gră­
tente numărul populaţiei a crescut            oarece nu există copilul încă printre                 alte persoane şi pentru cei care lip­           Barza, Certeju de Sus, au putut pro­       catoarelor la această consfătuire,              diniţe, colţul viu constă doar în 2-3
simţitor.                                     membrii familiei la ora zero. In cazul                sesc de la domiciliu, fiind plecaţi în          cura jucăriile necesare, ca păpuşi,        fapt pentru care din numărul total              ghivece de flori ofilite şi nimic alt­
                                              cînd s-a născut înainte de ora zero din               alte localităţi pentru un timp oare­            material de traforaj şi alte lucruri       de 53 educatoare, au fost prezente              ceva. Este destul de gravă această
   Crearea şi dezvoltarea sectorului          noaptea de 20 spre 21 februarie 1956                  care.                                           necesare pentru stimularea creaţiei        numai 33.                                       deficienţă dacă se ţine cont că, con­
socialist în agricultură au dus, de           el trebuie să fie declarat la recensă-                                                                la copii. Un merit deosebit revine                                                         tactul cu natura contribuie la dez­
asemenea, la schimbări în viaţa ţă ­          mînt, deoarece la ora zero el exista                     Tot aşa şi pentru persoanele care            tovarăşelor educatoare din Brad, ca­          Referatul de specialitate care trata         voltarea multilaterală a copiilor,
rănimii muncitoare.                                                                                 la recensământ sînt considerate ca              re au amenajat un atelier pentru           problema educaţiei fizice în învăţă­            dezvoltă dragostea de muncă, întă­
                                              printre membrii familiei.                             prezente la domiciliu, însă se găsesc           confecţionarea jucăriilor. Astfel au       mîntul preşcolar, a fost prezentat              reşte dragostea faţă de bogăţiile şi
   Ca urmare a reformei învăţămân­               Se poate în tâmpla ca o persoană să                în următoarele situaţii : la lucru, per­        putut realiza peste 4300 bucăţi ju­        de tovarăşa Dan Cornelia educatoare             frumuseţile patriei noastre, şi întă­
tului, întreprinsă de statul democrat-                                                              sonalul C.F.R., personalul tramvaie­            cării, intrînd în dotarea fiecărei         din Brănişca. Tema dezvoltată a ac­             reşte sănătatea copiilor.
popular, s-au înfiinţat un număr în­          lipsească de acasă în noaptea de 20                   lor, autobuselor, persoanele care se            unităţi participante Ia această ac­        centuat îndeosebi asupra importan­
semnat de noi şcoli. Lupta dusă de            spre 21 februarie, fiind plecată pen­                 află la drum cu automobile, căruţe,             ţiune peste 330 jucării. A lipsit a-       ţei pe care regimul nostru o acorda                Unele tovarăşe educatoare negli­
statul nostru democrat-popular pen­           tru un timp oarecare în altă locali­                  pe jos, plecate la piaţă, la tîrg, la           ceastă acţiune tovarăşelor educatoa­       educaţiei fizice ca factor important            jează munca de ridicarea nivelului
tru lichidarea neştiinţei de carte,           tate. In ziua cînd vine recenzorul ea                 moară, la pădure, vînătoâre, pescuit,           re din Ruda Brad, Valea Brad şl                                                            politic şi profesional, acest fapt re-
precum şi crearea a numeroase in­             va fi declarată pentru a fi înregis­                  la prieteni în aceeaşi localitate, etc.         Rişculiţa. Căminul de zi „Elena P a­       în educarea omului de tip nou. Me­              ieşind din însăşi discuţiile purtate pe
stituţii culturale (şcoli, biblioteci,        trată printre membrii familiei.                                                                       vel“ din Deva a amenajat în cola­          todele expuse în referat sînt accesi­           marginea referatelor. Discuţiile nu
muzee etc.) au făcut să crească ni­                                                                    De asemenea, în cadrul membrilor             borare cu părinţii copiilor un tea­        bile tovarăşelor educatoare şi ele pot          au fost orientate înspre îmbunătăţi­
velul cultural al populaţiei.                    Dacă într-o familie a venit în vi­                 familiei prezenţi la domiciliu se trec          tru de păpuşi care este de un real         fi aplicate cu convingerea deplină              rea muncii în învăţămînt; ele de-
                                              zită o rudă sau un prieten din altă                   şi copiii aflaţi la creşe şi cămine,            sprijin în formarea limbajului co­         că nu dăunează unei dezvoltări nor­             generînd uneori cu înşiruirea unor
   Datorită ridicării nivelului de trai       localitate pentru cîteva zile şi în                   chiar dacă aceştia sînt aduşi acasă             rect la copii, în dezvoltarea imagina­     male a organismului copilului, din              greutăţi personale sau acuzaţii la a-
material şi cultural în anii regimului        noaptea de 20 spre 21 februarie se                    numai săptămânal.                               ţiei creatoare a copiilor, şi chiar în     contră, îl ajută în formarea fizică.            dresa diferitelor instituţii cointere­
de democraţie populară numărul                află în această familie, în ziua cînd                                                                 însuşirea unor operaţii elementare de                                                      sate, fără a se arăta cum anume s-a
populaţiei este în continuă creştere.         vine recenzorul să facă înregistra­                      In cazul cînd, la data recensămîn­           aritmetică.                                   La Orăştie, referatul de analiză al          încercat pentru ca lipsurile să fie
                                              rea acestei familii, după ce se vor                   tului, unul din membrii familiei se                                                        activităţii pe linia învăţămîntului             lichidate.
  Toate aceste schimbări pot fi cu­           declara toţi membrii familiei, se va                  află internat într-un spital, sanato­              In raionul Ilia, în special, sînt       preşcolar a fost susţiunt de tovară­
noscute numai printr-un nou recen¦            declara şi persoana venită în vizită,                 riu, sau casă de naştere, el va fi                                                         şul Loiş Ioan şeful secţiei raionale                                                N. CAZAN

sămînt care dă posibilitatea să se chiar dacă în ziua cînd se face în­ declarat la domiciliu în numărul
                                                                                                    membrilor de familie, însă ca ab­
afle ex act:                                  registrarea această persoană este ple­                sent temporar, chiar dacă aceste spi­           —Cro.n.ica filmului ITntr-o_ pri0m aWvara Jla BTT>ud1apest.a
  — numărul populaţiei după sex şi            cată.                                                 tale, sanatorii etc se află în aceeaşi

vîrstă pe fiecare sat, comună, oraş,          Cum sc face înregistrarea populaţiei                  localitate.                                     Intre zilele de 11-16 februarie pe         tă sovietică, suferinţele îndurate sub          leagă drumul drept în viaţă şi să-l
raion, regiune şi pe întreaga tară ;                     la recensământul din                                                                                                                                                                  apere cu preţul sîngelui său.
                                                         21 februarie 1956 ?                        Elevii şi studenţii care învaţă în ecranul cinematografului „Filimon                       calci iul hitlcrist şi primăvara minu­
  — nivelul de pregătire al ştiuto­                                                                                                                                                            nată a eliberării.                                Interpretul personagiului principal
rilor de carte şi numărul celor care                                                                alte localitafi. vor fi înscrişi la recen- ' Sîrbu" din Deva, va rula filmul ma­

încă au mai rămas neştiutori de car­ Incepînd din ziua de 21 februarie sămînt în localităţile unde se află ghiar „Intr-o primăvară la Budapesta"                                               Ferenc Karinnthy şi Gabor Thurzo, este actorul Miklos Gabor, laureat

te' ; 1956, recenzorii se vor prezenta la şcoala, internatul, căminul şi nu acolo scris după romanul cu acelaşi titlu au ecranizat cu mult succes roma­ al premiului Kossuth.
— ocupaţiile populaţiei ;                     domiciliul fiecărei Familii pentru a unde locuiesc în mod obişnuit fami­ al scriitorului Ferenc Karinnthv. Fil­ nul, obţinînd premiul „Concursul eli­ Filmul este o puternică oglindire

— cunoaşlerea numărului de mun­ înscrie pe toţi membrii acesteia în­ liile lor. In cazul cînd la data recen­ mul este un mare succes al cinema­ berării".                                                                                      a vieţii şi în aceasta constă marea

citori, funcţionari, ţărani etc. care tr-un formular numit „fişa de recen­ sământului sînt acasă pentru una tografiei maghiare şi iratează o ne- In esenţa lui, filmul „Intr-o pri­ lui tărie. Este real, atît în scenele
lucrează în economia naţională.               sământ".                                              sau mai multe zile şi apoi se întorc rioadă însemnată din viaţa neperu­ măvară la Budapesta" este o poveste de tristeţe cit şi în acelea de veselie.

Este în interesul fiecărui cetăţean - Cu toate că recenzorul este acela la şcoală se vor declara acasă ca lui m ag h iar: asediul şi eli’ nrnron de dragoste. Dragostea este aceea In el trăiesc cu intensitate oameni
de la oraş sau de la sat să contribuie care coiliplecteaza fişa de recenso prezenţi temporar.                                                       Budapestei de către glorioasa arm a­ care ajută pe eroul povestirii să a- simpli.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15