Page 11 - 1956-02
P. 11
M b, m DRUMUL SOCIALISMULUI _La.g:J
P E TEME DE PARTID Pe urmele materialelor publicate Imbunăfăprea caiifăfii r@parafisi@r de locomotive
împotriva formalismului în Alte doua, întovărăşiri şi vagoane ia Atelierele C- F. R. Simeria
aplicarea metodei graficului ciclic vor lua fiinţa
_____---------- - ----- ¦ •k -k iSr ¦' • .;¦=
Una din lipsurile criticate cu mul evidenţa brigăzilor ciclice, dîndu-i sar In articolul de fond din 15 ianua Calitatea reparaţiilor la atelierele VERNICHESCU IULIU şeful serviciului Tracţiune regional
tă tărie la Congresul al II-lea al cină inginerului Hăncilă să-i întoc rie a.c. al ziarului „Drumul socialis ing. şef al Atelierelor C.F.R. Simeria Bucureşti, a propus fosfatarea seg-
partidului, a fost şi aceea a slabei mească şi lui o ciclogramă. E ade mului“ intitulat : „Transformarea so de cale ferată, se măsoară în numă menţiior, curăţirea ţevilor de ali
preocupări a organizaţiilor de partid vărat, ciclogramele există întocmite cialistă a agriculturii —¦ sarcină de rul de locomotive sau ^vagoane de litatea reparaţiilor decît într-o mă mentare fără demontare, cu acid clor-
şi a conducerilor întreprinderilor car în dosarul tovarăşului Hăncilă pen mare răspundere“, printre alte comi fecte, care necesită scoaterea lor sură neînsemnată. Aici, procentul hidric. Tovarăşul Alexandru, de
bonifere din Valea Jiului faţă de ex tru fiecare brigadă, dar ele sînt cu to tete raionale de partid, a fost criticat din circulaţie. Un vagon încărcat cu de termen de garanţie a rămas a- la depoul Buzău, a propus verifica
tinderea metodelor avansate de lu tul necorespunzătoare faţă de reali şi Comitetul raional de partid Petro mărfuri şi scos din circulaţie, adică proape constant. Aceasta a fost deter rea vitezometrului cu ocazia probei
cru. Printre metodele cele mai avan tatea de pe teren. Ele se lucrează în şani, pentru faptul că a desfăşurat o minată pe de o parte de o serie de de parcurs, montarea mecanismelor
sate, organizarea muncii minerilor birou pL baza fişelor normatorilor, slabă muncă de lămurire în vederea în loc să fie îndrumat la destinaţie, e cauze independente de atelierul nos
după metoda graficului ciclic ocupă după următorul considerent: să se a- creării de noi unităţi socialiste zoo trimis la un atelier pentru repara tru, ca: vechimea mare a locomotive de acţionare ,a supapelor de purjare
un loc de frunte, deoarece ea asi sigure un minim de depăşire faţă de tehnice. ţii, sau o locomotivă care rămîne de lor reparate (peste 40 ani) deci m a pînă în gheretă, montarea de supor
gură utilizarea din plin a mecanisme ciclogramă pentru că altfel brigada nu fectă pe linie, produce perturbaţii terialul este obosit, exploatarea ne ţi pentru vinciuri pe tender. Tova
lor şi sculelor precum şi folosirea din poate încasa prima de ciclicitate. Ci Scrisoarea de răspuns a Comite grave, nu numai căilor ferate, dar şi corespunzătoare din partea unor me răşul inginer Bălănescu de la de
plin a timpului de lucru de către fie clogramele astfel întocmite exclusiv tului raional de partid Petroşani; tri întregii economii naţionale. canici ; pe de altă parte vşi ' n cea poul Ploeşti, a propus înlocuirea
care miner în parte. după aprecierea inginerului Hăncilă, misă ziarului, confirmă justeţea cri mai mare măsură) de o serie de lip ştifturilor la antretoaze cu capse, iar
în cel mai bun caz se înmînează şe ticii, precum şi măsurile luate pentru Calitatea reparaţiilor la calea fera suri tehnice şi organizatorice în a- bolta să fie construită pe picior de
In luna decembrie, la Lonea erau fului de brigadă, sau în unele cazu crearea de noi unităţi zootehnice. tă are şi un alt aspect, acel al sigu cest sector de lucru. Peste 50 la cărămidă refractară.
ţinute în evidenţă 5 brigăzi de mineri ri şefului de sector, fără ca să fie ranţei transporturilor. Un cazan ex- sută din defecte apar la cazan şi pes
care lucrau după metoda graficului discutată cu brigada, fără ca mine Datorită măsurilor politice luate pîoadat, o bielă sau o roată, produce te 20 la sută la tender. Tovarăşul Rădoi Ioan dispecerul
ciclic. rii să o îmbunătăţească şi să o adap de comitetul raional — se spune în catrastrofe de cale ferată cu pierderi şef al Atelierului C.F.R. Simeria, a
teze potrivit cu condiţiile abatajului încheierea scrisorii — în curînd în Pentru .a remedia aceste deficien propus ca finisarea segmenţilor de
In mai puţin de o lună, evidenţa şi forţelor de care dispune brigada. raionul nostru se va inaugura alte mari omeneşti şi materiale. ţe şi a îmbunătăţi calitatea repara rezervă să se facă la depou. Tova
inginerului Hăncilă Romulus, inginer Ca urmare, unele ciclograme sînt irea două noi întovărăşiri zootehnice. Deci calitatea muncii la atelie ţiilor la locomotive, conducerea în răşul Ardean Ioan, recepţionar, a
cu ciclizarea de la această mină, ară lizabile. De pildă, brigăzile 104, 502 treprinderii noastre în colaborare cu propus demontarea locomotivelor
ta că brigăzile care lucrează pe bază şi altele, cu tot efortul depus n-au k rele de cale ferată, trebuie să fie serviciul de Tracţiune regional Bu ritmic, iar maiştrii să asigure mese
de grafic ciclic au crescut la 12. A- reuşit să realizeze nici jumătate din printre primele preocupări ale colec cureşti, pe raza căruia avem cele riaşilor sculele necesare, pentru că
ceastă creştere a numărului de brigă ciclurile planificate. Creşte nivelul propagandei tivelor de muncă, din aceste între mai multe defecte, a iniţiat o con acestea există în magazie, dar nu
zi ciclice era un fapt îmbucurător sfătuire între mecanicii şi inginerii se scot. Tovarăşul Turcinschi, a pro
dacă s-ar fi făcut pe bază de lămurire Ciclogramele nefiind discutate în de partid prinderi. care conduc şi exploatează locomo pus modificarea conusurilor varia
temeinică a minerilor şi tehnicienilor cadrul brigăzilor, se întîmplă deseori Intr-adevăr, problema calităţii re tivele reparate de noi şi colectivul bile în fixe, fiind mai bune şi mai
asupra esenţei lucrului după graficul că minerii din grupele oare sînt con In acelaşi număr al ziarului „Dru nostru de muncitori, tehnicieni şi ieftine.
ciclic şi pe baza aplicării de ciclogra- siderate brigăzi ciclice nici nu ştiu mul socialismului“ la rubrica : „Via paraţiilor, a fost şi va fi prima pro ingineri.
me mobilizatoare bazate pe oQnoaşte- ţa de partid“ s-a analizat munca blemă a conducerii Atelierelor C.F.R. Pe baza propunerilor, conducerea
raa profundă a locurilor de muncă că lucrează după această metodă. unor comitete raionale de partid în Simeria. Ea este analizată şi urmă In consfătuirea care a avut loc atelierului nostru şi-a întocmit un
respective şi a posibilităţilor şi ca Aplicîndu-se în felul acesta metoda domeniul muncii de propagandă. rită zilnic printr-un corp de recep- la 27 ianuarie a.c., s-au analizat în plan de măsuri, care va duce cu si
pacităţii minerilor. ţionari interni şi un alt corp de re- mod critic şi autocritic cauzele şi lip guranţă la îmbunătăţirea calităţii
graficului ciclic la Lonea, nu s-a rea Pentru slaba activitate desfăşurată cepţionari al D.G.T.V. (depouri şi surile, atît a întreprinderii noastre, reparaţiilor. De altfel, în referatul
Realitatea însă e alta. Realitatea e lizat altceva decît s-au umflat sa de instructorii raionali : Nelega Ioan. cît şi ale depourilor. prezentat de mine, am arătat că
că inginerul Ungureanu şi inginerul lariile în mod artificial, iar minerii Chinţa Teofil şi Mîrza Aurel, care revizii de vagoane. în 1956 vom da bătălia pentru îm
Hăncilă s-au înţeles să introducă în n-au fost mobilizaţi la folosirea din s-au mulţumit să facă doar consta In perioada primului cincinal, în Din cele trei referate prezentate şi bunătăţirea calităţii reparaţiilor la
evidenţa brigăzilor ciclice pur şi sim plin a utilajelor şi a timpului de tări asupra frecvenţei la învăţămîn- din discuţii, a reieşit că deseori se locomotive, angajîndu-se de a reduce
plu acele grupe de mineri care rea muncă. tul de partid şi asupra conţinutului sectorul de vagoane s-a reuşit a se provoacă scurgeri la cazane, din numărul termenelor de garanţie cu
lizează numărul de metri înaintare lecţiilor, biroul Comitetului raional elimina complect defectările în ter cauza unei utilizări greşite a arderii 20% faţă de cel realizat în 1955.
planificată de conducerea minei. Ast Ce e mai rău, e faptul că, deşi ac de partid Petroşani, a trecut la lua mixte, folosind păcura fără strat de
fel, au fost trecute în evidenţă gru tiviştii Comitetului de partid al mi rea de măsuri practice pentru îmbu men de garanţie. cărbune suficient, sau a unei răciri Consfătuirea a avut însă şi alte
pele de mineri conduse de Marian Ni- nei Lonea ştiu de această practică, nătăţirea întregului sistem al învă- In 1951, calitatea reparaţiilor la bruşte a cazanului. Economia exa rezultate pozitive. S-a făcut trans
colae, Colda Romulus şi alţii. Pen n-au luat măsuri de a o curma. Tova ţămîntului de partid. gerată şi neraţională a uleiului de ferul unor utilaje disponibile. Astfel,
tru lămurirea minerilor în ce anume răşul Moldovan, secretarul comitetu vagoane era slabă. Cea. 15 la sută uns, provoacă uzuri anormale la ci noi am transferat depoului Buzău,
constă metoda graficului ciclic nu s-a lui de partid, controlînd trei grupe de Pentru lipsurile dovedite de ins din numărul vagoanelor reparate se lindri, sertare şi mecanism. vinciuri de ridicat tendere, căru
depus multă muncă. Doar în treacăt, mineri aşa zise ciclice, a constat că la tructorii amintiţi, în efectuarea unui defectau în exploatare, în cadrul ter
inginerul Ungureanu sau inginerul nici una ciclogramă nu corespunde cu control de calitate, biroul comitetului menului de garanţie, din cauza aprin S-a constatat că majoritatea loco cioare pentru locomotive-ridicare, iar
Hăncilă spuneau cam a t î t : situaţia din grupă. Constatarea însă raional de partid i-a tras aspru la derii fusurilor de osii. Datori motivelor care se defectează în circu dînşii ne-au promis un ştand de pro
a rămas constatare, fără ca să fie răspundere, indicîndu-le în acelaşi tă măsurilor tehnico-organizatorice laţie, sînt cele care se repară în de bat pompe de uns.
— Vezi tovarăşe să realizezi îna urmată de măsuri practice. timp şi metodele practice de felui cada IlI-a, în perioada asaltului de
intarea în metri că atunci te trecem cum să muncească şi să exercite un luate în cursul anilor 1951—1953, producţie de la sfîrşitul lunii, cînd Colaborarea tovărăşească, care s-a
la ciclu şi vei avea şanse să mai iei Constatată a fost această deficien control de calitate în vederea îmbu s-a redus treptat procentul termeni muncitorul nu mai are timp să dea cimentat cu ocazia acestei consfă
încă un salariu în plus. ţă şi de activiştii Comitetului raional nătăţirii propagandei de partid. De lor de garanţie, prin îmbunătăţirea lucru de bună calitate. tuiri, sîntem siguri că va duce Ia o
de partid Petroşani, printre oare şi asemenea, s-a trasat sarcini întregu calităţii reparaţiei, astfel că începînd
Aşa s-a întîmplat că minerul Zancu de tovarăşul Crişan Benedec, şeful lui aparat de partid să se ocupe în din luna mai 1953, nu s-a mai de Slaba calificare a unor meseriaşi şi îmbunătăţire a calităţii muncii, atît
Ioan l-a întrebat după salariu pe in secţiei economice, dar şi dînsul s-a permanenţă de îmbunătăţirea propa fectat nici un vagon reparat de Ate mecanici duce de asemenea la repara la Atelierele C.F.R. Simeria, cît şi la
ginerul Ungureanu, de ce n-a primit mulţumit numai cu atît. gandei de partid. lierele C.F.R. Simeria. ţii necorespunzătoare şi întreţinerea depou.
şi el primă de ciclicitate că doar a superficială a locomotivelor.
realizat la înaintare aceiaşi metri li Or a merge pe mai departe pe a- —-O— Printre cele mai importante mă Depourile, printr-o mai bună între
niari ca şi Marian. Cu seninătate, in ceeaşi linie a jonglării cu scriptele, suri, amintim înfiinţarea unui „punct Tovarăşii care au luat parte la ţinere a locomotivelor şi atelierele
ginerul Ungureanu i-a promis că în înseamnă a compromite metoda gra Instalatori fruntaşi cheie“ la legarea vagonului pe roţi discuţii, au făcut o serie de propuneri printr-o reparaţie mai calitativă, vor
luna următoare va fi trecut şi el în ficului ciclic, înseamnă a frîrua elanul şi strungirea fusurilor roţilor cu un în vederea îmbunătăţirii reparaţiilor mări timpul de exploatare a locomo
minerilor. Angajamentele constructorilor de strung special primit din R.P. Po şi prelungirii timpului de funcţionare tivei, realizînd astfel principalele
a locomotivelor între două reparaţii. sarcini ale economiei naţionale, pe
I. KARDA la I.C.S.M. Călan, în cinstea alegerilor lonă. perioada celui de-al doilea plan cin
Astfel, a ajuns sectorul nostru de Astfel, tovarăşul inginer Popescu, cin al: ridicarea productivităţii mun
de deputaţi în sfaturile populare, sîn cii şi micşorarea preţului de cost.
vagoane fruntaş pe minister.
traduse zi de zi în fapte. In această muncă s-au evidenţiat
tovarăşii Vlad Ioan şi Goldberg
Mihai lăcătuşi, Nemeş Romulus mai
stru şi Popovlci Ioan recepţionar.
In sectorul de locomotive însă, nu
s-a reuşit să se îmbunătăţească ca-
Ştand pentru probarea veotiîelor de frînă Brigăzile de instalatori conduse de
Pentru creşterea productivităţii lor, va creşte şi productivitatea mun Măciucă Ioan, Prundeanu Ioan, Ji- AU ÎNCEPUT-O CA M ELC U L...
muncii şi îndeplinirea întocmai a an cii, iar trenurile vor pleca din sta loveanu Constantin şi .alţii, de la in
gajamentelor luate, muncitorii şi teh ţie cu bruto complect, utilizîndu-se
nicienii reviziei de vagoane C.F.R. în felul acesta mai complect capaci stalaţiile de apă, aburi şi electricitate, La sfîrşiful lunii ianuarie, colec acum, şi care influenţează foarte pentru a îndrepta situaţia existentă.
din Petroşani, au montat un ştand tatea locomotivelor. Revizia de va tivele miniere din Valea Jiului, ra mult în rău, transportul de la supra In momentul de faţă, problema tran
pentru probarea ventilelor de frînă goane realizează prin introducerea şi-au depăşit planul pe luna ianuarie portau îndeplinirea planului în felul faţă. Oricum ar fi, dar începutul a- sportului de la suprafaţă, este la
de la vagoane, care pînă acum se acestui ştand o economie de 8258 h urm ător: Lonea 109,7%, Petrila cesta, e valabil şi asemănător mer ordinea zilei. Trebuie întărite neapă
probau la Atelierele C.F.R. Simeria. oameni -anual. cu 65 la sută, 48 la sută şi respectiv 103,2%, Aninoasa 102,9 %, Vulcan sului de melc. Campion în mersul rat echipele de la transportul de
de unde soseau numai după 10-15 102,6%, Lupeni 92,6%, Uricani melcului, se dovedeşte a fi colectivul suprafaţă cu elemente capabile şi
zile. La punerea ştandului în funcţiune 30 la sută. 89,3%. sectorului I de la mina Lonea cu o pricepute. Conducerile tehnice ale
s-au evidenţiat tovarăşii Susan Ioan, realizare de plan de numai 48,5%. minelor din Valea Jiului, să e-
In acest interval de timp, erau dese Cazan Ioan, Barboni Mihai şi alţii. CRAŞCA IOSIF In primele 4 zile ale lunii februa xecute un control mai riguros al bu
cazuri cînd trebuiau date afară va corespondent La început ca melcul. Dar mai a- nei efectuări a transportului cu va-
goane din trenuri pentru acoperirea Tot la această revizie de vagoane rie, situaţia este aceasta : Petrila goneţi pentru ca brigăzile de mineri
procentului de frînare, mărindu-se se va pune în funcţiune un ventila —o— poi ? să nu sufere de goale în această pe
astfel media de staţionare a vagoane tor la fierărie confecţionat de tova rioadă.
răşii Râdulescu Ştefan, mecanic de RECTIFICARE Că unele colective au rămas sub
lor şi influenţînd prin aceasta asupra compresor, ajutat de tovarăşul Bar
boni M. şi Pop I. — ventilator care In articolul „Din necazurile unei şcoli“, 90,5%, Aninoasa 96,1%, etc. plan, e un adevăr trist şi de ne
premierii personalului de mişcare. va fi pus în funcţiune în cinstea „Zi
lei Ceferiştilor“. apărut în numărul 557 al ziarului „Dru N-am fi obiectivi dacă n-am arăta contestat. Dar pentru viitor, ele
Acum, acest ştand de probat ven
CABA I. mul soc iraiimnului“ în loc de Trustul 4 aici, că s-au ivit o serie de greutăţi trebuie să-şi îmbunătăţească munca
tile şi echipa de reparat, va îmbună corespondent
construcţii, se va citi Trustul regional de . neprevăzute. Una dintre ele, a fost
tăţi cu mult situaţia frînării trenuri-
construcţii locale Deva. neaşteptatul timp rece care s-a ivit
Sînt sauDe întreprinderea de aproviziona sînt vinovaţi tovarăşii zorii amintiţi trebuie criticaţi cu toa
tă asprimea pentru nerealizarea pla
re cu materiale şi toate cele nece nului de expediţie a lemnului de mi
sare a Văii Jiului, nu sînt legate nă către Beneficiarul I.A.V.J.
numai întreprinderile care aparţin de la /. A. V, J. din Petroşani ?
Cetăţenii ne întreabă ... raionului Petroşani ci şi alte între întreprinderea „Vasile Roaită“ din
prinderi din regiunea Hunedoara. Haţeg, de asemenea, deşi are posibi
Prezentul articol vine să arate ci îndeplinit la data da 1 decem legrama minei Lupeni adresată Di litatea să trimită balast minerilor
titorilor, într-o oarecare măsură, mo brie. Sînt fruntaşi în muncă, recţiei generale a cărbunelui Petro Văii Jiului, totuşi, n-ia făcut-o pînă
Csna are dreoî de vo5 ? dul cum această întreprindere lupta fruntaşi care luptă din toate pu şani. La I.A.V.J. Petroşani nu se ţi acum decît în foarte mică măsură,
să-şi îndeplinească planul său lunar, terile pentru îndeplinirea planului de ne o evidenţă clară a tuturor sorti trimiţînd prea puţin balast faţă de
Izvorîte din principiile Constitu pectării şi garantării în fapt a drep trimestrial, anual, şi cum contribuie stat. Am putea cita aci, pe tovarăşul mentelor de materiale trebuincioa cerinţe. De aceeaşi vină trebuie să
ţiei R.P.R , prevederile profund de turilor politice înscrise în Constitu
mocratice ale Decretului cu privire ţie. la lupta pentru ridicarea productivi Roman Sabin, referent tehnic cu se întreprinderilor pe care le deser se facă răspunzători şi tovarăşii de
Ia .alegerea deputaţilor în sfaturile
populare, arată că au dreptul de a In ţara noastră, tinerii nu numai tăţii muncii în întreprinderile pe materialele electro-tehnice, pe Olaru veşte, pentru oa în orice moment la întreprinderea „1 Mai“ Deva ca-<
lua parte la alegerea deputaţilor, toţi că au dreptul de a alege, dar ei pot care le deserveşte. Ioan şeful sectorului materialelor de să-şi dea seama ce anume nu a rea re prin balastiera de la Ilia, ar pu
oamenii muncii, cetăţeni ai patriei fi şi aleşi de la vîrsta de 23 de ani,
noastre, care au împlinit vîrsta de 18 iar femeilor, în sistemul nostru elec O telegramă şi bază, (lemn de mină, exploziv, hai lizat din plan. Comenzile către fur tea veni urgent în ajutorul minerilor
iani, fără deosebire de rasă sau naţio toral, li se acordă dreptul de a ale o primă impresie ne de protecţie, etc), pe Miclea Ni- nizori, se fac adeseori cu mare întîr- Văii Jiului. Acestea sînt numai cîteva
nalitate, sex, religie, grad de cultură, ge şi a fi alese. De asemenea şi colae şeful depozitului de lemn de la ziere — şi în general se suferă exemple negative. Ele sînt mai multe
profesiune sau durata domicilierii. militarii oare în trecut erau excluşi Petrila, pe muncitorii Nacu Nico- mult din cauza lipsei de materiale
de ta vot se bucură de aceleaşi drep De cîtva timp, mina Lupeni pur şi lae care-şi depăşeşte lunar norma cu solicitate şi nesosite la timp. Nu care pe lîngă lipsurile proprii
Datorită acestor prevederi, la noi turi. Aceste prevederi profund demo simplu este ameninţată să întrerupă 50-100%, Rîu Iustin de la depozitul s-a stimulat acţiunile inovatorilor ale I.A.V.J.-ului Petroşani, şi ale ab
în ţară, azi, au dreptul de vot şi cratice, asigură dreptul imensei ma lucrările de înaintări, pe motivul lip Lupeni, Pravdenco Nichita de la Pe care au propus diferite procedee, tor furnizori din ţară care n-au res
tinerii, şi femeile, şi militarii, cate sei de balast, atît de necesar pentru trila, Cimpone Ioan şi Mînosu Ioan pentru uşurarea şi rapiditatea des pectat contractele, au determinat ca
gorii de cetăţeni care în trecut, în jorităţi a cetăţenilor din ţara noas betonarea galeriilor din adîncul mi de la Lupeni şi alţii care-şi depă cărcării vagoanelor C.F.R. de mate sarcinile planificate pe luna ianuarie
vremea regimului burghezo-moşieresc, nei. In ziua de 3 februarie a.c. din şesc normele cu 43-130%. In frunte riale şi în special a lemnului de 1956, la I.A.V.J., să nu fie înde
erau excluşi de la vot. Din aceste tră, să-şi exercite drepturile lor poli partea direcţiunii minei Lupeni s-a cu direcţia I.A.V.J.-ului colectivul de mină şi în fine, pe lîngă multe alte plinite decît pe jumătate.
prevederi, reiese că sistemul nostru trimis o telegramă către Direcţia aici, munceşte hotărît să asigure o le, tovarăşii de la I.A.V.J. Petroşani,
electoral este o vie expresie a res tice, să participe la alegerea celor generală a cărbunelui Petroşani, în cît mai bună aprovizionare a mine se fac vinovaţi că nu asigură din Ce se impune pentru viitor ?
care se spunea aşa : „Din lipsă ’de lor Văii Jiului şi a altor întreprinderi timp, rezerve trebuincioase de mate
ce vor conduce treburile de stat şi ob balast, sîntem nevoiţi a opri lucrările din regiunea noastră, cu tot ceea ce riale decît numai la sezisările între Din lipsuri trebuie să înveţi, dar
de betonare. Prin aceasta, e peri le este necesar şi încadrat în planul prinderilor solicitante ale acestor ma să nu persişti în ele, Deocamdată, la
şteşti. clitat planul de investiţii şi totodată de stat. teriale. I.A.V.J. Petroşani, se impun o se
şi fabricarea blocurilor din beton. De rie de măsuri tehnico-organizatorice
Cine nu are drep&uî de v©§ şf cum procedăm dacă observăm la I.A.V.J., ne vin de trei săptămîni Dar lipsuri sînt ? Mai sînt şi alţi vinovaţi... din partea direcţiunii întreprinderii
că s-au sflrecurai nedemni în îisfele de aSegăforit (director tov. Todea) şi un ajutor
Aşa cum se arată în articolul 9 de război sau pentru crime împotri tot promisiuni că primim balast, dar Afirmăm cu tă rie : sigur că da 1 Ne adresăm celor din sfera noas preţios din partea Direcţiei generale
din Decretul Prezidiului Marii Adu va păcii sau umanităţii, cei lipsiţi de în realitate“...
nări Naţionale cu privire la alege facultăţile mintale, cei condamnaţi Puţine oare ? Nu puţine. I.A.V.J.-ul tră de activitate. Adică a furnizorilor a cărbunelui Petroşani, pentru înlă
rea deputaţilor în sfaturile populare, prin hotărîre judecătorească la pier Citind această telegramă, îţi for Petroşani, dă dovadă în dese rînduri I.A.V.J.-ului din regiunea noastră. turarea acestor lipsuri, pentru înde
foştii industriaşi, foştii bancheri, foş derea dreptului de vot.
tii mari comercianţi, elementele ca mulezi prima impresie cam a ş a : de slabă orientare pe teren în a găsi Să-i enum erăm : I.F.E.T. Lupeni, plinirea planului programat. Mai
pitaliste de la oraşe şi sate (proprie Dacă un cetăţean observă că pe
tari de întreprinderi particulare care listele de alegători sînt înscrise şi I.A.V.J.-ul e vinovat, tovarăşii de cei mai buni furnizori. O serie în I.F.E.T. Petroşani, I.F.E.T. Pui, în trebuie de asemenea operativitate,
folosesc mai mult de 5 salariaţi şi persoane care sînt nedemne de a vo
chiaburii) sînt nedemni de a alege ta, este dator să meargă la co aici nu-şi dau nici un interes şi deci, treagă de delegaţi pleacă în căuta treprinderea „Vasile Roaită“ H a un control riguros a muncii prestate
şi a fi aleşi. mitetul executiv al sfatului popular
care a întocmit lista respectivă şi să să-i declarăm total răspunzători de rea furnizorilor, fără a se întoarce cu ţeg, O.R.A.D. Haţeg, întreprinderea de delegaţi pe teren, înlăturarea bi
Decretul prevede însă că nu vor fi aducă la cunoştinţă cazul. De ase
socotiţi nedemni şi vor fi înscrişi menea este necesar ca atunci cînd aceste lipsuri. nimic concret înapoi. locală „1 Mai“ Deva. rocratismului existent şi a multor
pe listele de alegători, cetăţenii din sînt semnalate asemenea cazuri să fie
categoriile de mai sus care au lup indicate şi unele date în legătură cu De balast, nu suferă numai mina Un exemplu : pentru balastul con I.F.E.T.-ul Petroşani (director formalităţi inutile. Şi din partea mi
tat pe frontul antiimperialist, au spri cetăţeanul respectiv pentru a se pu
jinit mişcarea revoluţionară, sînt ru tea cerceta justeţea întîmpinării. Lupeni, ci toate minele Văii Jiului. tractat la balastiera din Cărbuneşti- Marchaltco Car ol) — cu toate că s-a nelor de fier din Gh.elar şi Teliuc,
de apropiate ale ofiţerilor sau solda
ţilor din armata noastră populară, Datorită prevederilor adînc demo Şi-apoi nu-i vorba numai de balast, Gilort, au plecat o serie de delegaţi „cîntat“ cam prea mult despre el, este necesară o specificaţie a mate
sînt preoţi şi învăţători, sînt elevi şi cratice ale Decretului cu privire la
studenţi şi cei oare desfăşoară o ac alegerile deputaţilor în sfaturile popu lipsesc şi alte materiale, iar pe lin oare iau contractat fieaare cantita totuşi, faţă de minerii Văii Jiului rialelor de care au nevoie. Nu-i de'a-
tivitate ştiinţifică, tehnică şi artisti lare, în ţara noastră, dreptul de vot
că în folosul poporului. gă acestea ar mai lipsi şi pu tea de 1.400 tone de balast. Toţi s-au a rămas dator cu .75 la sută din pla juns doar să zici : ne trebuie şuru
este refuzat numai duşmanilor po
Nu an dreptul de a alege sau a fi ţină operativitate în ceea ce priveşte întors victorioşi, crezînd că-i destul nul de lemn de mină pe care trebuia buri, fără a arăta dimensiunile lor I
aleşi cei condamnaţi pentru crime porului, celor care l-ar folosi pentru
semnatul bonurilor. Pentru ca un doar, de a trata achiziţionarea balas să-l livreze. In aceeaşi situaţie s-a De asemenea, întreprinderile vizate
a lovi în interesele clasei muncitoare.
bon de materiale să fie valabil, îi tului atît de util, cu nişte... birocraţi postat şi I.F.E.T. Lupeni (director în prezentul articol, trebuie să-şi
trebuie cel puţin vreo 4 semnături... pe care i-au întîlnit pe acolo. Dele Balaşa Nicolae) care de asemeni, a- revizuiască atitudinea de nepăsare a-
gaţii dacă ar fi controlat pe teren lături de I.F.E.T. Pui, n-au ştiut să-i vută pînă acum de cerinţele I.A.V.J.-
Are totuşi I.A.V.J,-ul starea de rapt, şi-ar fi dat seama sprijine la timp pe minerii Văii Jiu ului Petroşani. Deservind I.A.V.J.-ul,
părţi bune? imediat, că Gilortul nu le poale livra lui, cu lemnul necesar. In ultimul nu-1 deservim numai ca beneficiar,
balastul. Şi, aşa, aşteptînd să vie timp, aceste I.F.E.T.-uri, pur şi sim ci contribuim indirect la sporirea
Sigur că da ! Declarăm fără ocol, acest balast, în locul lui au sosit plu, ignorează complect această sar producţiei de cărbune, atît de util in
că I.A.V.J.-ul Petroşani în cursul trenuri întregi de... promisiuni. Iar cină. In cazul acesta I.A.V.J. Petro dustriei noastre socialiste, în conii-
anului 1955 şi-a făcut în mare parte minele strigau într-una : „Vrem ba şani, nu mai este vinovat că nu mai
datoria. Planul valoric anual, a fost last, vrem balast“ ! Dovada este te- dă lemn de mină la timp, ci furni nuă dezvoltare. P. ANATOLIE
