Page 14 - 1956-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI (Nr. 5 5 9

Scrisoare din întovărăşire La căminul cultural din Braşov Eroi ai clase! imsracîtoare

Faţă în faţă Un covor alb imaculat s-a aşternut jat la vreun patron“. In interpretarea cît acum de puţin timp, din anii a- B. H. Berea

Zilele trecute, am primit la redac­ fiecare dintre noi, la mine dă 1.656 peste cîmpie şi peste dealuri şi pe uli­ rolurilor, tovarăşul Toncean loan, ceşlia cînd sportul a devenit un bun Se împlinesc 15 ani de la asasina­
ţie o scrisoare din partea ţăranului kg produse la ha (una cu alta), iar la ţele satului şi pe acoperişul caselor. Popa Lucreţia, Sîntea Silvia şi Toţu al întregului popor. rea luptătorului comunist, fiul devotat
muncitor întovărăşit Aureliu Domşa- el abia 836 kg. al clasei muncitoare, B. H. Berea.
Dîre lungi de fum se înalţă spre bolţi loan care fac parte din brigada ar­ Deodată, lumea din sală parcă se
Ucu. Iată ce ne scrie e l : Pentru oricare ţăran muncitor, ci­ cenuşii, îmbrăţişîndu-se cu norii din tistică sînt tot atît de harnici ca şi înmulţeşte. S-or fi strecurat copiii ? S-a născut la Huşi în 1S93 şi a ră­
mas orfan de la vîrsta de 10 ani. Ex­
După plug cu două vaci, frele de mai sus pot vorbi mai bine care cade tot mai abundentă zăpada. atunci cînd mînuiesc uneltele de mun­ Privind mai bine constaţi însă că au ploatarea cruntă a capitaliştilor, su­
Râmîn plugarii săraci — decît mă pricep eu să scriu, aşa că că afară la cîmp sau apărut oameni ce nu au participai ferinţele celui silit să trudească la
Plugul cu patru brăzdare, le las pe ele să spună ceea ce au de Pe uliţele satului Draşov, rar vezi stăpînl nemiloşi şi lacomi, determina
M-a scăpat de zile-amare / spus, pentru a da de gîndit celor ce la ora aceasta vreun trecător grăbit - '^YT ,r"v> cînd lucrează lîngă casă. pînă acum la celelalte colective de formarea conştiinţei lui de clasă, ura
vor să gîndească. mergînd la un vecin, sau spre casa -• > I „Un J'oc care face sa muncă din cadrul căminului. Au venit împotriva exploatatorilor. Intră în miş­
? lui. Poate că frigul i-a mai strîns pe troznească podeaua“ coriştii. Este ora planificată pentru carea muncitorească în momentul în
Eu, din recolta acestui an, după ce la casele lor, sau poate la această oră Y | spunea unul din cei pre- începerea repetiţiilor Ia cor. Şi pen­ care, sub influenţa Revoluţiei ruse din
Acum iarna, noi ţăranii muncitori, paşii cetăţenilor se îndreaptă în altă "A j zenţi la repetiţie. Şi în- tru a întări formaţia lor corală, au 1905, lupta clasei muncitoare din ţa­
avem timp sa chibzuim mai îndelung mi-am achitat datoriile către S.M.T. parte ? ra noastră luase un avînt puternic.
asupra rezultatelor ce le-am obţinut mi-am predat cotele către stat, mi-am ÉÉj ./?g <tr-adevăr, atunci cînd venit aci şi întovărăşiţii. Şi Moldo-
în muncă, asupra felului în care am cumpărat mobilă nouă, mobilă cum Intr-adevăr şi cei puţini pe care-i ' S ViyfvJ Podaru Frosina, Podaru van Gheorglie „veteranul“ întovărăşi­ La 18 ani Berea duce o vie acti­
muncit, comparînd aceste rezultate cu ţăranul muncitor Tîrtu Todor nu şi-a întîlneşti în drumul tău se îndreaptă vitate revoluţionară în cadrul sindi­
rezultatele obţinute de alţi gospodari, putut cumpăra lucrînd de unul sin­ spre sala căminului cultural unde au / Ă Maria, Popa Maria şi rii a venit. A venit şi Roşu Nicolae
pentru a trage învăţăminte practice gur pămîntul. loc repetiţiile în cadrul cărora se iac | | | | 1 | Oprea Iustina s-au prins care după ce s-a lămurit pe deplin catelor.
pentru viitor. ultimele retuşări ale programului cu
In 1956, însufleţiţi de Directivele J în „Dansul fetelor“, par- citind documentele celui de-al II-lea Victoria Marii Revoluţii Socialiste
Nu de mult am stat de vorbă cu celui de-al II-lea Congres al parti­ ^ ca nu te mai răbda ini- Congres al P.M.R. s-a înscris în în­ din Octombrie îl însufleţeşte Ia luptă
consăteanul Tîrtu Todor, asupra re­ dului, noi întovărăşiţii sîntem hotă- l ' Wm ma să rămîi locului. tovărăşire cu 3,46 ha. pămînt, au mai cu avînt sporit. Cu energie şi voinţă
zultatelor ce le-am obţinut fiecare în rîţi să obţinem recolte şi mai mari ^7 ®^ Dar ce să-i faci ?... Este venit şi Boboloţ Ioan şi Paştiu Ilie şi neclintită el demască şi combate ele­
anul trecut. Tîrtu Todor este unul decît cele obţinute pînă acum. Eu sînt |f ! ! || doar repetiţie şi... aşa Moldovan Ioan, au venit şl soţiile lor. mentele oportuniste trădătoare din con­
dintre bunii gospodari ai comunii Pe- nu numai hotărît ci şi convins că le ;: | | | | : cum Hurdean Vasile, Pentru ca activitatea din cadrul că­ ducerea partidului social-democrat. Mi­
ţelca, din raionul Alba. Are vite şi vom obţine. Pe ce se bazează acea­ litează fără odihnă pentru făurirea
unelte de tot felul şi 4,43 ha pămînt stă convingere a mea ? Stoica Ilie, Paştiu Gli- minului să fie spornică, asemenea partidului revoluţionar al clasei mun­
arabil. Nimeni n-ar putea spune că , j gor, Apostol Gheorglie muncii depuse pe ogoarele unite, s-au citoare, partid de tip nou, Partidul
el nu-şi lucrează pămîntul cu tragere Iată pe c e : Comunist Romîn şl pentru afilierea a-
de inimă, sau că pămînturile lui sînt sau Barna loan „mai hotărît cu toţii să nu lipsească de la cestuia la Internaţionala a 111-a.
sărace, adică slabe. Dimpotrivă. Şi to­ a) Pînă acum în întovărăşirea noa­
tuşi el cu toate strădaniile lui, nu a stră. nu existau decît două atelaje. bat pe loc“ aşteptînd să le vină n u ­ nici o repetiţie. Doar nu a mai ră­ B. H. Berea este unul din înteme­
obţinut în anul 1955, decît cca. Dintre cei 17 noi membri intraţi de ietorii Partidului Comunist Romîn în
jumătate din cît am obţinut eu de pe curînd în întovărăşire, 13 au atelaje. dul, aştepţi să-ţi vină probabil şi ţie mas mult timp pînă cînd artiştii a- rîndul căruia a luptat pînă Ia sfîrşitul
cele 4,2 ha pămînt arabil cu care sînt Munca noastră va fi deci mai uşoară vieţii sale. In 1924, partidul intră în
înscris în întovărăşirea agricolă „Zo­ avînd la dispoziţie acest număr în­ spectator rîndul să intri în horă cu matori din Draşov îşi vor măsura for­ ilegalitate. Lupta devine mai grea, dar
rile rpşii“ din Peţelca. semnat de atelaje. continuă plină de avînt şi abnegaţie.
vreo codană, şi-apoi „s-o joci să-i ţele cu ceilalţi artişti ai satelor, pe B. H. Berea, înfruntînd cu curaj te­
Iată ce a obţinut fiecare dintre noi: In afară de aceasta, din fondul de roarea dezlănţuită de regimul burghe-
bază al întovărăşirii (existent), vom sară papucii“. Dar iată că a venit scena raionului, a regiunii şi poate zo-moşieresc, urmărit de agenţii sigu­
cumpăra unelte pe care pînă acum nu ranţei, arestat şi schinguit, activează
le-am avut şi din lipsa cărora am şi rîndul feciorilor. Şi în tactul unei mai ştii... fără întrerupere răspîndind în juru-i
optimism şl încredere în viitor.
muzici (fie ea chiar improvizată), se Pe nesimţite a trecut timpul de
După luptele ceferiştilor şi petroliş­
încinge acum o învîrtită aşa cum ştiu cînd am intrat la căminul cultural. tilor din februarie 1933 Berea este din
nou arestat şi supus la cele mai crun­
draşovenii s-o joace. Şi-apoi uite în Acum, peste sat noaptea şi-a întins te torturi pentru ca să declare nu­
mele tovarăşilor lui de luptă. Dar că­
trei paşi mărunţi spre dreapta alţi aripile cuprinzînd întreaga fire. Sala lăii nu izbutesc să-i smulgă nici un
cuvînt. Trimis la Doftana cunoaşte din
Ce a obţinut Cît a obţinut întîrziat în fiecare an muncile agri­ care tinerii şi vîrstnicii Draşovului, trei spre stînga şi prinşi ca intr-un căminului cultural e goală. Au por- plin tratamentul distrugător aplicat
ţăranul întovărăşitul cole. se vor prezenta la cel de-al IV-lea deţinuţilor comunişti şi antifascişti.
Aureliu concurs al cănîinelor culturale. vîrtej, fecior şi fată bat '' ^ \ i f' A ;$* -Vţjr- Eliberat din închisoare în 1935, Be­
Felul culturii. individual Domşa b) In acest an a fost întocmit un podeaua la „al treilea“ '' - -'X. ' ,>./ : îyŞ ffî X ' rea duce o intensă activitate în ca­
Tîrtu Todor plan de producţie care ne permite să In sala căminului cultural, cămin apoi în serie de patru drul Comitetului Central al Ajutoru­
organizăm o justă rotaţie a culturi­ construit prin munca şi dragostea ţă ­ învîrtituri la „al doi­ lui Roşu pentru ajutorarea tovarăşilor
Grîu 330 kg 2.401 kg lor în vederea exploatării mai raţio­ ranilor muncitori de aici, este deo­ lea“. Atunci cînd con­ * ; ., 'X -'A X J întemniţaţi.
1.800 kg nale a solului. camdată un dute-vino. Fiecare parti­ ducătorul dansului a- p§
Porumb (boabe) 1.700 kg cipant la echipa artistică, la cea de In 1938 Berea este din nou arestat
840 kg c) Totodată, în urma schimbărilor dans, la brigadă, sau la cor, îşi caută şi condamnat, iar în 1940 este trimis
Alac 620 kg *4’ 190 kg ce s-au produs în viaţa internă a în­ locul său, fiindcă directoarea cămi­ nunţă încetarea, parcă m întîi în lagărul de Ia Miercurea Ciu-
tovărăşirii, modul de muncă dezorga­ nului tov. Moldovan Maria a anunţat citeşti un regret întipă­ cului, apoi la Caracal, împreună cu
Fasole (boabe) 80 kg •? 1ţ80 kg nizat practicat de unii întovărăşiţi în începerea repetiţiilor. Şi cu conştiin­ alte sute de luptători comunişti, pa­
405 kg anii trecuţi, nu va mai fi admis, aşa ciozitatea care caracterizează pe par­ trioţi antifascişti care se ridicaseră
Fl.-soarelui 410 kg -- -- că de aci înainte n-o să mai rămînă ticipanţi, fiecare îşi ia locul s ă u ; rit pe feţele tuturor. Dar la luptă împotriva dictaturii fasciste
nici o bucată de teren neplivit cum zumzetul încetează. ce pregătea războiul criminal îm­
Borceag ¦------- 850 kg s-a întîmplat în anul 1954 de pildă, nu-i nimic, o pauză mi- g potriva Uniunii Sovietice.
— SLU nesecerată la timp ca în anul Colectivele şi-au început activita­
Orz — — 1955. tea. că nu strică. Viaţa de zbucium, chinurile îndu­
„Artiştii“ în avalanşă, rate, regimul distrugător din temniţă
Cartofi 420 kg Acestea sînt motivele ce-mi dau Iată la brigada artistică pe tova­ şl lagăre i-au şubrezit sănătatea. In
Trifoi (nutreţ) — — convingerea că în anul 1956, vom ob­ răşul Nicolescu Ştefan prezentatorul Ianuarie 1941 se îmbolnăveşte grav.
ţine recolte mult mai bogate şi că, programului. Textul ales cu grijă, a- pornesc toţi spre un Bestiile fasciste din administraţia la­
Tutun (foiţe) 124 kg prin urmare, vom putea trăi şi mai decvat specificului locului, ţintuieşte gărului îi refuză orice asistenţă me­
bine decît trăim astăzi. cu cuvinte amare leneşii, birocraţii colţ al sălii. Şi acolo dicală. Acţiunea susţinută a tovară­
care s-au cuibărit pe undeva, şi de­ şilor din lagăr şi a celor din afară
Total produse 3.684 kg 6.666 kg AURELIU DOMŞA-UCU mască fără cruţare vechile obiceiuri la început pare să nu duce totuşi la transportarea lui în
atunci cînd e vorba de a fi „anga- fie prea mare lucru. To­ Bucureşti pentru a fl Internat în
Valoarea în lei a produselor obţi­ memibru all întovărăşirii agricole „Zorite tuşi, curiozitatea te face spital. Dar criminalii de la siguranţă
nute de ţăranul muncitor Tîrtu Todor, vroiau să-l ucidă cu orice preţ. Deşi
(la preţul pieţii libere), este de apro­ roşii“ din Peţetaa — raionul Alba să te duci acolo. ştiau că starea lui era foarte gravă
ximativ 9.000 lei, iar valoarea pro­ II ţin încă 8 zile la prefectura poli­
duselor ce le-am obţinut eu este de Enigma s-a dezlegat: din nou Mol nit spre casă şi cei care au citit la ţiei. Cînd în sfîrşit este adus la spi­
17.000 lei. dovan Macovei şi Goţa loan au în bibliotecă şi cei de la cursul agroteh­ tal se constată că nici un ajutor me­
ceput o partidă de şah. Pe bună drep nic şi cei din echipele artistice. Un­ dical nu mal poate fi de folos.
Dacă raportăm cantitatea produse­ tate tovarăşa directoare a căminulu deva mai departe sau mai aproape, se
lor la numărul hectarelor ce le are cultural se mîndreşte cu aceşti doi aprind sau se sting lumini. E oră tîr- B.H. Berea s-a stins din viaţă la 13
februarie 1941.
zie, dar sigur că fiecare în gîndul
Dar viaţa lui nu s-a Irosit zadar­
şahişti. Ne informează că aceştia sînt său tot mai reflectează încă asupra nic. Lupta dîrză, munca Iui devotată
şi neobosită pentru cauza cea mai
Gospodăria anexă din Calan cei mai buni la jocul de şah şi că rolului din piesă, asupra vreunei fi­ măreaţă a omenirii au dat roade.
la mulţi concurenţi în cadrul întrece­ guri de dans, sau poate asupra con­ Datorită Iui Berea şi a zeci şi sute de
trebuie să reducă preţul de cost al laptelui tovarăşi asemenea Iui, care şi-au în­
rilor care au avut loc le-au făcut „zile cursului ce se apropie... chinat viaţa luptei pentru eliberarea
patriei de sub jugul exploatatorilor,
grele“. Şi doar n-au învăţat şahul de- N. CAZAN partidul nostru s-a legat mai strîns
de mase, şi-a sporit autoritatea, a
Zootehnia este o ramură de produc­ pe anul 1955 a fost depăşit cu mult, descărcate lîngă şopron şi lăsate în sfărîmat dictatura cruntă a burghe­
ziei şi moşierimii.
ţie importantă a gospodăriei anexe totuşi preţul de cost pe litru de lapte, ploaie şi zăpadă în timp ce acesta

„Minerul IV“ din Simeria. Muncito­ nu a scăzut faţă de cel planificat, ci stă gol. Şira cu paiele de ovăz, care Cînd şti să faci „economii“

rii acestei gospodării de la ferma zoo­ dimpotrivă, a crescut. ocupă un loc important în hrana ani­

tehnică din Călan, au reuşit să ob­ Creşterea preţului de cost al lap­ malelor, este lăsată fără vîrf, ceea ce Pentru ca în zilele consfătuirii ca­ spune lor oare luminători ? Şi dacă
ţină anul trecut rezultate frumoase în telui este motivată de unii tovarăşi face ca apa să pătrundă în paie şi drelor didactice din raionul Ilia şi li se spune aşa, dacă se cheamă că
ce priveşte mărirea producţiei de lap­ din conducerea gospodăriei prin fap­ să le strice. In jurul ei se află risi­ oraşul Deva, să se poată desfăşura sînt luminători, apoi nu se poate spu­
te pe cap de vacă. De la vaca „Puşa“, tul că-i ridicat şi preţul de cost al pite cantităţi de nutreţ cu care ar pu­ munca în bune condiţiuni, au fost ne că au şi căldură ? Şi dacă au
s-au obţinut 25 litri de lapte la zi. Va­ furajelor. Aceasta este adevărat. Nu tea fi hrănite cel puţin două vaci o luate din timp măsuri corespunzătoa­ căldură atunci ce le mai trebuie foc?
cile „Cerna“ şi „Mica“ dau de aseme­ numai că furajele au un preţ de cost iarnă întreagă. re, ca sălile în care se va lucra să
nea peste 20 litri de lapte la zi. ridicat, dar sînt totodată şi de proa­ fie bine încălzite. In acest scop a Iată un raţionament cît se poate
stă calitate din cauză că nu au fost Această stare de lucruri dovedeşte fost transportată o cantitate de lemne
Este important de arătat că la a- recoltate la timpul optim şi păstrate o proastă gospodărire, lipsă de inte­ necesară. Sarcina transportului a fost de „avantajos“ şi în baza acestuia to­
ceastă fermă de vaci există posibili­ res şi răspundere în muncă din par­
varăşul Dula a reuşit să pună fru­

tăţi pentru a se obţine rezultate şi în bune condiţiuni, lucru ce are in­ tea tovarăşilor din conducerea gos­ încredinţată unor tovarăşi printre ca­ muşel la o parte aşa „pentru inimioa­
mai însemnate în depăşirea planului. fluenţă directă asupra scăderii pro­ podăriei. Tovarăşul inginer Rădescu
Mai sînt încă vaci — ca cele îngrijite ductivităţii animalelor. Dumitru şeful secţiei din Călan se re şi tovarăşul Dula Adam. Acesta ra lui“ aproximativ jumătate din lem­
de Cristea Florica — care dau o pro­ străduieşte să pună la punct lucrurile din urmă s-a dovedit a fi cel mai nele aduse consfătuirii. Aceste lemne
ducţie scăzută de lapte, din cauza Tovarăşii din conducerea gospo­ şi a reuşit să îndrepte într-o oarecare „grijuliu“ în ceea ce priveşte soarta se găsesc acum la loc sigur, (la el
dăriei ştiu bine că furajele sînt pro­
proastei hrăniri şi îngrijiri. Conduce­ curate la un preţ de cost ridicat. Cu măsură situaţia de cînd deţine func­ lemnelor pentru încălzit. Ce şi-a zis acasă), iar conştiinţa tovarăşului Dula

rea gospodăriei nu s-a îngrijit să cre­ toate acestea, nu au făcut nimic pen­ ţia respectivă. Dacă i s-ar acorda un e l : ce ar fi să fac unele „economii“ îşi vede mai departe de drum netul­

eze condiţii de muncă corespunzătoare tru a combate risipa lor. De la şo­ ajutor mai substanţial din partea de aici ? Şi a făcut. Nu a folosit de­ burată, ca şi cum nimic nu s-ar fi
muncitorilor de la ferma de vaci ceea pronul unde se păstrează şi pînă în
ce are drept urmare ca raţiile să nu se grajd sînt dîre groase de nutreţ care conducerii de centru, dacă ar găsi mai cît aproximativ jumătate din lemnele întîmplat.
dea întotdeauna în funcţie de greuta­ este călcat. în picioare şi amestecat multă înţelegere din partea acesteia, Solidă conştiinţă nimic de zis. Me­
de bună seamă că tovarăşul inginer, aduse. E drept că au cam tremurat ei

te şi producţia de lapte a fiecăreia. cu noroi. Ba mai mult, cantităţi în­ Rădescu va reuşi să îndrepte situa­ învăţătorii şi profesorii în timpul zi­ rită pe drept cuvînt să fie niţel scu­

Deşi planul de producţie la lapte semnate de furaje sînt de multe ori ţia la secţia din Călan. lelor de consfătuire, dar ce, nu li se turată.

Din aceasta rezultă importante obligaţii jelor frontale, n-a fost îndeplinită decît cuvenite, pentru a curma orice încercare

Centralismul democratic — principiu călăuzitor te ceea ce priveşte controlul organelor parţial. de slăbire a disciplinei de fier a parti­

de partid asupra muncii şi hotărârilor co­ O altă cerinţă importantă a centra­ dului.

al structurii organizatorice a partidului mitetelor de partid subordonate lor şi ale li smului democratic este respectarea stric­ Organizarea partidului pe baza centralis­

organizaţiilor de bază. tă a disciplinei de partid care este lege mului democratic duce la dezvoltarea ini­

Hotărârile organizaţiilor de partid ex­ pentru toţi membrii de partid indiferent ţiativei membrilor de partid, la activi­

primând interesele maselor de oameni ai te ce funcţie s-ar găsi. întărirea per­ zarea lor. Democraţia internă de partid»

Partidul Muncitoresc Român este con­ narea organelor inferioare faţă de cele tive care acţionează în ţara noastră, ho­ muncii trebuie să fie Cît mai juste şi să manentă a disciplinei de partid cere o ca parte integrantă a centralismului de­
ducătorul luptei oamenilor muncii pentru superioare izvorăşte din principiul potri­ tărâri care exprimă interesele vitale ale se controleze permanent îndeplinirea lor. luptă necruţătoare împotriva oricărei a- mocratic, asigură tuturor membrilor de

construirea socialismului în patria noastră. vit căruia te partid minoritatea se supu­ celor ce muncesc. înfăptuirea în practi­ Comitetul raional de partid Petroşani bateri care îşi are izvorul te spiritul anar­ partid participarea activă La discutarea şi

In întreaga sa activitate, partidul nostru ne majorităţii. că a cerinţelor centralismului democratic acordă o atenţie deosebită luării de ho­ hic mic-burghez. Disciplina de partid se rezolvarea problemelor de partid.

se călăuzeşte duipă învăţătura marxist- La baza centralismului democratic se înseamnă traducerea în viaţă a hotărâ­ tărâri cît mai juste pentru realizarea sar­ apreciază duipă felul cum membrii de par­ Pornind de la faptul că centralismul

leninistă, dup-ă experienţa gloriosului află unitatea de voinţă, de acţiune a rilor partidului fără nici o rezervă. cinilor construcţiei economice şi culturale tid luptă pentru îndeplinirea sarcinilor ce democratic se bazează pe activitatea ma­

Partid Comunist al Uniunii Sovietice. masei membrilor de partid ale cărora ini­ Plenara C.C. al P.M.R. din august- 1953, şi executării unui control cît mai eficace le-au fost încredinţate. In orice condiţiuni, sei membrilor de partid, una din cete

Lia baza organizării partidului nostru stau ţiative creatoare se dezvoltă de partid a pus în faţa întregului partid sarcini asupra îndeplinirii hotărârilor. In ela­ comuniştii trebuie să lupte pentru întă­ mai vii expresii ale democratismului o

principiile organizatorice leniniste care şi face ca centrali sinul partidului să ai­ deosebit de importante cu privire la dez­ borarea hotărârilor, comitetul raional con­ rirea disciplinei, să fie model de res­ constituie munca colectivă, care este prin­

asigură unitatea de neclintit a rîmdurilor bă un caracter democratic. Centralismul voltarea economiei şi îmbunătăţirea mun­ sultă un activ mai larg din oare fac pectare a disciplinei de partid şi de cipiul suprem al conducerii de parti d.

sale. te partid constă te faptul că toate organe­ cii de partid. înfăptuirea acestor sarci­ parte şî membri de partid specialişti în stat. Organizaţiile de partid care reu­ Mumca colectivă permite organelor de con­

Elaborând învăţătura despre partidul le conducătoare ale partidului sînt alese ni a dus la obţinerea ie succese te înfăp­ problemele respective. Atunci cînd se şesc să înrădăcineze o disciplină conşti­ ducere să elaboreze cete mai juste mă­

de tip nou, Lente a arătat că acesta îşi de jos în sus şi periodic sînt obligate să tuirea sarcinilor primului plan cincinal, analizează îndeplinirea hotărârilor se fo­ entă, obţin şi te îndeplinirea planului ce­ suri ; ea presupune ca în munca Tor să

va putea îndeplini datoria, numai dacă prezinte dări de seamă te faţa organiza­ la o mai justă repartizare a fondului de losesc de asemenea brigăzi formate din le mai bune succese. Aşa putem arăta sec­ se sprijine pe activul de partid. Condu­

va fi organizat în modul cel mai centra­ ţiilor de partid. investiţii. Accentuîndu-se dezvoltarea in­ tovarăşi competenţi în domeniul muncii torul IV de La mina Aninoasa, Filatura cerea colectivă înseamnă nu numai ela­
li ziat, dacă în rândurile lui va domni o dis­ Organizarea centralizată a partidului îi dustriei grele s-a ţinut cont totodată de ce se analizează.
Lupeni şi áltete, unde organizaţiile de ba­ borarea în colectiv a hotărârilor dar şi

ciplină de fier. dă posibilitatea de a uni toate forţele dezvoltarea armonioasă a tuturor ramu­ C u : toate acestea, se mai întîlnesc şi ză reuşind să imprime o disciplină înal­ organizarea muncii de îndeplinire a hotă­

Ideia despre organizarea partidului pe şi a le îndruma spre rezolvarea sarci­ rilor economiei naţionale. In munoa de unele aspecte negative îndeosebi te pro­ tă în rândul membrilor de partid, obţin rârilor luate. Esenţa conducerii colective

baza centralismului, reiese din formularea nilor ce-i stau te fiaiţă. De asemenea, or­ partid — după plenara din august 1953 — blema urmăririi aplicării în viaţă a hotă­ succese importante în realizarea sarcini­ constă în folosirea criticii şi autocriticii

lui Lenta la cel de-al II-lea Congres al ganizarea centralizată permite Comitetu­ s-a îmbunătăţit conducerea colectivă, s-a rârilor pînă La organizaţiile de bază. Aşa lor de producţie. în ridicarea producti­ întrucît numai prin aceasta este posi­

P.M.S.D.R. ou privire la chestiunea, cine lui Central să controleze activitatea tutu­ creat activul de partid şi s-a întărit ro­ de exemplu, hotărârea comitetului regio­ vităţii muncii şi te lupta pentru reduce­ bilă o muncă rodnică colectivă. De aceea

cioate fi membru de partid. Formularea le­ ror organizaţiilor locale, să le sprijine şi lul de conducător al organizaţiilor de nal de partid cu privire la îuna funcţio­ rea preţului de cost. partidul condamnă ou tărie orice încer­

ninistă arată, că orice membru de partid să generalizeze experienţa bună a acestora. partid în toate sectoarele de activitate. nare a învăţământului de partid, deşi Cea mai mare parte a membrilor da care de înăbuşire a spiritului critic.

trebuie să facă parte şi să activeze în- Comitetul Central este organul care Aplicarea centralismului democratic în­ prevedea sarcini concrete pentru ridi­ partid din raionul Petroşani respectă dis­ Pe baza aplicării stricte a principiilor
tr-una din organizaţiile partidului, să fie îndrumă întreaga muncă a partidului, se seamnă a organiza te aşa fel munca în- carea calităţii propagandei de partid şi ciplina de partid şi de stat, constituie centralismului democratic, partidul nostru
astfel, sub controlul şi conducerea parti­ bucură de o autoritate de neclintit, dato­ cît să se execute imediat toate hotărârile îmbunătăţirea frecvenţei, n-a fost îndepli­ exemplu demn pentru masa oamenilor asigură tot mai mult creşterea activităţii
dului. rită fermităţii ou oare luiptă pentru apli­ partidului. Raportul C.C. al P.M.R. te nită de către toate organizaţiile de partid muncii. Cu toate acestea, s-înt unii mem­ membrilor de partid, întărirea continuă a
carea liniei politice a partidului. cel de-al II-lea Congres al P.M.R. e 11 din raionul Petroşani. Astfel, activiştii de brii de partid care nu-şi îndeplinesc sar­ rândurilor sate, a unităţii şi disciplinei sale
Prin organizarea centralizată a partidu­ arătat că te ultimul timp s-a îmbunătăţit partid n-au fost repartizaţi de a răspun­ cinile încredinţate dovedind formalism şi de neclintit.
lui se înţelege că partidul este organi­ In condiţiile construirii socialismului
zat ca un tot unic, cu un singur statut creşte şi mai mult importanţa centralis­ munoa organelor de partid în ceea ce pri­ de de buna funcţionare a unui curs sau superficialitate în activitatea lor. călcând Luptînd pentru respectarea şi îndepli­
şi un singur program, cu o singură dis­ mului democratic. Partidul conduce întrea­ veşte aplicarea hotărârilor partidului şi cerc din învăţămîntul de nartid, comite­ disciplina de partid şi de stat. Aşa se pot nirea întocmai a prevederilor principiilor
ciplină, obligatorie te egală măsură pen­ ga construcţie socialistă care se reali­ guvernului, cît şi a propriilor hotărâ­ tele de partid de la minele Petrila, şi arăta tovarăşii Furca Iosif secretarul or­ centralismului democratic, organizaţiile
tru toţi membrii de partid. Organizarea zează prin înfăptuirea sarcinilor planu­ ri. Cu toate acestea se mai mani festă în­ Lupeni, comitetul local de partid din Lu- ganizaţiei de bază ia serviciul mişcare de noastre de partid vor reuşi să ridice mun­
centralizată mai înseamnă, că organul su­ lui de dezvoltare economică şi cultura­ că unele lipsuri te îndeplinirea întocmai peni, n-au eliberat nici pînă acum pro­ la C.F.R. Petroşani, Bacinschi Mihai de ca de partid, La nivelul sarcinilor puse
prem al întregului partid, este Congresul lă, Pentru aceasta se cere o bună coor­ şl la timp a hotărârilor.
partidului, iar te intervalele dintre Con­ donare a muncii, o disciplină unică te pagandiştii de alte sarcini, iar cei care La L/upeni, Gubaş Iuliu de la Lonea, An- de cel de-al II-lea Congres al P.M.R., a-
grese — Comitetul Central. Pe baza cen­ îndeplinirea prevederilor planului. In Statutul P.M.R. se arată : „toate or­
tralismului, organele inferioare ale parti­ ganizaţiile de partid sînt autonome în neglijează studiul nu sînt traşi la răspun­ draş Iuliu de La întreprinderea Vi2 con­ sigurînd îndeplinirea prevederilor noului
dului sînt obligate să îndeplinească toate Baztedu-se pe învăţătura marxist-leni­ ceea ce priveşte rezolvarea problemelor lo­ strucţii Petroşani, Pop Teodor de la de­ plan cincinal.
hotărârile organelor superioare. Subordo­ nistă, C.C. al P.M.R. elaborează hotărâri dere. De asemenea, hotărârea biroului co­ poul C.F.R şi alţii Faţă de abaterile POMPILTU UNGUR
care ţin seama de legile economice obiec­
cal©, în măsura te care hotărârile pe care mitetului raional cu prlvîre la extinderea aceri >• membri de pârtid, organizaţiile de membru al Comitetului raional de partid
le iau nu contravin hotărârilor partidului“. lucrului după graficul ctalie şi a abata- bază trebuie să ia măsurile organizatorice
Petroşani