Page 15 - 1956-02

Mr. 559 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

VIAŢA DE PARTID Scrisoare deschisă

către colectivul minelor de fie r din Teliuc 11 de ani de Ia moartei

Iscarea h©f®rrrsi Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R., au pus în faţa
noastră, a furnaliştilor, sarcina sporirii continue a producţiei de fontă şl
Tn scopul îmbunătăţirii muncii în
vederea transformării socialiste a a- rea aplicării ei, pian care nici pină îmbunătăţirea calităţii acesteia. F. M. Dostoievski, s-a născut în pildă, reprezintă judecata artistului
gricuîturii şi a ridicării producţiei a- în prezent nu a fost dus la îndepli­ 1821 la Moscova. Copilăria şi tinere­ asupra societăţii împărţite în clase,
grico'e, biroul Comitetului regional de nire. îndeplinirea sarcinilor de sporire a producţiei de metal, sînt însă con­ ţea şi-a petrecut-o în familia tatălui condamnarea artistică a acestei so­
partid Hunedoara, a elaborat în lu­ diţionate în mare măsură de felul cum voi ne asiguraţi cantităţile de său care era medic într-un „spital cietăţi. „Crimă şi pedeapsă“ este una
mina Directivelor celui de-a! !î-îea Biroul Comitetului raional de par- minereu necesare. pentru săraci“. încă aici, viitorul scri­ din cele mai valoroase opere ale li­
Congres al P.M.R., hotărîri prin care tid-Alba nu a respectat nici măcar itor a putut să observe fondul îngro­ teraturi! mondiale. Prin această carte
obiigă comitetele raionale de partid propria sa hotărîre luată ia 24 iunie Trebuie să vă spunem că în această privinţă, întîmpinăm greutăţi în
să ia o serie de măsuri practice, me­ 1955, decît în rnod parţial. In aceeaşi exploatarea normală a furnalelor, fiind nevoiţi să schimbăm des reţetia
nite să ducă la întărirea economico- situaţie se afiă şi alte hotărîri ale bi­ de încărcare a furnalelor şi chiar să le reducem.
organlzatorică a gospodăriilor colec­ roului Comitetului raional de partid Aceste greutăţi se datoresc în mare parte şi vouă, prin faptul că în zitor al societăţii bazată pe inegali­ este biciuit caracterul Inuman al orîn-
tive şi a întovărăşirilor, precum şi la din Alba. perioada 1—6 februarie a. c., nu ne-aţi trimis cantităţile de minereu tate şi asuprire. La 22 de ani, după dulrll capitaliste şi este arătat în
intensificarea muncii politice pentru contractate şi .anume: limonită, ne-aţi trimis numai 72,4 la sută ; siderită ce a terminat studiile de inginerie la mod obiectiv că orice încercare a
crearea de noi unităţi socialiste în O lipsă a biroului Comitetului raio­ 60,1 la sută; hematită 77,3 la sută şi ancherită 33,1 la sută. Total 61,9 Petersburg, Dostoievski se consacră omului de a găsi o ieşire din atmos­
agricultură, în aşa tei, ca la sfîrşilui nal de partid Alba, constă şi în faptul literaturii ; chiar de Ia început el con­ fera sufocantă a societăţii capitalis­
ceiui de-al doilea cincinal cantitatea că hotărîriîe comitetului regional de la sută. Aceste greutăţi le-am întîm pinat şi în cursul lunii trecute.
partid şi ale biroului comitetului regio­ Pe lîngă cele arătate mai sus în ceea ce priveşte oantitatea, lasă sideră că literatura trebuie să lie te, este condamnată eşecului total,
de cereaîe-marîă provenită din secto­ nal, precum şi hotărîriîe comitetului de dorit- şi oalitatea minereului. Deexemplu, în limonită se găseşte un pusă în slujba societăţii. Cunoştinţa dacă el rămîne prizonierul moralei
rul socialist a! agriculturii să fie 60- raional, se aduc la cunoştinţa organi­ sa cu Nekrasov, cu Belinski, a întă­ burgheze.
70 la sută din întreaga producţie de zaţiilor de bază numai verbal, prin procent destul de ridicat de ancherită brută şi chiar steril.
cereaie-marfă. instructorii teritoriaii, fără a fi în­
scrise în vreun caiet pentru a se pu­ Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la sectorul furnale al rit în el dorinţa de a urma tradiţiile Pe această linie se păstrează şi
Biroul Comitetului raional de par­ tea ţine evidenţa ior şi pentru a putea uzinei „Victoria“ din Călan, vi se adresează pe această cale, chemîndu- nobile ale creaţiei Iul Puşkln şi Go­ celelalte cărţi ale lui.
tid din Aibă, ana’izîndu-şi activitatea fi urmărite cum sînt traduse în via­
ţă. Aşa se face că unele organizaţii vă în mod tovărăşesc să-l sprijiniţi în lupta lui pentru realizarea anga­ gol, tradiţiile literaturii înaintate ruse In prezent, ideologii reacţionari din
în domeniu! transformării socialiste a de bază nici nu ajung să ia cunoş­
agriculturii, a elaborat unele hotărîri tinţă despre conţinutul hotărîrilor, jamentelor toate de a da patriei tot mal multă fontă peste plan, asigu- din secolul al X!X-lea, cu orientarea ţările capitaliste se străduiesc să cau­
care au ca scop lichidarea lipsurilor aşa cum a fost cazul la organizaţiile
avute în trecut şi intensificarea mun­ de bază din Ighi.u, Şard, Hăpria şi irî-ndu-ne zilnic cantităţi sporite de minereu şi de calitate cît mai bună. ei umanistă, democratică, cu atenţia te la Dostoievski, confirmarea propa­
altele.
cii politice în toate comunele şl sa­ Sîntem convinşi că muncitorii, tehnicienii, şi inginerii minelor de pe care o acordă soartei oamenilor gandei lor antiştlinţifice, mistice, a
tele pentru crearea de noi gospodă­ Muncind în felul acesta, birou! Co­
rii colective şi întovărăşiri. mitetului raional de partid Alba nu fier din Teliuc, se vor mobiliza şi ne vor ajut-a şi de data aceasta aşa simpli, cu solicitudinea el faţă de a- afirmaţiilor lor false, că omul ar fi
va reuşi să lichideze cu rămînerea in
Comitetul raional a constatat că urmă în ce priveşte îmbunătăţirea vie­ cum de, altfel ne-au ajutat de mai multe ori, atunci cînd am avut greu­ ceşfia. Prima povestire a Iui Dostoiev­ imperfect şi că ar fi infructoase în­
una din cauzele care au făcut să se ţii de partid în gospodăriile colective tăţi în muncă.
obţină rezultate slabe în raionul Alba, şl în sate — factor hotărîtor în întă­ ski „Oameni săgnani“ a fost scrisă în cercările de a organiza societatea pe
mai ales în ce priveşte întărirea rirea economico-organizatorică a gos­
podăriilor colective'şi a atragerii în­ In numele colectivului sectorului furnale : spiritul acestor 'tradiţii. Este impor­ principii socialiste. El scot la Iveală
organizatorico-economică a gospodă­ tregii ţărănimi muncitoare pe calea
riilor colective, este superficialitatea muncii în comun. Nu va putea de a- KISS EREMIA ZAVOIANU PETRU tant de subliniat că această operă a cele mal întunecate pagini din ope­
cu care sînt privite hotărîriîe birou­ semenea să facă faţă sarcinilor tra­
lui comitetului regional de partid şi sate ele Directivele celui de-a! !î-lea secretarul org de bază P.M.R. şeful sectorului furnale trezit nu numai sentimente de simpa­ rele scriitorului cu scopul de a calom­
chiar ale biroului comitetului raio­ Congres al partidului cu privire la
nal, de însăşi membrii acestuia din ridicarea producţiei agricole. MIHUŢ IOAN^ DEMINESCU LIVIU tie şi milă faţă de eroii ei. Ea a tre­ nia revoluţia şl poporul rus.
urmă. Aşa se explică faptul că ho-
tărîrea biroului comitetului regional Numai executînd un control riguros secretarul org. de bază U.T.M. preşed. comitetului sindical de secţie zit în acelaşi timp şi sentimentul de Demascarea tuturor încercărilor de
de partid din 2i septembrie 1955, şl sistematic in organizaţiile de bază
a stat în dosar fără ca biroul asupra felului cum sînt aplicate în protest împotriva ordlnei sociale, ca­ a denatura sensul şl importanţa crea­
comitetului raional să-şi întocmea­
viaţă hotărîriîe partidului şi guvernu­ Conferinţa despre reducerea preţului de cost re mutila omul. Nekrasov şi Belinski ţiei lui Dostoievski, reprezintă lupta
scă un plan de măsuri în ve­ lui, vom putea realiza sarcinile mă­ au făcut o primire entuziastă pri­ pentru adevăratul Dostoievski, pentru
derea traducerii în viaţă a sarcinilor reţe ce ne stau în faţă în cel de-ai
ce decurg din această hotărîre. Nu­ doilea plan cincinal. Zilele trecute, Societatea pentru In încheiere, tovarăşul inginer Onac mei opere a timarului scriitor. valoarea permanentă a cuvîntulul său
mai pe ia jumătatea iunii decembrie
1955, cînd au fost controlaţi de in­ CRICOVEANU TRAIAN răspîndirea ştiinţei şi culturii a orga­ Ioan în numele colectivului ateliere­ Dar încă în perioada de la începu­ artistic.
structori ai comitetului regional de nizat la Atelierele C.F.R. Simeria o lor, a mulţumit S.R.S.C., exprimînd tul creaţiei sale, s-au manifestat în Creaţia lui Dostoievski a îmbogăţit
partid, s-au luat măsuri pentru a se instructor al secţiei agrare a conferinţă cu tema : „Importanţa re­ totodată dorinţa colectivului de a mai mod vădit la el tendinţe ideologice mult literatura mondială, în cadrul
întocmi un pian de măsuri în vede- ducerii preţului de cost“, la oare au căreia îl revine unul din primele lo­
Comitetului regional de partid- participat numeroşi tehnicieni şi in­ audia astfel de conferinţe de un înalt contradictorii. Dacă adevărul vieţii curi, datorită forţei excepţional de
Hunedoara nivel ştiinţific care constituie un pre­ oglindit în operele lui Dostoievski îl mari a cuvintului său artistic, dato­
gineri. A conferenţiat tovarăşul I. ţios ajutor în lupta pentru îndepli­ inspira pe seriilor să creeze cele mai rită zugrăvirii veridice, zguduitoare,
Georgescu de la Institutul de cerce­ nirea sarcinilor celui de-al doilea cin­ bune dintre figurile sale artistice rea­ a tablourilor din viaţa societăţii cu
tări economice al Academiei Republicii cinal. liste, în schimb, în unele cazuri, con­ contradicţiile el crude de Idei, senti­
Populare Romîne.
cepţiile lui contaminate de urmele In­
fluenţei ideologice burgheze, aveau mente şi trăiri ale omului.

O bsesia a fost în v in să!f o il e t o n înrîurlri dăunătoare asupra creaţiei Laturile progresiste ale creaţiei lui

sale. Acest lucru nu a putut să nu Dostoievski stabilesc o legătură indi­
aducă şi a adus chiar prejudicii gra­ solubilă intre el şl literatura rusă

Postescu David. vicepreşedintele Preda, preşedintele U.R.C.C. — Se- ve realismului său, a slăbit geniul înaintată, umanistă, literatura creată
său artistic. Drept rezultat, în căr­ de Puşkin, Lermontov, Gogol, Ne­
cooperativei „Sebeşana" din Sebeş, beş, şi Cianu directorul Comraicoo- ţile sale, adeseori apar imagini arti­ krasov, Toistoî.
ficiale, false, lipsite de adevărul vie­
mergea pe stradă. Era ger şi nasul putui, şi directorul Agevacooputui, ţii. Din exeinpiul lui Dostoievski se Consiliul Mondial al Păcii a inclus
cea de a 75-a aniversare de la moar­
ii îngheţase. Cu toate acestea ii pur- dar niciuntil n-a zis nimic. Şartata- vede clar ce influenţă dăunătoare are tea lui Dostoievski printre datele ca­
asupra creaţiei, chiar a unui scriitor re au fost comemorate anul acesta în
ta semeţ in bătaia gerului; viteaz, nia se muşamalizase. Se „achiziţio- genial, concepţia reacţionară despre toate ţările.
lume.
nepăsător, batjocoritor... naseră" astfel peste 400 litri de u- Poporul sovietic, oamenii înaintaţi

— Ehei gerule, ăsta-i nas de vice- Ici şi, totul ar fi mers înainte. Dar...

Recen să mint ul populaţiei preşedinteI Să nu îndrăzneşti să te ei, aţi ghicit? Obsesia, de trei ori

atingi de el I obsesia I Nu-l lăsa in pace. Obsesia

Cum Irebuie să se dedare ţara noastră pe naţionalităţi (romîni, Dar deodată, capul vicelui, deveni “ sPunea eă a înşelat statul şi gos- Printre lucrările cele mal valoroa­ din celelalte ţări, apreciază mult rea­
se ale Iui Dostoievski, putem pomeni lizările culturii din veacurile trecute,
vîrsîa ? maghiari, germani etc.). incărcat de ginduri, de obsesii... I se poamele Sebeşulut, ca şi-a pătat „Adolescentul“, „Idiotul“, „Fraţii care îmbogăţesc tezaurul culturii, con­
părea că vede o gospodină ducîn- renumele". Karamazov” şi „Crimă şl pedeap­ temporane a omenirii progresiste. Ei
La recensămînt vîrsta trebuie de­ La recensămintele ce s-au efectuat du-se la magazin să cumpere nişte Dar să lăsăm povestea cu uleiul să“. Toate acestea ocupă un loc deo­ apreciază tot ce este mai bun în crea­
clarată numai în ani împliniţi. Aşa, în trecut sub regimul burghezo-moşie- sebit de Important în moştenirea ar­ ţia lu! Dostoievski, tot ce determină
de pildă, dacă o persoană la 21 fe­ resc persoanele care nu erau de na­ ulei de gătit, iar vinzătorul ii răs­ şi soda. tistică lăsată omenirii de către acest marea însemnătate a moştenirii artis­
punde sec: mare scriitor. tice a genialului scriitor rus şl mon­
bruarie nu a împlinit încă 25 ani, va ţionalitate romînă se fereau de mul­ Iată-l pe Postescu ajuns din nou dial.
— N-avem I Romanul „Crimă şi pedeapsă“ de
declara că -are 24 ani. te ori să-şi declare adevărata naţio­ la cooperativă. Cooperativa era în­

Dacă un copil la 21 februarie nu nalitate din cauza măsurilor de asu­ Apoi, i se părea că prin oraş oa­ chisă. înăuntru, David Emil şi
Opincaru Ioan, gestionarii de la
a împlinit încă un an, -atunci pentru prire ce se luau împotriva celor de menii vorbesc

acest copil se va declara numărul to­ altă naţionalitate. In regimul de de­ — Auzi dragă, a venit ulei la ue} sodă, făceau totalizarea u-

nilor împlinite, adică, 9 toni, 6 luni mocraţie populară, în care statul a- cooperativă, dar Postescu vicepreşe- achiziţionat. Cînd l-au văzut voace consiliul de familie al coopera­ Desfăcură ziarul şl citiră : Foileton;
dintele şi cu David Emil gestionarul, Ţe vicepreşedinte, l-au întimpinat tivei. S-aducă toate neamurile din „Obsesia a fost învinsă"!
etc. după caz, fără numărul de zile sigură drepturi egale cu poporul ro-
care au trecut peste lunile împlinite mîn tuturor minorităţilor naţionale, i-au venit de hac... îngrijoraţi: schema „Sebeşanei", să descopere şi Se păstră un moment de recule­
...Şi obsesia îl înebunea pe Pos- ~ ^ ar ce avetl>bunul nostru vi- să scoată din el, obsesia care-l tur­ gere... Deodată, se făcu în coope­
Pentru copiii care n-au împlinit o toţi cetăţenii pot declara liber naţio­ bură adine.
nalitatea căreia îi aparţin. rativă un întuneric beznă. Toţi erau
lună se va declara „sub o lună“. tescu. O obsesie, cu sodă caustică şi ce „ ,
ulei. Cum să scape de ea ? Pentru Postescu, se opri locului frămintat ...S-a adunat consiliul de familie. sugrumaţi de emoţie. întunericul
Cum irebuie să se răspundă Naţionalitatea nu trebuie să fie con­
ia smirebăriie privind fundată cu limba maternă sau cu a mia oară, in minte i se depăna de ginduri şi spuse: N-a rezolvat nimic, obsesia n-a pu­ ţinu numai cîteva secunde. Cînd se
cetăţenia. Prin limba maternă se în­
nafiorcaiiiaiea şi limba maîarnă? ţelege limba pe oare o persoană o aceeaşi poveste: Venise la coopera- — l-a ascultaţi-mă, in afară de tut fi scoasă din vicepreşedinte. N-a făcu lumină, toţi scoaseră un oftat
tivă ulei din fond centralizat pentru căciulă, haină, palton, bocanci, fu- fost găsită. Zăcea, mocnea, în Pos­ de uşurare. Vicele, a apărut transfi­
desfacere. Ce-au făcut ei ? Uleiul nu Iar, cămaşă, mai vedeţi ceva la tescu ca o lavă din vulcan. gurat şi ceva mai slab. In timpul
Pe baza răspunsurilor date la în­ vorbeşte în cadrul familiei sale, indi­
trebarea privind naţionalitatea se va ferent de naţionalitatea pe oare o l-au pus in vînzare. L-au ţinut tot mine ? I — Voi plesni, dragile mele rude, întunericului, ieşise din el obsesia ca­
putea cunoaşte numărul populaţiei din are. in butoi. Venea cumpărătorul; îi tre- începu să se plingă vicepreşedintele. re acum stătea pe masă, învinsă, cu­
buia sodă. (dar acesta n-o putea lua Cei întrebaţi, rămaseră pironiţi de Şi toată adunarea se porni pe plins.
declt pe bază de schimb de produ- Plîngeau cu hohote... prinsă în rîndurile unui articol...
mirare. Vicepreşedintele se infu- Postescu citi solemn, foiletonul din
ziar. Foiletonul n-avea sftrşit. Vice­
Angajament îndeplinii înainte de termen r‘e •'

Muncitorii şantierului nr. 136 al au făcut posibil ca productivitatea se). Aşa că făcea un bon de cumpă- — Nu vedeţi năttngilor, nu vedeţi Dar lată, uşa se deschide şt in preşedintele a sezisat aceasta şi cu
Trustului regional de construcţii din muncii să crească cu 12 la. sută, iar rare şi — apoi altul de vînzare de obsesia ? Mă omoară obsesia, ule- consiliu intră o altă rudă : Oprean o nuanţă gravă, in glas, a făcut com-
Deva, unde lucrează brigada com­ obiectivele prevăzute în angajament ulei, achita diferenţa, i se elibera o Iul, soda, achiziţiile... ce să fac ? Ohifă, şeful serviciului comercial al plectarea, deznodământul...- .
plexă a toi Nedea Ioan, s-au angajat să fie îndeplinite cu 5 zile înainte de dovadă precum că a predat uleiul la Cei doi gestionari săriseră să-l aju- U.R.C.C. Cum intră, toţi tăbăriră pe — Dragile mele neamuri. Am în­
nu de mult ca în cinstea alegerilor termen. vins obsesia. Acuma, nu mai are
de deputaţi în sfaturile populare să .,achiziţii" şi în schimb, lua sodă te, să-l încurajeze, să-l caute prin el :
termine în roşu patru gherete din Din cadrul brigăzii s-au evidenţiat ta preţul oficial... Straşnică treabă I buzunare, pe la subţioară, sub că- — Ei, ce, ai găsit ceva? Ai în­ ce căuta in mine. Uite-o, stă pe ma­
piaţa oraşului pînă la data de 6 fe­ în mod deosebit: zidarul Lupu Si- să, goală, fără viaţă, învinsă. De-a-
bruarie. mion, dulgherii Aligică Crăciun şi Şi-a mers totul bine... Salariul ciulă, să caute obsesia. Dar n-o gă- vins obsesia vicelui ?
Borto Ştefan, muncitorii Dinu P. Ioan, creştea in raport cu realizările de şiră. Erau transpiraţi de sudoare, — Da, da, dar nu eu, se scuză cuma ştie toată lumea ce-am făcut
O bună organizare a locului de Oanţă Nicolae şi alţii. Ghiţă. Uite ziarul... Citiţi aci în şl cine sîntem. Să ne fie de bine!
achiziţii, vicele se bucura de toată „Ce să facem?" Se văitau el.
muncă şi aplicarea metodei Orlov,
V. GHERMAN corespondentă stima. De şiretlicul lor, aflase şi Apoi, Postescu le-a cerut să con- pagina a IlI-a ceva despre vice. A. PADURARU

In ajutorul agitatorului ideia că oamenii pot trăi în linişte al muncitorilor a crescut în 1955 cu în agricultură este dovedită şi prin
indiferent de orînduirea socială şi de 28% faţă de 1950. Anual se dau în faptul că în 1955 producţia medie la
folosinţa oamenilor muncii mii de a- ha în gospodăriile agricole colective
Alegerile de deputaţi în sfaturile populare stat din care fac parte.
Apare din ce în ce mai evident pen­ partamente. In perioada anilor 1951- a fost de 1.568'kg grîu şi 2.111 kg
tru noi toţi faptul că Uniunea Sovie­ 1955 s-au cheltuit 12,5 miliarde lei porumb la ha, în timp ce în sectorul
— evenim ent de mare însemnătate tică a avut şi are un rol hotărîtor pentru cultură şi învăţămînt şi 5,5 particular producţia de grîu a fost în
în lupta pentru apărarea păcii şi ză­ miliarde lei pentru sănătatea oame­ medie de 1.069 kg, iar la porumb de
2.021 kg la ha.
La 11 martie 1956, oamenii muncii occidentală, întărirea legăturilor de rialiştilor prin oare ei vorbesc de co­ dărnicirea planurilor războinice ale nilor muncii de la oraşe şi sate. Producţia sporită la ha obţinută în
din patria noastră îşi vor alege de­ prietenie cu India, Birmania, Afgani­ laborare, coexistenţă, etc. se ascund celor ce nesocotesc forţa şi voinţa
putaţii în sfaturile populare — orga­ stan, Egipt, etc, cît şi propunerile pen­ cele mai perfide gînduri. Nu mai e Creşterea cu precădere a industriei sectorul socialist a făcut să crească
ne locale ale puterii de stat. Aces­ tru dezarmare, au găsit un larg răsunet taină pentru nimeni faptul că în timp popoarelor pentru pace şi libertate. grele a determinat o dezvoltare se­ veniturile colectiviştilor. La G.A.C.
ta este un eveniment de mare însem­ şi sprijin în cele mai largi pături ale ce ei vorbesc de „pace", fac totul pen­ rioasă a agriculturii. Pricaz, de pildă, pentru o zi-muncă
nătate politică în viaţa poporului nos- popoarelor din lume. Ideia coexis­ tru a semăna vrajbă, nelinişte între ¦k snau împărţit peste 18 kg cereale, 17
!ru, o ilustrare vie a faptului că în tenţei paşnice promovată de Uniu­ popoare şi intensifică tot mai mult In 1955 prevederile cincinalului la kg furaje, diferite produse şi 11,50 lei,
;ara noastră întreaga putere de stat nea Sovietică, avînd la bază învăţă­ cursa înarmărilor. E lesne de înţeles, Poporul romîn în colaborare frăţea­ cereale panificabile au fost întrecute la G.A.C. „Petofi Sandor” din Deva,
rpiarţine oamenilor muncii de la ora­ tura marxist-leninistă, se afirmă tot că strădania lor de a înjgheba tot fe­ cu peste 3.000.000 tone. Sectorul so­ pentru ziua-muncă s-a împărţit peste
mai puternic pe arena internaţională, lul de pacte şi blocuri agresive scă cu minorităţile naţionale, sub cialist agricol a atins 27,5% din su­ 20 kg cereale-boabe şi 9,60 lei. Din
şe şi sate. făcînd să crească dorinţa popoarelor conducerea Partidului Muncitoresc prafaţa arabilă a ţă rii; luînd fiinţă veniturile obţinute mulţi colectivişti
de a pune capăt îngrădirilor în legă­ şi de a-şi spori numărul bazelor Romîn, a obţinut însemnate succese peste 6.300 G.A.C. şi întovărăşiri. şi-au construit case noi, şi-au cum­
Pregătirile pentru alegeri se des­ turile dintre state. militare, nu poate fi îndreptată înspre în munca şi lupta pentru construirea părat aparate de radio, biciclete, mo­
făşoară sub semnul luptei pentru ^tra­ binele omenirii. Reiese clar că ei nu­ socialismului. In întreaga ţară s-au Oamenii muncii din regiunea noa­ tociclete, etc.
ducerea în viaţă a istoricelor hotărîri De aici rezultă cît se poate de mai pălăvrăgesc despre intenţii paş­ construit noi fabrici şi uzine, noi mine stă îndrumaţi de organizaţiile de
ale celui de-al II-lea Congres al par­ limpede că victoriile repurtate de nice. Aceasta a dovedit-o încă odată partid, au adus o contribuţie însem­ Succesele obţinute în industrie şi
tidului, care deschid largi perspective forţele păcii în frunte cu Uniunea So­ răspunsul dat de preşedintele Eisen­ şi sonde petrolifere, sjau deschis noi nată prin aplicarea în viaţă a sarcinii agricultură au avut oa urmare o îm­
de dezvoltare economico-culturală a vietică, sînt mari; omenirea ştie că hower Ta mesajul tovarăşului Bulga­ şantiere de construcţii pentru diferite construirii bazei economice a socia­ bunătăţire simţitoare a nivelului de
obţinerea lor se datoreşte politicii nin. Propunerile sincere adresate în lismului. Au fost construite şi puse în trai material şi cultural al populaţiei.
patriei noastre. sincere de pace pe care Uniunea So­ ramuri ale economiei naţionale. în­ funcţiune uzine şi agregate puternice
vietică a desfăşurat-o în toate oca­ acest mesagiu, de către tovarăşul Bul­ treprinderile ce s-au construit în Mol­ ca : uzina cocso-chimică şi termocen­ Oamenilor muncii din regiune li
De data aceasta, alegerile de de­ ziile — politică ce corespunde intere­ ganin, în loc să fie întîmpinate cu dova, Dobrogea, Regiunea Autonomă trala de la Hunedoara şi Paroşeni, s-au distribuit, în 1955, faţă de 1951,
putaţi în sfaturile populare au loc în selor celor mai vitale ale omenirii. aceeaşi sinceritate şi bunăvoinţă au furnalul nr. 6 de la Hunedoara şi cu 115% mai multe, mărfuri indus­
condiţiile luptei sporite a forţelor pă­ Maghiară, Oltenia, etc. pun capăt stă­ altele; întreprinderile au fost în­ triale, cu 218% mai multe produse
cii pentru slăbirea încordării inter­ Acest lucru este dovedit cu priso­ fost, pur şi simplu, ocolite. rii de înapoiere şi sărăcie în care au zestrate cu maşini noi, moderne, de alimentare. La sate s-au desfăcut prin
naţionale, pentru rezolvarea celei mai sinţă de faptul că propunerile pe Masele largi populare au văzut în cooperative mărfuri industriale în va­
acute probleme actuale internaţionale care Uniunea Sovietică le-a făcut în fost ţinute unele regiuni ale ţării de mare capacitate. Capacitatea cuptoa­ loare de peste 340.000.000 lei. In Va­
— asigurarea păcii şi securităţii po­ repetate rînduri sînt îmbrăţişate de această nouă încercare a Uniunii So­ către regimurile burghezo-moşiereşti. relor Siemens-Martin s-a mărit cu lea Jiului, la Hunedoara, Călan şi în
poarelor. Aşa cum se arată în Ra­ popoarele lumii, cu deosebită simpa­ vietice încă un pas hotărîtor pe calea sută la sută. Turnarea fontei făcîn- alte locuri s-a pus la dispoziţia oa­
portul C.C. al P.M.R. la cel de-al tie. colaborării internaţionale şi a destin­ Depunînd eforturi susţinute, oame­ du-se mecanizat, iar a oţelului în lin- menilor muncii peste 90.000 m p. su­
derii relaţiilor dintre popoare. Iată nii muncii din ţara noastră au rapor­ gotiere pe vagonete. Minele au fost prafaţă locuibilă. La sate stau la dis­
II-lea Congres, niciodată voinţa po­ Omenirea nu poate trece însă cu pentru ce ele cred în politica Uniunii dotate cu utilaje şi maşini moderne poziţia ţărănimii muncitoare 497 că­
poarelor de a preîntîmpinia un nou vederea faptul că în faţa păcii şi a Sovietice şi pentru ce o sprijină cu tat partidului şi guvernului realiza­ oare pot contribui la creşterea produc­ mine culturale faţă de 25 existente în
război şi de a asigura o pace dura­ destinderii internaţionale se ridică a- toată simpatia. rea sarcinilor planului cincinal cu pri­ tivităţii muncii. 1944. Lumina electrică a pătruns în
bilă n-a răscolit atît de profund stra­ .numite cercuri reacţionare, aventuris­ vire la volumul producţiei globale, la aproape 100 de sate.
turile populare cele mai largi. De for­ te, războinice, care în dorinţa de a Toţi oamenii de bună credinţă se In regiune a crescut considerabil
ţa luptătorilor pentru pace, cercurile „rezolva“ contradicţiile tot mai evi­ alătură şi susţin ideia coexistenţei data de 10 noiembrie 1955. sectorul socialist din agricultură. Pînă Mari realizări au fost obţinute şi în
reacţionare din ţările capitaliste sînt dente ale capitalismului, urmăresc pe paşnice între popoare. Ei fac acest In anii primului cincinal au fost în prezent au fost create 43 G.A.C. şi domeniul social. Succesele repurtate
toate căile să împingă omenirea în- lucru întrucît urăsc războiul şi doresc 218 întovărăşiri agricole şi zootehni­ în primul cincinal au dovedit pe de­
nevoite să ţină seama. tr-un nou război mondial. pacea, doresc să trăiască în linişte şi create ramuri industriale noi ca : in­ ce ; suprafaţa arabilă a sectorului so­ plin justeţea liniei politice a partidu­
dustria de utilaj petrolifer, minier, cialist din agricultură, atingînd lui de industrializare socialistă, de
Acţiunile întreprinse de U.R.S.S. Oricine îşi poate da seama că în bunăstare. energetic, de tractoare, autocamioane, 10,8% din suprafaţa totală arabilă a
printre care: normalizarea relaţiilor Toţi oamenii iubitori de pace con­ regiunii.
cu R.P.F. Iugoslavia, încheierea Tra­ maşini agricole, aparate de precizie
tatului de stat cu Austria, stabilirea damnă uneltirile cercurilor reacţionare pentru domeniul sanitar, instrumente
şi aparate pentru uz casnic şi multe

altele. Au intrat în funcţiune 20 noi
centrale electrice, s-a dezvoltat mult

industria producătoare de bunuri de'
larg consum. Faţă de 1938, de pildă,

producţia textilă a atins 2820/u, ulei
comestibil 270%. zahăr 142%, pre­

de legături diplomatice cu Germania spatele frazelor pompoase ale impe- din occident, care nu se împacă cu parate de carne 461%. Salariul real Superioritatea sectorului socialist (conlinuare in fag. 4-a)