Page 17 - 1956-02

PROLETARI DIN TOATE ŢARUL, UNIŢI-VAI

Trăiască Congresul al XX-lea

al gloriosului P a r t i d Co mu ni st al

Uni unii So v ie tic e !

Anul VIII. Nr. 5 6 0 Joi 16 februarie 1956 4 pagini 2 0 bani

Congresul al XX-lea al P. C. U. S. j }i ÎN PREAJM A A L E G E R IL O R

şl-a începui lucrările 1 Candidaţii F. D. P. s-au întîlnit cu alegătorii
1

In ziua de 14 februarie a.c. şi-a Uniunea Sovietică în anul 1955 cu iar cea a bunurilor de larg consum 3 Tovarăşul Ibănescu Gheorghe s-a întîlnit cu alegătorii din Băiţa

început Ia Moscova lucrările cel de-al privire la reducerea armamentelor şi cu aproximativ 60 Ia sută. j

XX-lea Congres al P.C.U.S. forţelor armate, interzicerea armei Dezvoltarea în ritm rapid a indus- "] , La căminul c,ultural , din. .B„ăiţa, sxe In mediul sătesc au avut loc unele de neglijenţă şi lipsă de spirit gos-
In aceste zile, ochii tuturor popoa­ atomice şi cu hidrogen şi înlăturarea trei grele şi a electrificării ţării, con- 1 s_c_h_im__b_ă_ri__ş_i__tr_a_n_s_fo__rm__ă_ri e_s_e_niţiale. podăresc, o parte din cărămidă s-a
primejdiei unui nou război. stituie temelia dezvoltării proporţio- } adu^ e multa lume duminica după Cele peste 40 gospodării colective şi
relor sînt aţintiţi spre Kremlin, ur­ peste r 2--0--0---întovcă, răSşi.ri. care au «luatI distrus iar cealaltă parte a fost în-
mărind cu viu interes desfăşurarea In dorinţa sa de pace şi de cola­ nale a tuturor ramurilor economiei 3 m.’asa; Veniseră muncitori, ţărani mun- fiinţă în regiunea noastră sînt o do­ sItrVă?in__aItVă de ff_os.t1ul preşedint4-e/-v Achim
lucrărilor istoricului Congres al borare internaţională cu toate popoa­ Gheorghe, ceea ce a făcut ca interna­
P.C.U.S., congresul constructorilor rele, Uniunea Sovietică a stabilit re­ naţionale a Uniunii Sovietice şi asi- ] « to n , funcţionari, barbaţi şi femei de vadă că mase tot mai largi de ţă ­ tul să nu poată fi construit. Tovară­
comunismului. laţii prieteneşti cu R.P.F. Iugoslavia rani muncitori se conving de superio­ şul Bădăuţă a făcut propunerea ca
şi relaţii diplomatice cu R.F. Ger­ gurarea creşterii rapide a producţiei 1 toate virstele, pentru a se î î î ş ritatea muncii în comun şi urmînd pe viitor să se construiască în comună
Făcînd bilanţul marilor victorii re- mană. A fost prelungit cu încă 20 un staţionar prin muncă voluntară şi
nurtate de către poporul sovietic în de ani tratatul de prietenie, colabo­ de bunuri de larg consum în sco- 1 difcuta cu tovarăşul Ibanescu G h e o - prin autoimpuneri.
perioada ce s-a scurs de la cel de-al rare şi asistenţă mutuală dintre
XlX-lea Congres, Congresul al XX- U.R.S.S. şi Finlanda. U.R.S.S. şi-a pul ridicării nivelului de trai al po- } f he 36+cr/ tar ® Comitetului ? Muncitorul Nicula Petru a criticat
lea va sintetiza experienţa partidului retras trupele sale de pe teritoriul ba­ ' oruju; 1 de partid, candidat de deputat in cir- aspru comitetul executiv pentru faptul
aducînd prin aceasta o contribuţie zei maritime militare Port-Arthur şi îndemnul partidului îşi unesc pămîn- că a gospodărit prost lotul zootehnic.
uriaşă Ia îmbogăţirea tezaurului a fost desfiinţată baza maritimă mi­ Proiectul Directivelor aratS că anii 3 cumscriptiia electorală regiOTală tir tul la un loc pentru al putea lucra cu
marxism-leninismului şi va trasa ca­ litară sovietică Porkkaîa-Udd. De vii.t..o..r.u..l.u...i....c..i.n..c..i.n..a..l, vor f-i ani.i. unul• jJ 21, unele probleme ce frămuita viaţa maşinile şi tractoarele S.M.T. — Porumbul pe lotul zootehnic, —•
lea dezvoltării pe mai departe a ţării asemenea, în urma vizitei făcute de pdj ruo-gserescotnedhinţiiicle n.ienmt.raoidi.nutcielnrii.t., rcarpei-mdj e- j c. omîTnuani„•neit..e d,,ex „începKerea a arătat el — s-a semănat anii tre­
sovietice pe drumul construirii comu­ către N.A. Bulganin şi N.S. Hruş- ci nt» srară Hrtră în nrnrinrt.V / c e - t1 lare- m sală Se Pud)au a d,u n ăxm.. popu- Aceste realizări însă, nu ne pot mul­ cuţi abia atunci cînd ţăranii munci­
nismului. ciov în India, Birmania şi Afganis­ D a PrmJ ţumi. Directivele Congresului al II-lea tori prăşeau deja. Din această cau­
tan, au fost încheiate cu aceste ţări dlscutn pun în faţa oamenilor muncii sarcini ză, reproducătorii nu au avut furajele
In anii celui de-al cincilea cin­ importante acorduri economice şi f P . . ‘ **,.„. **, ... , . j 1 se. Fiecare se pregătea să vorbească măreţe pentru viitor. Aceste sarcini concentrate necesare pentru a fi bine
cinal, producţia industrială a U- culturale. In Organizaţia Naţiunilor lor ma, no, realizări ale ştiinţei şl 1 d realizările obţinute de sfatul au ca scop fundamental asigurarea hrăniţi ceea ce a făcut ca şi randa­
niunii Sovietice a crescut cu 85 Ia Unite, datorită iniţiativei Uniunii unui nivel de viaţă din ce în ce mai mentul lor să fie scăzut.
sută, iar producţia mijloacelor de Sovietice, au fost primiţi 16 noi mem­ tehnic". !n această pnv.nţa este , P să dezvăluie înalt pentru cei ce muncesc. De aceea
producţie cu 91 Ia sută. Producţia bri printre care şi ţara noastră. fiecare om al muncii are datoria pa­ Tovarăşul Nicula a cerut sfatului
industrială a Uniunii Sovietice a în­ g ra to r faP u! că se va extinde con- ^ „ e ce exlstj> ^ să fac8 pr0. triotică să se simtă mobilizat în lupta popular şi candidaţilor propuşi să tra­
trecut în anul 1955 de 3,2 ori produc­ Recenta propunere făcută de pentru înfăptuirea Directivelor Con­ gă învăţăminte din lipsurile semna­
ţia anului antebelic — 1940. U.R.S.S. cu privire la încheierea u- sideralul folosirea energiei atomice in , !!oerj cu s , de a se tn(rumuseţa gresului. late.
nui tratat de prietenie şi colaborare scopuri paşnice, prin crearea în ?omuna
Agricultura Uniunii Sovietice a între U.R.S.S. şi S.U.A., are o însem­ La discuţii au luat parte un însem­ Ceilalţi vorbitori ,au criticat sfatul
cunoscut şi ea în aceşti ani o dez­ nătate deosebit de importantă. Toate cursul noului cincinal a unor mari i Deodată( discutiiie se întrerup şi în nat număr de alegători. Ei au arătat popular pentru faptul că nu s-a inte­
voltare continuă. Numai prin valo­ popoarele lumii au primit cu bucu­ că oamenii muncii din Băiţa mobi­ resat de stăvilirea eroziunilor, de bu­
rificarea păinînturilor virgine şi în- rie şi sprijină cu căldură această centrale aiorno-elecţrice, a p u " ţ sală se aşterne pentru un moment o lizaţi şi organizaţi de către organi­ na gospodărire şi îngrijire a pădurilor,
ţelenite, suprafeţele însămînţate cu propunere, care, dacă ar fi adoptată, zaţiile de partid şi sfatul popular au comunale, de terminarea unor con­
culturi cerealiere au crescut în 1955 ar contribui în mod efectiv la slă­ ' l SZ lata va h de 2.000.000 - Hnişte desăvîrşită. Iia cuvîntui tova- obţinut realizări de seamă.
birea încordării în relaţiile interna­ strucţii de poduri care iau început de
cu aproape 24.000.000 hectare faţă ţionale şi la întărirea păcii în întrea­ 2.500.000 Kw. De asemenea se pre- ^ ibănescu. Vorbitorul subliniază — In anii primului cincinal — a mult dar n-au mai fost terminate,
de anul 1950. De asemenea, recolta spus tovarăşul Bădăuţă Gheorghe — pentru faptul că nu s-a preocupat de
globală Ia principalele culturi agrico­ ga lume. vede construirea unui ^spărgător^ de J ţn cuvînt,area sa marile transformări au fost electrifioate şi radiofioate mai pietruirea drumului care leagă co­
le ca şi la producţia animală s-a mă­ Succesele remarcabile obţinute de multe sate din comuna noastră ca : muna Băiţa de centrul de raion Brad,
rit mult. gliiaia cu motor atomic şi folosirea revoluţionare ce au avut loc în ora- Băiţa, Crăciuneşti, Hărţegani şi Câi­ etc.
poporul sovietic sub conducerea ne!. A luat fiinţă o cooperativă de cre­
In perioada celui de-al cincilea Partidului Comunist, în drum spre tot mai largă a radioactivităţii în ^ şe]e şj saţe]e ţârji noastre după ce dit şi economii, iar cooperativa de Mulţi dintre vorbitori au făcut o
plan cincinal de dezvoltare a econo­ consum şi-a lărgit mult reţeaua de serie de propuneri menite să ducă
miei naţionale a U.R.S.S., producţia comunism, constituie temelia traini­ industrie, medicina, agricultura, etc. -j ciasa muncitoare aliată cu ţărănimea desfacere. la înflorirea comunii. S-a propus de
obiectelor de larg consum popular că, chezăşia faptului că sarcinile noi exemplu să fie oaptată apa de la un
a sporit cu 76 la sută, ceea ce repre­ şi grandioase pe care le preconizează Uu alt obiectiv important prevă- T muncitoare a cucerit puterea în stat. Rezultatele puteau fi cu mult mai izvor ce se află deasupra satului şi
zintă o creştere de mai bine de două Proiectul Directivelor Congresului al introdusă pe conducte pe toate stră­
ori faţă de nivelul atins înainte de XX-lea cu privire la cel de-al şaselea zut în Proiectul Directivelor pentru 4 Arată apoi că oamenii muncii din re- mari dacă nu s-ar fi manifestat şi zile din Băiţa. S-a făcut propuneri
război. plan cincinal, vor fi înfăptuite cu suc­ pentru a se organiza o pepinieră în
ces de către oamenii sovietici. noul cincinal este creşterea conside- -j giunea noastră au obţinut, sub con- vederea asigurării puieţiîor necesari
In perioada ce s-a scurs de Ia Con­ plantării terenurilor degradate, etc.
gresul al XlX-lea, au avut loc rabilă a producţiei de cereale a j ducerea partidului, mari succese în

U.R.S.S. Pîiiă în anul 1960, se pre- 1 lupta pentru industrializarea socialis-

vede ca producţia de cereale a Uniu- tă. S-au construit fabrici şi uzine gi­

nii Sovietice să crească pînă la J gantice, cum este cocseria şi furna-

180.000.000 tone (11 miliarde de pu- Iul nr. 6 de la Hunedoara, termocen-

duri). •] tralia de la Paroşeni, etc. S-au con-

Pentru asigurarea îndeplinirii a- 1 struit de asemeni prin grija sfaturi-

cestui program grandios, Partidul 1 i0T populare un mare număr de între-

Comunist al Uniunii Sovietice a tra- J prinderi ale industriei locale care con-

sat o serie de măsuri concrete indi- J trihuie la dezvoltarea economică, so-
cînd căile concrete obţinerii producţiei J cială şi culturală a tuturor raioanelor unele lipsuri. Oamenii muncii din co­

de cereale prevăzute pentru perioada regiunii noastre, precum şi la o mai muna noastră au făcut prin autoim-

noului cincinal. Astfel, semănăturile ^ bună aprovizionare a oamenilor mun-‘ puneri şi muncă voluntară două cup­
pe pămînturi înţelenite vor ocupa In ¦) cîi de la onaşe şi sate cu sortimente
1960 o suprafaţă de peste 30.000.000 j clin ce în ce mai variate de bunuri de toare de cărămidă pentru construirea
hectare, semănăturile de porumb în Î larg consum, unui internat al şcolii de 7 ani. Din
colhozuri şî sovhozuri vor ocupa o 1 cauză că sfatul popular a dat dovadă

schimbări importante şi în situaţia înfăptuirea de către poporul sovîe- suprafaţă de 28.000.000 ha., iar pen- -j Tovarăşul Suluţiu Alexandru s-a întîlnit cu alegătorii din Cugir

internaţională. tic a prevederilor acestui grandios tru întreţinerea şi recoltarea cereale- j

Este ştiut de toată lumea faptul că plan de construcţie economică şi cul­ lor se prevede o ridicare considera- J Cugir. Sala de şedinţe a sfatului sfatului popular regionaf oare înainte vorbă cu candidatul lor. Au fost pline
situaţia încordată şi plină de primej­ turală, va duce în mod nemijlocit la bila aa ggrraadduulluuii ddee mmeeccaanniizzaarree aa a. j.popuh r connuu.1 dL erilW ndndlpü- de viaţă discuţiile dintre oandidat şi
dii ce s-a creat în această perioadă întărirea continuă a puterii econo­ timp d ţ ' V S d t & alegători. Aici s-a discutat despre
datorită acţiunilor puterilor imperia­ mice a Uniunii Sovietice, a capacită­ construirea unui pod la Ciudeni, des­
liste, puneau în primejdie securita­ ţii sale de apărare, la creşterea con­ cestor lucrări. j toare pentru cetăţenii'din comună ca- multe ori, cetăţenii din Cugir au fost pre repanarea drumurilor, construcţia
tea şi pacea lumii. siderabilă a bunei stări materiale şi In cursul noului cincinal agncultu- re doreau să pa,rticipe ]a întîlnirea cu sprijiniţi şi îndrumaţi în acţiunile lor unei şcoli, organizarea păşunatului, şi
culturale a poporului sovietic. de către tovarăşul Şuluţiu. despre alte probleme ce frămîntau pe
Acţiunile întreprinse în mod siste­ ra va prun, aproximativ 1.650.000 J candid!atui ce l-au propus pentru a fi locuitorii Cugirului.
matic de Uniunea Sovietică pentru Aşa cum prevede Proiectul Directi­ de tractoare (in unităţi convenţionale I ales 1:a n martie ca deputat regiomL Şi iiată că acum, o parte din alegă­
slăbirea încordării internaţionale, velor celui de-al şaselea plan cinci­ torii din Cugir, au venit să stea de
de Io C.P.), 560.000 de combine ce- J c ej pnezenţp cunoşteau bine pe to-

realiere, 2o0.000 de combine pentru ^ varăşul Şuluţiu Alexandru, secretar al
recoltarea porumbului şl silozului,

întărirea încrederii, prieteniei şi co­ nal, o atenţie deosebită se va da dez­ etc. •]

laborării între popoare, au dat rezul­ voltării cu precădere a industriei gre­ Partidul nostru, aplicînd în mod 1 PRIN CASELE ALEGĂTORILOR îndrumat de agitatorul de serviciu, el
tate deosebit de importante. le ; producţia globală a industriei U- creator experienţa Istorică a P.C.U.S. 1 a făcut contestaţie ta sfatul popular
niunii Sovietice va fi în anul 1960 pentru a fi înscris şi el pe listele de
Contribuţia adusă de Uniunea So­ cu aproximativ 65 la sută mai mare, la condiţiile concrete, specifice, ale 1 In raionul Petroşani, au luat fiinţă deputaţi în sfaturile populare, ce vor alegători.
vietică Ia cauza întăririi păcii în în­ producţia mijloacelor de producţie avea loc la 11 martie a.c. Amenajate
treaga lume este ilustrată în mod ţării noastre, rezolvă cu succespro- Jîn numeroase localităţi case ale ale- în mod atrăgător, înzestrate cu apa­ De asemenea, la Casa alegătoru­
elocvent de propunerile făcute de va creşte cu aproximativ 70 la sută, rate de radio, material necesar des­ lui de ta Teatrul de stat din Petro­
blemele construiriisocialismului în J gătorului, cu scopul de a mobiliza şi şani, unii alegători au observat că
numele lor au fost trecute greşit sau
patria noastră. 1 lămuri cetăţenii asupra alegerilor de în listele de pe altă stradă. Ei au in­
tervenit să se îndrepte greşelile. Toate
oraşul şi regiunea M oscovei R e a l I Z ă f i ai@ O a M Î I O r S O V Îe tiC I Însuşească metodele înaintate de muncă. făşurării muncii de agitaţie, acestea acestea denotă interesul viu pe oare
I.D. Ciumburidze a fost ales delegat la duc o activitate rodnică. Zilnic prin oamenii muncii îl poartă bunei pre­
aceste „case” se perindă sute de oa­ gătiri a alegerilor.
Oţelarii uzinei „Elektrostal" au or- e « M5 ¦ B B Congresul al X X -lea al P.C.U.S. meni ai muncii pentru a cere unele
Organizînd un schimb de onoare în lămuriri asupra Decretului Prezidiu­ Pentru a desfăşura o mai bună
oaruzat un schimb de onoare în cinstea | | J C O f i f l Î B S I i 1 119 X X ” l 6 8 31 P .ll.U .U » lui Marii Adunări Naţionale cu pri­ muncă de agitaţie, colectivele oaselor
cinstea Congresului al X X -lea al P.C.U.S., vire la alegerile de deputaţi în sfatu­ de alegători din raion, şi-au întocmit
Congresului. In secţia turnătorie elec- ** rile populare, a asculta programe la planuri concrete în care se prevăd
radio, sau pentru a controla listele conferinţe, prelucrări, programe artis­
trică nr. 1, creşte pe zi ce trece num ă- p r j m a p r 0 d u c l î e strulrea de cluburi din fondurile colho­ colectivul uzinei constructoare de maşini de alegători, expuse aci, pentru a se tice, audiţii la radio, etc. Şi în orele
convinge dacă nu au fost trecuţi ce­ libere, mulţi cetăţeni se adună în a-
rul şarjelor rapide. Oţelarii luptă c u ----------------—---------------- - zurilor. electrice „REZ" din Letonia obţine noi tăţeni nedemni care nu au dreptul la cesle locuri disculînd probleme legate
vot, şi dacă ei înşişi au fost înscrişi. de pregătirea şi desfăşurarea alege­
perseverenţă pentru econorpisirea fie- a U__t_lS__î __H__O! UZÎn© d in M îr ts k Un eveniment important în viaţa succese. Unul din primele locuri în în­ rilor, despre candidaţii propuşi, des­
cărui minut. Ei ştiu că 50 de m inute e- Pe an ce trece, periferiile Minskului trecerea socialistă îl ocupă strungarul La Casa alegătorului din incinta pre 1 realizările regimului democrat-
culturală a ţinutului îl va constitui în- comunist M.A. Ciakste, care îndeplineşte Sfatului popular al oraşului Lupeni. popular şi alte probleme care-i inte­
conomisite înseamnă o tonă de m etal în ^ ^ mQÎ mult ^ centrui fiinţarea studiourilor de televiziune la sistematic planul de producţie în pro­ de pildă, bătrînul miner pensionar resează.
Bamaul şi Rubţovsk. Emisiunile de te- porţie de 200-250°/o, lichidînd total re­ Trif Florea, a cercetat cu atenţie lis­
plus. Brigada vestitului oţelar Masalski oraşului. Marginea nord-esti.¦ca„• a oraJ ^ leviziune din aceste oraşe vor începe buturile, M.A. Ciakste a fost şl el ales tele în care erau trecuţi cetăţenii de
economiseşte pînă la 25 de m inute la chiar în acest an. delegat la Congresul al X X -lea al pe strada sa şi nu s-a văzut înscris.
P.C.U.S.
fiecare şarjă, dînd m etal de calitate su- lui s-a transform at intr-un mare şantier^ Activiştii culturali din Altai sînt în
perioară. De la începutul anului, aproa­ A id pe un loc viran, la liziera unei întrecere in cinstea Congresului al
pe toate brigăzile din această secţie au păduri de pini, se construieşte una din
cele mai mari uzine din ţară pentru fa­ XX-lea al P.C.U.S. Congresului îi sînt Ţj-acîorîşlîî în lupfă pentru
elaborat cantităţi apreciabile de metal bricarea pieselor de schimb necesare
peste plan. tractoarelor şi automobilelor. Se înalţă consacrate numeroase reuniuni şi ex-

Colectivele secţiilor uzinei „Dinamo deja corpuri mari de clădiri, în care se poziţii cu privire la viaţa şi munca ino- S p o r i r e a pr©t3ucfîeî fa HeCÎar

S.M. K iro v“ şi-au îndeplinit cu succes lucrează la montarea instalaţiilor me- vatorilor în producţie şi a fruntaşilor Studiind Proiectul de Directive ale
angajamentul cu privire la executarea canice, se pune la punct parcul de ma- în valorificarea ţelinei. Colectivele de Congresului al X X -lea al P.C.U.S., cu
aparaturii pentru primul grup electro- şini-unelte. A şi fost pusă în funcţiune creaţie pregătesc spectacole şi concerte, privire la cel de-al şaselea plan cincinal

gen alhidrocentralei de la Kuibîşev. In secp(l sculărie. Colectivul acesteia ere- Teatrul de dramă al ţinutului va pre- de dezvoltare a economiei naţionale a

prezent, participanţii laîntrecerea în eaZă rezerve de scule, pregăteşte echi- zenta în zilele congresului spectacolul U.R.S.S. pe anii 1956-1960, colectivul
brigăzii de tractoare de la S.M T.-Frunze
cinstea Congresului lucrează la fabri- pamentul, ajută muncitorilor secţiei prin- „Clopotele Kremlinului", (ţinutul Altai) împreună cu colhoznicii
artelului „Pervoe Maia” din raionul
careu utilajului pentru cel de-al doilea cipale să pună la punct fabricarea în R odivsk au hotărît ca în 1956 să recol­
grup electrogen al gigantului de pe teze în m edie cîte 15 chintale de boabe
Volga. serie a pieselor de schimb. Turfoin© pSSΩ p9sn la hectar, să obţină o şi mai mare spo­
rire a producţiei de produse animaliere.
Din depozitul de produse finite al Evenimentul cel mai de seamă din Colectivul uzinei constructoare de ma­ Ţăranii mijlocaşi pornesc pe calea gospodăriei colective
uzinei „Vladimir Ilici“ se expediază zil­ zilele trecute a fost victoria obţinută de şini de pe Neva „Lenin" din Leningrad, In prezent, brigada de tractoare, în
nic produse fabricate în cinstea Con- colectivul atelierului mecanic. Sectorul muncind cu avint în cinstea Congresu­ colaborare cu brigăzile de cîmp ale ar­ De curînd, la gospodăria agricolă au fost invitaţi şi ţârani Individuali.
greşului al X X -lea al partidului. 30 de maistrului Pahoznikov a produs primul lui al X X -lea al P.C.U.S., a construit telului termină pregătirile în vederea colectivă din comuna Păuca, s-a pre­ Din cei 25 de ţărani muncitori care
motoare au fost produse pentru agri- lot de pinioane, care va fi expediat unor peste plan şi a încercat o turbină cu primăverii. Ogoarele de toamnă au fost lucrat planul de producţie. Pentru
cultură, zeci de maşini se trim it între­ abur de peste 6.000 kW. destinată Re­ toate arate, au fost curăţate şi depozita­ creşterea bunei stări, colectiviştii, au au participat la această adunare şi
prinderilor din Livn, Penza, Meliotopol S.M.T.-uri din Ucraina. te seminţele pentru întreaga suprafaţă hotărî! ca pe lîngă produse să pri­ au văzut frumoasele rezultate obţi­
şi alte oraşe ale ţării. In cinstea Congresului al X X -lea al publicii Populare Chineze. care urmează să fie însămînţată. Pe mească şi bani la zi-muncâ. De a- nute de colectivişti, 10 au şi făcut
cîm puri se lucrează la reţinerea zăpe­ ceea, ei au hotărît să contracteze 20 cereri de intrare în gospodărie, cu o
Montării, secţiei nr. 16 a uzinei „Kom- P.C.U.S., colectivul uzinei de piese de zii. Cu ajutorul plugurilor de zăpadă hectare de cînepă-fuior şi să înfi­ suprafaţă totală de 34 ha pămînt.
fiecare tractorist reţine zilnic zăpada pe inţeze o fermă cu 500 gîş:e, 500 raţe Printre aceştia au fost ţărani mijlo­
presor", îndeplinindu-şi cu cinste an­ schimb din Minsk şi-a propus să termine Este pe sfîrşite asamblarea unei noi o suprafaţă de 60-70 ha, în loc de 50 şi 100 găini. caşi : Berea Ioan cu 6,73 ha, Micu
Ioan cu 4,06 ha, Mitrea Nicolae cu
gajamentele luate în întrecerea în cin- punerea la punct a maşinilor-unelte şi turbine peste plan. Munca ritmică a La adunarea generală în care s-a 4,46 ha, Popa Nicolae cu 3,50 ha etc.
dezbătut planul de producţie şi darea
stea Congresului, au dat pînă acum să dea în exploatare două linii semi­ secţiei turbine a fost asigurată de apro­ de seamă a consiliului de conducere, CLEMNIC ABEL
automate pentru producţia pinioanelor vizionarea ei fără întreruperi cu m ate­ corespondent
necesare tractoarelor şi automobilelor. rialele necesare.

peste pian produse în valoare de |sJoi cluburi, cinem aîografe A colo unde m uncesc delegaţii

4.000.000 de ruble. şi biblioteci la Congresul al XX-lea ha cit prevede norma. Se desfăşoară de
P. C . U. S. asemenea transportarea gunoiului de
Constructorii sectorului „Frunze" al grajd la cîmp. Creşte numărul întovărăşirilor
Cu m ultă abnegaţie munceşte
metroului ag dobîndit o mare victorie în Oamenii muncii din Altai au intim - al Succesul însămînţării de primăvară
va depinde de pregătirea tehnicii. Trac­
întrecere. La 6 ianuarie ai.ci. a .început. pîDli.niraetcticvue malae reCoenngtruezsiual.sumi. aPl, roXvieXvc-tlu.ela dnaeJt strun­ toarele atribuite brigăzii au fost repa­ In comuna Bretea Romînă, raionul Sarmisegetuza. Şi convinşi de orga­
rate, se termină reparaţia inventarului Haţeg, zilele acestea a luat fiinţă o nizaţia de bază că numai pornind pe
m ontarea şinelor în intervalul dintre P.C.U.S. cu privire la cel de-al şaselea garul comunist I. D. Chiumburidze de agricol-mort. întovărăşire agricolă. Convinşi fiind o cale nouă se pot ridica la loc de
staţiile „Frunzenskăia” şi „Usacevska- plan cincinal. Conţinutul acestui docu­ la uzina „Stalin" pentru repararea lo­ de creşterea bunei stări, 16 familii frunte, ţăranii muncitori au format o
Paralel cu pregătirile în vederea însă­ de ţărani muncitori şi-au unit de bu­ întovărăşire zootehnică. 49 de fami­
ia” în lungime de peste un kilometru. m ent istoric a fost studiat de sute de com otivelor şi vagoanelor din Tbilisi. El mînţării. tractoriştii se îngrijesc să asi­ năvoie peste 16 ba de pămînt. O rga­ lii şi-au unit de bunăvoie un număr
gure vitelor condiţii bune de iernare. Ei nizaţia de bază a folosit cu succes de 443 oi. Au muncit în mod deo-,
Constructorii staţiei „Usacevskaia" au m ii de muncitori, specialişti, colhoznici, a construit 30 de dispozitive care spo­ o.u transportat la, ferm e întreaga can­ munca de lămurire de la om la om sebit pentru constituirea noii întovă­
titate de nutreţuri, au ajutat la meca­ şi agitaţia vizuală.. răşiri tovarăşii: Trîtnbiţoni Mânase,
terminat înainte de 1 februarie săpa­ mecanizatori. resc considerabil productivitatea muncii.
rea tunelului din dreapta staţiei, iar in O vastă activitate vor desfăşura în Aplicînd pe scară largă aşchi&ea ra­
prezent se desfăşoară întrecerea pentru pidă şi intensivă, inovatorul depăşeşte
noul cincinal, şi lucrătorii din institu-
ţm e cultural-educative. Reţeaua focare-

term inarea pînă la 14 februarie a in- ?or ?e cultură de la sate şi oraşe va sistem atic normele. Experienţa sa o tran­ nizarea lucrărilor care necesită un mare •A1 1 1 Farcaş lovian şi alţii.

stalării escalatorului. creşte considerabil, se va desfăşura con- smite tinerilor muncitori, îi ajută să-şi volum de muncă. -!»• — Să rupem cu trecutul, au Kotă- ŢAPU HERMINA

v /w - w w - v W W A A A A /' rît nu de mult ţăranii muncitori efih corespondentă