Page 18 - 1956-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ht L60

Consfătuirea femeilor fruntaşe în creşterea păsărilor Le Şcoala elementară ie 1 ani iin Pianu ie Sus
şi cultivarea legum elor
se poate !nonei mas bine

Peste 200 gospodine au partici­ Tovarăşa Lazăr Ecaterina din comu­ cuvîntul tovarăşul Momeu Samollă Sînt cazuri multe în regiunea chimice, fără plan de lecţii bine în­ Datorită faptului că învăţători! sau
pat la consfătuirea regională ce a na Iscroni, a combătut ideia că în ra­ secretar al Comitetului regional de tocmit. Din această cauză, la Şcoala profesorii de l;a Şcoala din Pianu de
avut loc în ziua de 12 februarie 1956 ionul Petroşani nu se pot realiza pro­ partid, care a subliniat necesitatea noastră în care cadrele didactice din din Pianu de Sus nu se poate res­ Sus sînt preocupaţi mai mult de tre­
cu femeile fruntaşe în creşterea pă­ ducţii mari de zarzavaturi, arătînd extinderii culturilor de legume şi zar­ şcoli se achită în mod conştiincios pecta în cele mai multe cazuri plani­ buri personale, este neglijată legă-
sărilor şi cultivarea legumelor şi a că in anul 1955 ea a obţinut varză zavaturi în regiunea noastră, precum de munca ce le-a fost încredinţată. ficarea calendaristică, nu se foloseşte tura cu familiile elevilor şi de ase-
zarzavaturilor. de toamnă de peste 12 kg bucata şi şl necesitatea creării de asociaţii le­ Dar există, şi alte cadre didactice materialul didactic indicat lecţiei, şi menea, este neglijată munca extra-
gulii de 7,5 kg. Colectivista Farcaş gumicole. care trec activitatea şcolară pe plan atunci este lesne de înţeles că învă-
In cadrul consfătuirii, s-au ţinut Maria din Sebeş, a arătat că prin lu­ secundar, destinînd timpul acesta ţămîntul devine greoi, lipsit de viaţă, şcolară.
crarea pămîntului dapă regulile a- Vorbitorul a mai arătat că, comi­ altor ocupaţii. De unul din cazurile iar însuşirea cunoştinţelor de către e-
două referate de către inginerul zoo­ grotehnice gospodăria colectivă a reu­ tetele raionale de partid şt sfaturile acestea ne vom ocupa în articolul de levi se face sporadic, nesistematizat. Aci există o gospodărie agri-
tehnist Loga Alexandru şi inginerul şit să obţină un venit de 73.000 lei populare au sarcina de a îndruma şi faţă. Este vorba de desfăşuarea ac­
de pe o suprafaţă de 4 ha cultivată sprijini comisiile de femei în organi­ tivităţii la Şcoala elementară de 7 Tot datorită unei coordonări nejus- gricolă colectivă. Poţi constata însă
agronom Cîndea Nicolae de la Di­ cu zarzavaturi. Tovarăşa Popa Zam­ zarea consfătuirilor de acest fel, me­ ani din Pianu de Sus — raionul Se­ te a muncii din şcoală şi în afară de că munca depusă de cadrele didacti­
recţia agricolă regională. Prin refe­ fira, preşedinta comisiei de femei din nite să ducă la creşterea numărului beş. şcoală, s-a creat aci o atmosferă ce pentru a asigura colectiviştilor po­
rate s-a arătat participantelor impor­ Coşlariu, fruntaşă în creşterea păsă­ de păsări şi sporirea producţiei de de familiarism, atmosferă în oare sibilitatea permanentă de ridicare a
tanţa creşterii păsărilor şi a culti­ rilor, a arătat că în anul 1955, fe­ zarzavaturi şi legume. De cîtva timp, la această şcoală, critica, mijloc principal de îndreptare nivelului cultural, de a activiza col­
vării legumelor, precuim şi metodele meile din acest sat au valorificat prin lucrurile au început să meargă rău. a lucrurilor, nu este folosită, Din ţul roşu al gospodăriei, este inexisj
avansate ce trebuie folosite pentru a cooperativă 635 kg carne de pasăre Apoi s-au înmînat 43 de diplome Aci există un procent mare de cori­ cauzia acestui familiarism, colabora­
se obţine producţii sporite. şi peste 3000 bucăţi puă. Pentru a da femeilor fruntaşe în creşterea păsări­ genţi la sfîrşit de pătrar, există o rea pe linia rezolvării sarcinilor tentă.
lor şi 52 de diplome fruntaşelor în proastă gospodărire la internatul şco­ şcolare şi extraşcoiare este foarte S-au format aci la Pianu de Sus
Pe marginea referatelor participan­ cît mai multe ouă şi carne de pasăre cultivarea legumelor şi zarzavaturi­ lii care asigură cazarea a 20 elevi; slabă. Unii tovarăşi învăţători sau
tele au discutat şi arătat metodele fo­ lor. învăţătorii şi cei care predau la ci­ profesori ca Savu, Cazan, Todoran şi „tabere ale cadrelor didactice“ ca­
losite de ele în muncă. Astfel, ţăran­ muncitorilor de pe şantiere, ea a che­ clu II se prezintă la clasă cu planul alţii, se eschivează de la îndeplinirea re, „rezolvă“ chiar prin lipsă de co­
ca muncitoare Pleşa Ileana din co­ Consfătuirea a lansat o chemare sau schiţa de lecţii sub toată critica, unor sarcini extraşcoiare deşi pose­ laborare anumite lucruri. In situaţia'
muna Crişcior, raionul Brad, a arătat mat la întrecere femeile crescătoare şi alte lucruri ca acestea. Care sînt dă reale calităţi sau aptitudini. In aceasta, este lesne de înţeles că nu
că prin cultivarea de cartofi iarovi- către toate femeile muncitoare din o- cauzele pentru care se întîmplă ase­ manifestarea acestor lipsuri, este de se poate desfăşura o activitate cui-
zaţi şi punerea de cenuşă în cuiburi de păsări din comuna Ighiu. menea lucruri la Şcoala din Pianu semnalat o caracteristică generală a tural-educativă la un nivel înalt.
la plantat, a reuşit să obţină o recol­ raşele şi satele regiunii Hunedoara. membrilor cercului pedagogic de aci,
tă medie de peste 19.000 kg la hectar. După terminarea discuţiilor, a luat de Sus ? In primul rînd, este lipsa Nu este suficient .ca tovarăşul Sa­
Publicăm mai jos textul chem ării: unei exigenţe asupra modului de şi anume, faptul că ceilalţi învăţă­ vu, Cazan şi ceilalţi să fie preocupaţi
desfăşurare a activităţii din şcoală, tori sau profesori ca Bena Ioan, numai de terminarea construcţiei
C H E M A R E________________________ _______________ _ __________ exigenţă pe care nu o manifestă to­ noului cămin cultural, ei trebuie să
varăşul Sescioreanu Ioan directorul Stancu Maria, Bena Elena, care apli­ fie preocupaţi de rezolvarea tuturor
către femeile muncitoare din oraşele şi satele regiunii Hunedoara şcolii. Manifestînd împăciuitorism şi sarcinilor ce le-au fost încredinţate^
indulgenţă fiaţă de lipsurile existente, că metode pedagogice juste şi cu
Directivele Congresului al II-lea al partidului, pun în faţa In scopul unei mal bune aprovizionări a oamenilor muncii, directorul şcolii admite intrarea în rezultate bune în muncă, nu ajută ps Secţia raională de învăţămînt tre­
oamenilor muncii de Ia oraşe şl sate sarcina măririi numărului folosiţi toate posibilităţile pentru dublarea numărului de păsări în clasă a unor învăţători ca tov. Ca­ buie să ia o atitudine mai hotărltfi,
de animale şl păsări precum şl extinderea suprafeţelor cultivate gospodăriile voastre şi extindeţi suprafeţele cultivate cu legume zan Nicolae la clasa IlI-a, sau tova­ ceilalţi tovarăşi ai lor pentru lichida­
cui legume şl zarzavaturi, în scopul asigurării unor cantităţi su­ şl zarzavaturi 1 răşul Savu Cornel care predă fizico- să sprijine mal mult cadrele didac­
ficiente de carne, ouă, grăsime, legume şi zarzavaturi. rea lipsurilor şi îmbunătăţirea me­
Pentru obţinerea unor recolte bogate dc legume şi zarzava­ tice de aici mal ales că după consfă­
Caltlrcrea legumelor şl zarzavaturilor, precum şl creşterea pă­ turi şi pentru creşterea producţiei de ouă, carne, fulgi şi grăsime, todelor de lucru.
sărilor ta condlţlunl bune, aduce gospodăriilor ţărăneşti Indivi­ nu este de ajuns numai extinderea suprafeţelor şl creşterea numă­ tuirea din ianuarie, lucrurile au înce­
duale şl mal ales gospodăriilor colective şl anexe, venituri însem­ rului de păsări, ci este necesar să aplicăm o serie de metode
nate. Să luăm de pildă o gospodărie care cultivă o suprafaţă de înaintate. put să se mal îndrepte.
0,30 ha. eu legume şl zarzavaturi; de pe această suprafaţă, se
poate obţine: 865 kg cartofi timpurii, 1.118 kg roşii, 370 kg ca­ — îmbunătăţiţi rasele de păsări, aleglnd şl folosind rasele I. Ţ.
straveţi, 852 kg ceapă, 515 kg mazăre şl fasole şl altele, a căror Rhode-lsland, Pleimuth şl Legborn ce au o mare productivitate,
valoare va asigura un venit total de peste 12.300 Iei. aprovlzionîndu-vă cu pui de rasă de la staţiunile de incubaţie ale FOILETON La o masă s-au întîlnit trei oameni
statului.
Venituri mari aduce şi creşterea păsărilor. Astfel, dacă într-o ...„Şi-aşa tovarăşi, ne rămîne doar pînâ la urmă şi pe directorul cămi­ fost mai tîrziu destinată altor sco­
localitate, 1.000 gospodării ar creşte clte 30 găini flecare, cu o — Asiguraţi păsărilor şl puilor adăposturi Igienice, hrană
productivitate medie de 150 ouă pe an, atunci de la flecare 1.000 îndestulătoare şl variată în scopul creşterii productivităţii lor. să aplicăm în teren prevederile de nului cultural „lămurit". puri. Dar totuşi ca o urmare a şe­
gospodării s-ar obţine 4.500.000 ouă. In fiecare din aceste 1.000
gospodării se vor putea produce c«l puţin cîte 40 de pul, ceea — Asiguraţi sănătatea păsărilor prin prezentarea lor la timp plan pentru îmbunătăţirea muncii Vremea a trecut. Pe nesimţite s-au dinţei celor trei oameni ceva s-a fă­
ce înseamnă 40.000 pul pe an. Din valoarea acestor produse obţi­ pentru vaccinările preventive, ce se fac în mod gratuit de către
nute, se realizează venituri în valoare totală de aproape 5.000.000 culturale in comuna noastră. După scurs zilele şi activitatea culturală cut; citeva suie de volume de cărţi
lei, socotind oul cu un leu bucata şl perechea de pul cu 25 lei. organele veterinare.
Rezultă deci un venit mediu pe fiecare gospodărie de cca 5.000 Creşteţi cît mal multe raţe, gtşte şi curci pentru care avem cum vedeţi, avem un plan foarte din comuna Certeju de Sus mergea au fost depozitate la sfatul popu­
lei pe an.
condiţii prielnice în toate comunele şl care asigură o producţie vast şi pentru îndeplinirea lui tre­ tot mai înspre rău. Ţăranii munci­ lar într-o ladă ( şi nu se gîndeşte
Făcînd acelaşi calcul pentru o gospodărie agricolă colectivă mare de ouă şl carne .
care poate creşte uşor un număr de 300 găini, va rezulta un venit buie depusă muncă intensă. Dar tori de aci aşteptau într-una deschi­ nici unul din cei trei să le mai„aeri-
anual de aproximativ 50.000 Iei. — Cultivaţi cu legume şi zarzavaturi toate terenurile din
jurul caselor şi cele virane. vom munci, vom drege, vom face, derea căminului cultural pentru a sească" din cînd în cind).
Văzîndu-se însemnatul rol ce-1 are creşterea de păsări şl cul­
tivarea de legume pentru economia naţională şl pentru dezvoltarea — Asiguraţi din timp seminţele de calitate şl răsadurile ne­ vom..." Şi preşe­ Intr-una din zile însă secretarul
fiecărei gospodării ţărăneşti individuale, consfătuirea regională a cesare pentru cultivarea acestor terenuri.
femeilor fruntaşe în creşterea păsărilor şl cultivarea de legume, dintele comitetului sfatului îşi aduse aminte de vremea
organizată in ziua de 12 februarie 1956, constată că în regiunea — Folosiţi — la îndrumările tehnicienilor — motode noi pen­
Hunedoara sint condiţii prielnice pentru dezvoltarea acestor ra­ executiv al Sfatu­ cînd căminul cultural avea o echi­
muri de producţie agricolă. tru a produce legume şl zarzavaturi timpurii în răsadniţe calde,
sere, prin producerea răsadurilor în cuiburi nutritiv» şl prin lui popular din pă artistică, care a obţinut succese
Femei muncitoare din gospodării agricole de stat, din gospo­ iarovizarea cartofilor.
dăriile colective şi întovărăşiri, din gospodăriile anexe, ţărance Certeju de Sus, a- frumoase şi cu care s-au făcut chiar
cu gospodării individuale, gospodine din oraşele regiunii Hune­ — Uniţl-vă cit mai multe în asociaţii simple pentru culti­
doara; varea legumelor şl zarzavaturilor, cale ce vă asigură o producţie şezîndu-se pe un şi unele deplasări prin Hărâu, Zam
mărită la ha şi venituri sporite pentru gospodăriile voastre.
scaun cu tălpi, îşi etc. îşi aduce aminte de echipa de
Comisii de femei, delegate de femei, deputate, gospodine, ţă­
rance muncitoare, tehnlclene agricole şl zooveterinare, sînteţi arunca în sus ul­ fotbal şi popice din Certej care de
chemate la realizarea acestor importante sarcini sub lozinca:
„Nici o gospodărie fără grădină de zarzavaturi, fără trei cloşte timul rotogol de asemenea obţineau pe vremuri rezul- ,
cu pui, 20 găini ouătoare, nici o gospodărie agricolă colectivă
fără două găini la un hectar de teren arabil” ! fum albastru, în­ tate bune, şl... visător prin fumul de )

trezărind deja re­ ţigară se porni să întrevadă din nou -

zultatele acestui succese de viitor. ,

plan pentru a că­ In timpul acesta, directorul că- \

rui întocmire a minutul cultural se frămîntă mereu

transpirat atîta gîndlndu-se cum s-ar putea face ca

timp. măcar parte din multe obiective săi

Singur directo­ fie rezolvate. Şl de multe ori în ne­

rul căminului cul­ cazul Iul îşi aduce aminte de o stro- ,

tural, retras mai la fă dintr-o poezie învăţată la şcoala

o parte, nu vroia primară:

ca liniştea să-l fie Racul, broasca şl ştiuca,

tulburată. Proba­ Intr-o zi s-au apucat

bil se gîndea şl el la „succesele de putea citi o carte din care să înveţe De pe mal in iaz să ducă
viitor" insă ştlindu-se păţit şl cu agrotehnică înaintată, sau pentru a Un sac cu grîu încărcat
„realizarea altor planuri de muncă" putea urma un curs agrotehnic, fi­ ...Oare aşa să fie şi cu povestea'
la căminul cultural, a lăsat ochii în indcă între timp trecuse vestea prin celor 3 ?...
sat că în curînd va fi reluată acti­ NOTA NOASTRĂ
jos neîncrezător.
Pentru a-l îmbărbăta, preşedintele vitatea în cadrul căminului cultural. Recomandăm secţiei culturale ia

sfatului, îi mai promise unele lucru­ Aşteptări zadarnice. Preşedintele şi raionului Iliia să adune din nou, la'
ri... „Lasă tovarăşe director, avem secretarul sfatului popular „ocupaţi aceeaşi masă pe cei trei oameni — cu
noi grijă să-ţi asigurăm condiţiile cu alte treburi mai serioase", au responsabilităţi destul de însemnate'
cele mai bune pentru desfăşurarea uitat cele prevăzute în planul de — şi să-i determine să treacă de la'
S. M. T. Alba a flermisiaf reparafüsl© activităţii culturale, doar ştii dum­ muncă întocmit pe patru pagini, iar vis la realitate, să-i dezbare de*
răul fel de a gîndi despre munca'
In ziua de 10 februarie, mecaniza­ lor 27 tractoare, 24 pluguri, 11 se­ ţiat tractoriştii Topîîceanu Ioan, Mun- neata, că munca aceasta se bucură directorul de cămin, rar de tot mai culturală, astfel, îneît să ridice
torii de la S.M.T. Alba, au obţinut o mănători, 9 cultivatoare, 7 remorei- teanu Teodor, Coviaci Vasile, Ţănanu
frumoasă victorie. Ei au raportat ter­ cisterne şi 20 batoze. Ioan şi alţii. de un larg sprijin... şi în tirade lun­ trecea şi el pe la sfat pentru a „cer­ ceastă muncă la nivelul sarcinilor
minarea în întregime a reparaţiei ce­ gi de vorbărie, preşedintele îl făcu şi un local" fiindcă vechea clădire a noastre actuale !
In munca de reparaţii s-au eviden­

P E T E M E DE P A R T I D te de viaţa practică a satului şi de sar­ răşiri agricole. Ţăranii muncitori «u etos dar au şl dat înapoi. Gospodăria colectiva
cinile politice puise de partid în faţa a- şi un comitet de iniţiativă oare să con­
Transformarea socialistă a agriculturii gricultiurii. Ele nu popularizează supe­ ducă lucrările în vederea înfiinţării în- din Peşteniţa de exemplu, © desfiinţat
nu se poate înfăptui de ia sine rioritatea gospodăriilor colective şi întovă­ tovărăşirH. Comitetul de iniţiativă a fost ferma de vaci deşi posedă oca. 100 hec­
răşirilor faţă de sectorul individual, nu lăsat însă să se descurce singur, fără a tar» fineţe naturale.
Munca politică de m asă— paraţie cu ale ţăranilor m u n citei indi­ festă dorinţa de a se constitui în înto­ scot în evidenţă viaţa nouă, plină de i se acorda vreun ajutor din partea sfa­
belşug a colectiviştilor. tului popular comunal şi a organelor de Raptul că aceste gospodărit colective nu
chezăşia oricărui succes viduali. vărăşiri agricole, dar nu ţine nimeni sea­ partid şi de stat raionale. Nefiind ajutat, şi-ou dezvoltat ramurile anexe în lepoaffl
Lecţiile care se predau de către tova­ comitetul de iniţiativă nu a putut rezolva cu condiţiile ce le au, a dus la sltuiaţUi
Ca urmare a muncii politice desfăşu­ Rezultatul acestei munci a fost că în- ma de această dorinţă a lor. lin satul răşul Roşea P. Alexandru şeful punctului nici pînă în prezent problema comasării oa veniturile colectiviştilor să nra crească'
rată de către organizaţiile de partid şi agricol în cadrul cursului agrozootehnic, pe măsura posibilităţilor create de mun­
sfaturile populare, un număr tot mai tr-un scurt timp, în satul Bretea Româ­ Bărăşti, de exemplul, 5 familii de ţărani sînt de asemeni rupte de necesitatea tran­ şi a schimbului de teren. ca în comun. Aceasta a făcut ca gospo­
mare de ţărani muncitori din satele raio­ sformării socialiste a agriculturii, iimi- De asemenea, organizaţia de bază din dăriile colective amintite să nu consti­
nului Haţeg îşi înving îndoiala şi păşesc nă a luat fiinţă o întovărăşire agricolă. muncitori au făcut cereri de constituire tîndu-s© doar la tratarea unor probleme tuie un adevărat centru de atracţie a ţă­
cu încredere pe calea gospodăriei colec­ pur agrotehnice. acest sat lipsită de ajutorul şi îndruma­ ranilor muncitori pe calea agriculturii so­
tive şi a întovărăşirilor. Numai în cursul împotriva tendinţei a unei întovărăşiri încă din anul 1953. rea comitetului raional de partid a slăbit cialiste.
lunii ianuarie 1956, un însemnat număr In satul Stmpetru sînt de asemenea fă­ Sfatul popular comunal, nefiimd contro­ munca politică în loc să o Intensifice.
de ţărani m u n citei din statele Ponor şi Bre­ lat şi ajutat de organele raionale s-a Toate acestea au făcut ca unii ţărani Intensificând munca politică pentru în­
tea Română şi-au unit pământul în două mersului de l§ sine cute cereri de către ţăranii muncitori pen­ transformat într-o simplă instituţie admi­ muncitori să-şi retragă cererile de în ­ fiinţarea de noi gospodării colective şl
întovărăşiri agricole. Oonvmginctu-se de tru înfiinţarea unei întovărăşiri agricole. nistrativă, neglijînd rolul său de organi­ scriere în întovărăşire.
superioritatea muncii în comun, mulţi ţă­ Numărul mare de cereri depuse de că­ Atât comitetul raional de partid cât şi zaţie de masă căreia îi revine sarcina de întovărăşiri, organizaţiile de partid şi
rani muncitori au făcut cereri de în­ tre ţăranii m u n citei din satele raionului sfatul popular raional, cunosc bine acest a mobiliza ţăranii muncitori la conducerea Acelaşi lucru s-a petrecut, şi în satul
scriere în vechile întovărăşiri. In înto­ Haţeg pentru crearea de întovărăşiri a- lucru, dar totuşi, n-au luat măsuri con­ treburilor obşteşti ale comunii şl de-ai Plopi, unde 11 familii şi-au făcut cereri sfaturile populare din raionul Haţeg, nu
vărăşirile din satul Silvnşul de Sus s-au gricode, sînt o mărturie că în acest ra­ crete pentru rezolvarea acestor cereri. educa în spiritul muncii în comun. Nici de înscriere în întovărăşire. Şi aici lu­ au dreptul să lase pe cele existente 1»
înscris de curînd 9 familii, în cea din To- ion există toate condiţiile pentru ca tran­ nu este de mirare acest lucru dacă in­ crurile s-au împotmolit tot la efectuarea
teşti 8 familii, iar în întovărăşirea „24 sformarea socialistă a agriculturii să se Este normal ca în satele comunii Sîn- structorii sfatului popular raional nu îi schimbului de teren din cauză că orga­ voia întâmplării. Gospodăriile colective şi
Septembrie“ din comuna Berthelot s-au desfăşoare într-un ritm cu mult mai ac­ tămăria-Orlea să nu ia fiinţă nici o în ­ acordă sprijinul cuvenit atunci cînd se nele competente raionale, nu au sprijinit
înscris 11 familii. celerat. tovărăşire sau gospodărie colectivă, atîta deplasează pe teren. Tovarăşul Bnibuireaniu comitetul de iniţiativă în această pro­ întovărăşirile trebuie ajutate ou răbdare
vreme oît organizaţiile de bază nu sînt Dionisie instructor al secţiei organizato­ blemă. şl competenţă, să se descurce în proble­
Este demn de remarcat felul în care a rice a sfatului popular raional, s-a apu- mele noi, probleme ce le ridică organi­
muncit organizaţia de bază din satul Oare sînt totuşi cauzele că în raionul ajutate de către organul raional de partid Gospodăriile colective zarea producţiei pe bază de plan, întă­
Bretea Romînă. îndrumată şi sprijinită Haţeg au luat fiinţă un n u m ă r mic de să se ridice la înălţimea rolului! lor de aat să rezolve problemele scriptice ale rirea lor eoonoro'oo-organizatorîcă, gos­
permanent de instructorul teritorial, to­ gospodării colective .şi întovărăşiri, cu o conducători politici ai acestor sate. lin Sfatului popular din Sîntămăria-Orlea, şi întovărăşirile existente podărirea avutului obştesc, etc. Cu alta
varăşul Har Dumitru, organizaţia de suprafaţă ce reprezintă abia 1,77% din planurile de muncă ale organizaţiilor de subsitituindu-se astfel referenţilor, în loc cuvinte, munca pentru crearea de gospo­
bază şi-a prevăzut în planul de muncă o suprafaţa arabilă a raionului ? bază nu se prevede nimic în legătură ou să îndrume şl să ajute comitetul execu­ nu trebuie lăsate dării colective şi întovărăşiri nu poate fi
serie de măsuri concrete în vederea in­ tiv în munca pol itico-organ izatorică ce despărţită de munca pentru sprijinirea
tensificării muncii politice pentru crearea Cauza principală este aceea că munca crearea de întovărăşiri sau gospodării co­ trebuie să o desfăşoare în comună. la voia Yntîmplării celor existente da a se întări din toate
unei întovărăşiri agricole în sat. Agita­ punctele de vedere.
torii au fost pregătiţi în mod special în pentru transformarea socialistă a agri­ lective. Unele, ca cele din Săcel Bărăşti Toate acestea ne arată limpede că în Comitetul raional de partid şi sfatul
această privinţă, pentru a putea arăta pe comuna Sîntămăria-Orlea munca de tran­ popular raional cunosc toate aceste lip­ Experienţa poaHivă să î5e
bază de exem ple concrete fiecărui ţă­ culturii a fost lăsată să meargă de la sine şi Ciopeia, nici nu au măcar plan de sformare socialistă a agriculturii este lă­ suri şi urmările lor, dar ou toate aces­
ran m u n c ite ce avantaje va avea dacă în majoritatea satelor din raion. Orga­ muncă. Agitatorii nu sînt instruiţi pe te­ sată să meargă de la sine. Lipsurile ce tea nu se străduiesc să găsească soluţii siu d ială şi g «n »?a liza iă
se va înscrie în întovărăşire. Pe de altă nele de partid, de stat şi agricole, nu au;. ma transformării socialiste a agriculturii se mâinifestă în această comună sânt ca­ practice pentru a le înlătura.
parte, s-a organizat popularizarea rezul­ desfăşurat o muncă politică şi organi- j ceea ce face ca ei să muncească unila­ racteristice şi comunelor Berthelot, Bre- Numeroase organizaţii de bază şi sfa­
tatelor obţinute de gospodăriile colective za,teică sistematică, bazată pe exemple teral, adică să se ocupe numai de proble­ tea-Strei, Demsuş, Rîu de Mori, Silvaş şi Rezultatele obţinute de gospodăriile co­ turi populare comunale au cîştigat o bo­
şi întovărăşirile din regiune, prin toate concrete, pe rezultatele obţinute de gos­ me legate de diferite companii agricole, altele. lective şl întovărăşiri sînt cel mai bun gată experienţă în munca de înfiinţare a
mijloacele şi formele de agitaţie (gazetă podăriile colective şi întovărăşirile din re­ neglijînd complect munca politică pen­ mijloc de convingere a ţăranilor munci­ gospodăriilor colective şi a întovărăşiri­
de perete, lozinci, fotomontaje, etc.). In giune, pentru a convinge ţăranii munci­ tru crearea de întovărăşiri şi gospodării Toi sprijinul comit steior tori să pornească pe calea colectivizării. lor, precum şl în munca de sprijinirea
faţa cooperativei a fost expus un panou tori din toate satele să-şi unească pă­ colective. Dar tocmai aceste rezultate nu sînt popu­ lor penlttnu © se întări din punot de ve­
mare prin oare s-a arătat practic cu cât mântul în gospodării colective şi întovă­ de Iniţiativă dere organ izatorico-economic. Această ex ­
•au fost mai mari veniturile colectivişti­ răşiri. Dacă activitatea organizaţiilor de bază larizate în raionul Haţeg. Mai mult decît perienţă trebuie studiată cu atenţie de
lor şi întovărăşiţiilor din regiune în com- mu este orientată în direcţia transformă­ Raptul că în raionul Haţeg munca pen­ atît, pe lîngă gospodăriile colective şl în- către comitetul raional de partid şi sfa­
Multe organizaţii de bază şi sfaturi rii socialiste a agriculturii, este de la tru transformarea socialistă a agricultu­ tovărăşiriid fruntaşe există în acest ra­ tul popular raional şi generalizată în
y populare din acest *raion se ooupă pe sine înţeles că nici activitatea organizaţi­ rii este neglijată, îl dovedeşte şi următoa­ ion şi unele gospodării colective şi în­ întreg raionul. Rără generalizarea expe­
campanii de munca pentru transformarea ilor de masă (sindicatele mixte, U.T.M., rele exem ple: tovărăşiri care nu s-au dezvoltat în mă­ rienţei pozitive din oare să înveţe toate
socialistă a agriculturii, iar altele nu se comisiile de femei, etc.) să nu fie orien­ sura posibilităţilor oe le au. Gospodăriile organizaţiile de bază şi sfaturile populare,
ocupă de loc de această problemă. Aşa se tate în această direcţie. Activitatea că­ In satul Galaţi un număr de 20 familii colective din Demişuş şl Peşteniţa, fiind nu poate fi vorba de un avînt general
face că în cele 7 sate ale comunii Sîn- minului cultural de pildă, este complect de ţărani muncitori şi-au făcut în anii lipsite de un sprijin calificat şi perma­ al muncii de transformare socialistă a
tămăria-Orlea, comună de şes, nu a luat străină de problema transformării socia­ nent, nu numai că bat porul pe loc în agriculturii în raionul Haţeg.
fiinţă pînă în prezent nici măcar o în­ liste a agriculturii. Conferinţele şi pro­ trecuţi cereri de înfiinţarea unei întovă­
tovărăşire sau asociaţie. Ţăranii munci­ gramele artistice ce se ţin la căminele ce priveşte dezvoltarea fondului de bază, T. MARIAN
tori din satele acestei comjtpi îşi mani­ culturale tratează probleme generale, rup­ , S. BLADA