Page 2 - 1956-02

Pag. 2
G f& y m M m e
A f i B U B H f l n L V I în vederea însămînjăriior
Una dintre condiţiile esenţiale în spo­
rirea producţiei agyicple este folosirea
sem inţelor de cea nţaiţ bună calitate, din
soiurile cele mai p.rojductive şi adaptate
condiţiilor de m ediu !jlocale.
Dintr-o sămînţă de:>calitate slabă, răsare şi lăsîndu-se la o parte corpurile străine,
o plantă pipernicită^ incapabilă să reziste care apoi se grupează în următoarele ca­ curăţă la staţiunile special amenajate cu făşurau tovarăşul Bălşan Rusalim partid şi U.T.M. s-au mulţumit să tru uzul bibliotecii c(d acolo, sau că
la atacul bolilor şi j la condiţiile naturale tegorii : resturile culturii de bază (semin­ următoarele u tila je : mai întîi se curăţă responsabilul bibliotecii, Kiss Cor­ aştepte întoarcerea tovarăşului BăL tovarăşul director al {^aminului cul­
neprielnice: îngheţ, secetă, lipsă de hra­
nă, etc.
Pentru ca să pu tem asigura o produc­
ţie sporită la hectar trebuie să însămîn-
ţăm seminţe cave să îndeplinească urmă­
toarele condiţiu-fri: să aibă culoarea, lu­
ciul şi m irosul mo/rmal, să aibă puritate,
adică să nu conţină seminţe de buruieni
fi alte corpuri sţtrăine, să aibă greutate
hectolitrică mare, \să aibă germinaţie bună
şi umiditate norrmlă, să fie sănătoase şi
din soiuri ameliorate care în decursul
timpului) sau aclimatizat şl au căpătat re­
zistenţă i la boli, insecte şi care au dat
producţiiI ridicatei şi sigure in u ltim ii ani. m e orz s-a găsit 95 grame sămînţă cu­
Să n#i oprim asupra unora din aceste
însuşiri, pentru a lămuri importanţa şi
modhil \cum trebkiie\să fie ele apreciate.
CU\L<MREA, LV'CIUL ŞI MIROSUL.
Cunoă ştkrea acestor -.însuşiri ne ajută la
aprecî\zrea rapidă a tcalităţii seminţelor.
De aa e.ea, se cere o bună cunoaştere a
acestor. însuşiri la sentinţele normale şi a
ir care provoacă.) schimbarea lor.
P ierderea culorii seminţelor se datoreş-
te d e \« W m ai m u lte 1ori ploilor căzute în
ttmpul} !recoltării. Ca / rezultat al um idi­ fel pagube mari.
tăţii sti^ formează pe boabe diferite mu­
cegaiuri \care schimbă culoareal normală
a seminţi\k>r în tr-o culoare cenvişie, brună
sau neugnX Schimbarea culorii se produce
şl din cau.\a vechim ii seminţelor. Luciul
se pierde oCată ’cu schimbareaj culorii da­
torită acelorctşi !cauze. '
Unele seminţe) au miros caracteristic,
cum este cazul, .acelor care i conţin uleiuri
aromatice. Dacă !se păstrează un timp
îndelungat uleiul' se evaporă şi mirosul
se pierde. La fel \s e poatel pierde şi din
cauza ploilor îndelungate, \Odată cu apa­
riţia mirosului de M ucegai’) se constată la
seminţe uleioase şi i\n gust)am ar, datorită
rîncezirli substanţelor grase. După cum se
vede, aceste trei însuşiri !pot da indicaţii
despre felul cum au fost recoltate şi păs­
trate seminţele şi ,despre vechim ea lor.
Aceste însuşiri la \r in d u l lor influen­
ţează germinaţia sentinţeHor.
S-a constatat că seminţele . care au un
procent de umiditate ridicat j germinează
mai slab şi nu se p o t, păstra în condi-
ţiuni bune. \ ;• ţ i
Aprecierea calităţii sem inţelor nu se face
numai după aspectul lor exterior. De a-
ceea este necesar să apreciem calitatea
seminţelor pe baza analizei. -Aceasta ne
arată puritatea, puterea de \germinaţie,
greutatea absolută, um iditatea,, etc.
PURITATEA SEMINŢELOR. Prin pu­
ritate se înţelege numărul de seminţe
curate dintr-o cantitate oarecare. Ea se
exprimă in procente. Pentru stabilirea
procentului de puritate a seminţelor, luăm
o probă din lotul de seminţe rezervţat pen-
Să conducem cu mai muîfă răspundere munca politică
pentru întărirea economico-crganizaforică a întovărăşirilor
In munca de transformare socialis­
tă a agriculturii, în raionul iiia, s-au
obţinut rezultate bune, creîndu-se pînă
în prezent un număr de 38 întovă­
răşiri agricole şi 29 zootehnice, iar
în vechile întovărăşiri au intrat un
număr însemnat de noi familii. A-
ceastia dovedeşte că Comitetul raional
de partid Ilia, s-a preocupat de întă­
rirea şi dezvoltarea sectorului socia­
list din agricultură.
Este ştiut însă că întărirea econo-
miCb-organizatorică a întovărăşirilor
agricole şi zootehnice este determina­
tă nu numai de suprafaţa de teren
sau numărul oilor cu care ţăranii
muncitori au intrat în întovărăşire,
ci de mărirea fondului de bază ial
acestora. Fondul de bază măreşte
cointeresarea întovărăşiţilor în mun­
că, îi face să fie legaţi de întovărăşi­
re, să lupte pentru dezvoltarea avu­ fiind că fără condiţiile materiale cre­
tului obştesc. Fondul de bază duce.
totodată la uşurarea muncii întovă­
răşiţilor şi la mărirea veniturilor lor.
Tocmai de acest lucru Comitetul raio­
nal de partid Ilia nu a ţinut cont. Aşa
se explică faptul că fondurile de bază
votate în adunarea generală pe anui
1955, nu au fost încasate nici pînă
în prezent.
In una din şedinţele comitetului re­ comitetele de conducere a întovără­
gional de partid, tovarăşul Iuhasz şirilor să organizeze munca în vede­
A primit drapelul de cabinei tehnic
fruntaş pe regiune
Zilele trecute, la Combinatul side­
rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hu­
nedoara, a avut loc decernarea dra­
pelului Consiliului sindical regional
de cabinet tehnic fruntaş pe regiu­
ne, care a revenit cabinetului tehnic
al combinatului, în urma ‘rezultatelor
obţinute în trimestrul IV al anului
trecut.
Analizîndu-se activitatea inova­
torilor combinatului, s-a arătat că în
cursul trimestrului IV al anului 1955,
s-au înregistrat un număr de 491
propuneri de inovaţii din care 293 au
şi fost aplicate, restul fiind în stu­
diu. Prin inovaţiile aplicate în cursul
acestei perioade, se realizează o eco­
nomie anuală, antecalculată, de pes­
te 10.550.000 lei, recompensele acor­
date inovatorilor ridicîndu-se la suma
de 253.427 lei.
Sămînia şi pregătirea ei
tru însămlnţări. Din aceasta probă omo­
genă cîntărim 100 grame (la seminţele
mărunte). Proba cîntărită se analizează,
separindu-se cu toată ' atenţia seminţele
întregi şi sănătoase ale culturii de bază
ţe fără embrion, încolţite, sparte, seci,
atacate de insecte, etc.); im purităţi vii cu-
prlnzînd alte plante de cultură greu se­
paraţiile cum ar fi orzul sau secara în
grîu, cît şi seminţele de buruieni, boa­
bele mălurate, tăciunate, boabele atacate
de boli, e tc .; impurităţi moarte care cu­
prind resturi de paie, pleavă, grăuncioare
de pămint, nisip, etc.
După separarea probei în seminţe cu­
rate şi corpuri stpăine, seminţele pure se
cîntăresc şi se calculează procentul lor.
De a x em p lu : dacă în proba de 100 gra­
rată şi 5 grame corpuri străine; puri­
tatea seminţei va fi egală c u :
J 95 X IQ° = 95%.
100
Deci la 100 kg s-au găsit 5 kg seminţe
de buruieni şi alte impurităţi. Procentul
cel mai mic de puritate admis pentru în-
sămînţări este de 37<>/o- Seminţele de bu­
ruieni influenţează în cea mai mare mă­
sură puritatea seminţelor culturilor. Cei
care din nepăsare nu-şi curăţă seminţele
imediat după treierat îşi pricinuiesc ast­
Mare grijă trebuie avut şi la păstra­
rea seminţelor. încăperile în care sînt
păstrate trebuie să aibe aerisire abunden­
tă, fără varietăţi brusce de temperatură,
să aibe umiditate atmosferică normală
fără egrasie pe pereţii magaziei, etc. In
magazie, seminţele trebuie periodic lo­
pătate şl condiţionate.
CONDIŢIONAREA ŞI SORTAREA SE­
MINŢELOR. Ca să avem seminţe curate şi
de bună calitate, trebuie mai întîi să se­
parăm corpurile străine de seminţele cul­
turii de bază şi apoi din aceste din urmă
să sortăm pe cele mai mari şi mai grele.
Pentru curăţirea seminţelor ne folosim de
vînturătorile şi de vînturătorile-sortatoa-
re, iar pentru sortarea seminţelor ne fo­
losim de trior şi selector.
VlNTURĂTOAREA, curăţă seminţele
de corpuri străine uşoare, resturi de paie,
pleava, spărturi de boabe, etc.
VlNTURĂTOAREA-SORTATOARE, cu­
răţă şi sortează seminţele după greutate
şl mărime, în trei p ă r ţi: grele, mijlocii şi roase şi cu rod bogat.
uşoare, ceea ce pentru însămînţări nu
este de ajuns deoarece nu se pot separa
seminţele de buruieni care au cam aceeaşi
greutate cu seminţele cerealelor. In acest
scop ne folosim de trior.
TRIORUL, alege seminţele după lungi­
mea lor şl le grupează după calităţi. Ca
să obţinem seminţe curate, mari şi pline,
este necesar să le trecem. de două ori prin
vînturătoare şi apoi prin trior, avind gri­
jă să sortăm de fiecare dată numai se­
minţe de categoria I-a adică cele mai
bune.
Carol prim-secretar al Comitetului ra­
ional de partid Ilia, şi-a luat anga­
jamentul că pînă la 31 decembrie
1955 va organiza în aşa fel munca
politică, încîl se vor construi un nu­
măr de 10 saivane la întovărăşirile
zootehnice pentru furajarea şi îngri­
jirea în comun a oilor pe timpul ier­
nii. Acest angajament a fost luat
de tovarăşul Iuhasz fără ca să se
consulte cu membru biroului raional
şi fără a studia practic pe teren, con­
diţiile şi posibilităţile ce există în
ve'derea executării acestora. Şi iată
rezultatul acestui angajament formal:
s-a construit un singur saivan şi a-
cela stă gol, iar oile întovărăşiţilor
sînt acasă.
Este necesar ca comitetul raional
de partid să dea o miai mare aten­
ţie construcţiilor de saivane, ştiut
ate nu poate fi vorba de mărirea
numărului de oi şi îmbunătăţirea ra­
sei acestora.
Problema încasării şi folosirii fondu­
lui de bază precum şi construirea de
saivane, este una din problemele prin­
cipale de care trebuie să se preocupe
în mod concret întregul comitet ra ­
ional, ajutînd organizaţiile de bază şi
Vorbind despre realizările inova­
torilor hunedoreni, tovarăşul inginer
Rebreanu Gheorghe, şeful cabinetu­
lui tehnic, a scos în evidenţă cele mai
preţioase inovaţii realizate de ino­
vatorii din combinat, printre care cea
realizată de colectivul de la oţel aria
Siemens Martin, condus de inginerul
Popescu /viircea, care constă în mo­
dificarea cuptorului nr. 1, ceea ce
aduce o economie de 1.829.574 lei a-
nual, inovaţie care a fost premiată cu
suma de 26.570 lei şi altele.
Cu prilejul decernării drapelului,
reprezentanţi ai diferitor cabinete
tehnice din regiune, au felicitat pe
inovatorii siderurgişti urîndu-le şi
pe mai deparle noi succese în munca
de inovaţii.
GH. MARINOVICI
corespondent
DRUMUL SOCIALISMULUI
Kkwrn-aat.woqiaao
Lucrarea mai bună se face cu seUsctorul
care este o maşină complectă, cuprin-
zînd diferite vînturi, ciururi şi cilindri
şi în afară de acestea are un randament
mai mare.
Seminţele de lucernă, trifoi, ghizdel, se gostea faţă de munca pe care o des­ comitetul orăşenesc şi cel raional de terialul de propagandă trimis pen­
cu vînturătoarea (pentru îndepărtarea
corpurilor străine). După aceea seminţele
de lucernă, trifoi şi ghizdei se tratează
cu pilitură de fier şi se trec prin maşini
magnetice în vederea separării seminţe­
lor de cuscută.
Este recomandabil ca toate gospodăriile
agricole să-şi condiţioneze grabnic se­
minţele cu următoarele m a şin i: griul de
primăvară, orzul, orzoaica se condiţionează
cu selectorul iar acolo unde nu există se­
lector cu triorul.
Ovăzul se condiţionează cu selectorul,
iar acolo unde nu există selector se con­
diţionează cu vînturătorul şi apoi cu
harfa (un plan înclinat form at din 3 site
alăturate peste care se trece cantitatea
de seminţe din calitatea I-a rezultat la
trior cu scopul de a se elimina şi ultim ele întreprinderilor şi şcolilor din loca­
corpuri străine cum sîn t: sămînţă de ra-
piţă, măzărichea sălbatică, capsulele de
cuscută etc.).
Borceagul şi măzărichea se condiţionează
cu selectorul iar acolo unde acesta lip­
seşte cu vînturătorul şi după aceea cu
triorul şi harfa. Numai în felul acesta se
va reuşi să se elimine în întregime cor­
purile străine (cuscută, rapiţa, etc.), din tul altfel. Astăzi, aici se trăieşte lui”, s-a mulţumit doar să pună con­ sare îndreptării lucrurilor, iar ce!
stocul de seminţe destinat pentru însă­
mînţări.
Sămînţă de lucernă, trifoi şi ghizdei
trebuie trimise de urgenţă pentru a fi
descuscutare la staţiunea de descuscutare
din Blaj, regiunea Stalin. Sămînţă des-
cuscutată destinată pentru însămînţări se
recomandă ca, fie în ziua cînd se seamă­
nă, fie cu o zi înainte de însămînţare,
să se scufunde într-un vas cu apă da
izvor sau apă de ploaie pentru a se eli­
mina prin plutire şi ultimele resturi de aşa-numitele „motive obiective” pe nizate lia Şcoalia S.F.U. Petrila, Şcoa­ mai fie „bibliotecarul“ în care s-a
corpuri străine. Sămînţă de trifoi, lucer­
nă şi ghizdei im ediat ce a fost scufun­
dată în apă se va întinde în magazie
pentru a se zvîn ta şi pentru a se putea
însămînţa cu maşinile de semănat.
Se recomandă a se folosi numai se­ vara anului trecut, tov. Bălşan a
minţe din calitatea I-a, care sînt mai mari urmat un curs de calificare profesio- celelalte biblioteci din raion, de a-
şi mai pline şi care vor da plante vigUM
Iată rezultatul unor experienţe făcuţi
la staţiunea secţiei agricole a Academiei
R.P.R. cu secara de toam n ă:
— Unde s-au semănat seminţe netrio-
rate, s-a obţinut o producţie de 3500 kg
la ha.
— Unde sau însămînţat seminţe din
calitatea a Il-a s-au obţinut 4200 kg la
ha.
— Unde s-au însămînţat seminţe din ca­
litatea I-a s-au obţinut 5200 kg la ha.
Aceasta, şi m ulte ale rezultate obţi­
nute prin experienţă practică şi ştiinţi­
fic organizată, ne arată clar că trebuie să
folosim numai seminţe curate şi de cea
mai bună calitate.
Ing. agronom IOHOM EUGEN
rea mobilizării fiecărui întovărăşit la
construirea saivanelor necesare. In-
tovărăşiţii trebuie îndrumaţi, ca pe
banii încasaţi la fondul de bază, să
cumpere oi, reproducători şi unelte
care să constituie proprietatea obş­
tească a întovărăşiţilor.
Sarcina sprijinirii întovărăşiţilor de
a se întări din punct de vedere eco-
nomico-organizatoric, o are şi sfatul
popular raional. Comitetul executiv
în frunte cu tovarăşul Chiciudeanu
Ioan, preşedintele acestuia, trebuie să
se ocupe mai temeinic, cu mai multă
răspundere de problema transformă­
rii socialiste a agriculturii.
MUREŞAN TEODOR
şeful secţiei agrare a comitetului
regional de partid
La 30 ianuarie a.c. s-au îm plinit 104
ani de la naşterea marelui nostru dra­
maturg I. L. Caragiale.
Opera de un bogat conţinut social a
acestuia, este astăzi larg cunoscută şi
îndrăgită de către masele populare. Prin
teatrul pe care l-a scris, Caragiale de­
mască fără cruţare pe toţi trahanachii şi
trpăteşlii, pe toţi caţavencii şi farfurlzii cinste alături de numele luptătorilor pen­
şi desigur că acest lucru nu a putut în
nici un caz să fie pe placul burgheziei
care îşi recunoştea în trăsăturile acestor
personagii, toată lăcomia, hidoşenia şi
icăloşenia ce o caracteriza. Cu bună
ştiinţă, criticii burgheziei au trecut sub
tăcere şi an căutat să. prezinte sub un
fals aspect o^era acest vin. Pentru aca­
demicianul latifundiar D Sturza, de pildă,
opera lui Caragiale este cică o „ofensă
adusă naţiunii romîne”. Natural că în
,*ir 5 5 6
'?Sf^SSSSSSSaSS^SSSSKSSSSSSSSSSSaSSSm^^m^Hw^m *553
Care este situaţia la Biblioteca raională din Petroşani ?
Dacă acum cîtva timp în urmă nală — ca responsabil de bibliotecă şemenea laBiblioteca raională Pë-
ne-am fi pus această întrebare, răs­ raională. Odată cu plecarea acestuia trpşani, s-au manifestat o serie dé
punsul asupra activităţii depuse în la şcoală, activitatea bibliotecii a lipsuri. In ce priveşte deplasările res-
cadrul bibliotecii ar fi fost satisfăcă­ scăzut, în primul rînd pentru că to­ ponsafiil.ului bibliotecii raionale so
tor. Existau în timpul acela cititori varăşul Kiss Cornel şi tovarăşa Sîr­
mulţi, activitate organizată, o cola­ bu Lia nu aveau orientarea practică poate eqrîstata că ele sînt făcute for-'
asupra modului de a munci şi în al mal. N4i f e mai surprinde nici fap­
borare strînsă între factorii intere­ doilea rînd pentru că conducerea de tul ca tovarăşa Nereanţu Valentina'
saţi în ridicarea nivelului cultural al atunci a secţiei culturale raionale, directoarea ^aminului cultural din
muncitorilor şi mai mult, exista dra­ Bărbăteni refu,^ să primească ma­
tural din Coroeşti ţine tHlfiipteca per­
nel ajutor şi tovarăşa Sîrbu Lia mî- şan Rusalim de la şcoaia respecti­
nuitoare. vă, fără a ajuta .efectiv în acţiuni manent închisă. x\
pe tovarăşii care au rămas în con­
Toate acestea au fost, şi ca urmare tinuare spre a desfăşura munca la Este cunoscut faptul că şi Kfoduî
a lor. în anul 1953 Biblioteca raională bibliotecă.
din Petroşani a fost distinsă cu di­ în care se prezintă localul unei ^
plomă şi drapel de „bibliotecă cen­ Timpul a trecut mereu şi activi­ blioteci atrage cititorii înspre săiiiâ'
trală model“. In timpul acela, deşi tatea a mers tot înspre mai rău. Nu­ de lectură. Localul bibliotecii este
condiţiunile în care se desfăşura mun­ mărul muncitorilor mineri şi a teh­ lăsat în paragină. Aci n-a mai fost
ca erau asemănătoare celor de as­ nicienilor care citeau cărţi de la a- zugrăvit de cîţiva ani, iar mobilierul
tăzi, numărul muncitorilor mineri ceastă bibliotecă a scăzut la 50 la — rafturi, fişier, caialog, etc. — lip­
cititori se ridica la 70-80 la sută din sută din totalul cititorilor, şi a cres­
totalul cititorilor, restul fiind elevi, cut numărul elevilor care sînt mai seşte cu desăvîrşire.
studenţi sau casnice. Tot atunci des­ uşor de luat în evidenţă. Acest fapt
făşurarea acţiunilor întreprinse de explică pe altul la rîndul lui şi a- In situaţia în care se desfăşoară
bibliotecă erau duse la bun sfîrşit, nume numărul foarte mic — 321 — activitatea lia Biblioteca raională din
fiindcă în aceste acţiuni era vădit al participanţilor la concursul „Iu­ Petroşani în momentul de faţă, nu
interesat şi comitetul orăşenesc biţi cartea“ Această lipsă se dato-
U.T.M., conducerile instituţiilor, a reşte atît tovarăşului responsabil al ar fi de mirare dacă într-o zi şi cei
bibliotecii cît şi comitetului orăşe­ mai buni prieteni ai cărţii ca : mi­
litate. Pentru acest fapt, cînd se nesc U.T.M. care s-au preocupat în nerul Birô Edmond, minerul Ispaé
prea mică măsură pentru populari­ Valeriu sau Munteanu Ferdinand,
organiza recenzia vreunei cărţi, sa­ zarea concursului. Tovarăşul Văman
Vasile activist al comitetului orăşe­ muncitor la U.R.U.M.P., vor .veni
la în care aceasta era prezentată de­ nesc U.T.M. care a primit sarcina foarte rar sau chiar de loc pe la bi­
de ia prezenta o conferinţă pe tema
venea neîncăpătoare, iar numărul popularizării cărţii „Joii tineretu­ bliotecă. \>
celor care participau creştea zilnic, Pentru a înlătura lipsurile biblica
Astăzi însă, lucrurile stau cu to­ tecii de centru de la Petroşani, esté
necesar ca secţia culturală raionala
prin tovarăşul Ciora Ioan, noul şefi
al secţiei, să ia toate măsurile nece­
doar din amintiri. Tovarăşul Bălşan ferinţa în buzunar. care nu vor să se achite de sarcinile
Rusalim, enunţînd cu regret timpul E drept că Biblioteca raională din ce le revin pe această linie să fié
cînd treaba mergea bine, rămîne aspru traşi la răspundere. Cititorii
parcă într-o visare în care persistă Petroşani a întreprins în ultimul tri­ din Valea Jiului vor ca biblioteca lor
chiar şi cînd e vorba de a lua anu­ mestru al anului 1955, un număr de să-şi desfăşoare activitatea din plin
24 acţiuni pentru popularizarea căr­
mite măsuri de îndreptare a lucru­ ţii, însă în orientarea asupra plasă­ şi de aceea cer tovarăşului Bălşan
rilor. Dacă astăzi la Biblioteca din rii în teren a acestor manifestaţii s-a Rusalim, responsabilul acestei bi­
Petroşani lucrurile merg prost, acea­ dovedit a fi lipsită de orizont. Cele blioteci să se preocupe serios de mun­
stă situaţie nu se poate explica prin mai multe manifestări au fost orga­ ca cc i-a fost încredinţată ; el să nu
care le invocă unii din factorii in­ la medie mixtă din Petroşani şi g ră­ transformat de la venirea din şcoală,
teresaţi în această problemă. Dar, diniţa de copii, cu alte cuvinte acolo ci să desfăşoare o muncă concretă
: pentru a lămuri adevăratele cauze unde mobilizarea participanţilor se de îndrumare pentru ridicarea activi­
să luăm lucrurile de la capăt. In face mai uşor, fără multă oboseală. tăţii bibliotecii la un nivel corespun­
In activitatea de îndrumare pentru zător. N. CAZAN
FOILETON
Metode „pedagogice“ proprii pului elevului de i se mişcă creerii
şi-l „rog" să stea jos fără drept de
apel. Cu „Carapacea" aceasta, am
Mă numesc Mîrşu. I. C. Mlrşu, în­ vist" sărind prin curtea şcolii în obţinut rezultate bune după părerea
văţător de meserie şi profesez la timpul recreaţiei, răspunzînd cîte mea, fiindcă ea nu lasă urme, iar
Şcoala elementară din Băiţa, unde odată neîntrebat în orele de clasă şi copii sînt educaţi în aşa fel încît
predau la clasa II-a şi cîte odată la alte lucruri „de mare însemnătate". să nu spună acasă părinţilor despre
clasa IV. In munca mea de la clasă, Cu el am procedat întîi a şa ; am dat metoda nouă folosită de mine. Pen-
nimeni nu cred că s-ar încumeta să ordin frizerului Gabor Nicolae din tru cadrele didactice, nu recomand
nu-mi recunoască rezultatele. Am comuna Băiţa — care nu este anga­ aceste metode, însă le spun să facă
clasa „cea mai bună" în special la jatul şcolii — ca la cea mai apro­ ceea ce fac eu uneori la cercurile
disciplină. Aceasta fiindcă metodele piată ocazie să tundă chilug pe a- pedagogice: adică să lipsească, mo-
de muncă pe care le folosesc sînt cu cest elev, cu toate că Moldovan tivînd ba că odată nu are lemne de
totul diferite de ale altor colegi de Corneliu prezentase un certificat me­ foc, ba că au primit vreo telegramă
muncă din raion, regiune sau poate dical prin care se arăta că suferă sau alte şi alte motive „demne de
chiar din ţară. Nu-mi cunoaşteţi ta­ de sinuzită frontală şi ca atare tun­ crezut". Ar fi încă multe de spus
despre metodele folosite de mine,
lentul meu pedagogic. Şi tocmai pen­ sul este impropriu.
însă despre acelea nu vorbesc fiind­
tru „talentul" acesta am umblat prin Cu totul alte metode am folosit cu că le utilizez numai în anumite si­
multe localităţi din regiunea Hune­ elevul Dobra Ştefan. Acestuia din tuaţii create de „starea nervoasă"
doara. Cîteodată „numit la catedră”, grijă „părintească", i-am făcut un care mă caracterizează uneori şi de
altădată „transferat" şi uneori „mu­ masaj la măsele, doar... cu cîteva dorinţa de a obţine „rezultate" cît
tat disciplinar" şi aceasta uneori pen­ palme. Auzi, să mă întrebe el de ce
tru folosirea metodelor proprii de eu stau cu paltonul lingă sobă, iar mai bune şi mai. rapide în munca
muncă. Dar, de cînd sînt la Băiţa, pe elevi îi ţin în clasă fără paltoane educativă a clasei. I. C. MTRŞU
credeţi că am renunţat la ele ? Nici şi cu geamurile deschise. Mare noroc Nota redacţiei : Pentru multiplele
gînd. Din contră, le aplic cu toată a avut atunci elevul Dobra Ştefan, şi originalele „metode” folosite în
fidelitatea fiindcă le consider de întîi fiindcă doar suplineam pe în­ şcoală, metode demne de înaintaşii
mare folos. Doar am citit şi eu des­ văţătoarea titulară de la clasa res­ săi Marius Chicoş Rostogan, Ionus
pre „pedagogii" care susţin că ar­ pectivă şi al doilea motiv, fiindcă... Galuscus şi alţii, noi socotim că în­
ma cea mai bună de educaţie este m-au durut mlinile.
văţătorul Mîrşu din Băiţa şi-a cîş-
,.urecheala". Doar şi Marius Chicoş Mai am eu şi altă „metodă” pe tigat pe drept cuvînt cinstea de a fi
Rostogan „pedagogul" despre care care am botezat-o „Carapacea". In trecut în rîndul acestora, adică în
vorbeşte I. L. Caragiale, folosea a- ce constă ea ? Atunci cînd elevul nu rîndul... amintirilor.
ceastă metodă. Şi-apoi de ce aşi fi ştie lecţia, spre exemplu o poezie de Ar fi bine să se găsească cineva
eu mai prejos decît pedagogul de la jumătate înainte, sau o strofă pe care să scuture pe I. C. Mîrşu de
acum cîţiva zeci de ani în urmă ? ales, sau cînd vreo elevă ca Gruber tot ceea ce are „original“ în el şi
întrebaţi de pildă, cum se simte, pe Irina priveşte cursa cu care mămi­ să-l determine să vadă lucrurile noi
elevul Moldovan Corneliu, care este ca ei pleacă la Orăştie, îi pun „Ca­ din şcolile noastre, scopul căruia
unul din cei ce-au făcut cunoştinţă rapacea" adică: să nu se audă zgo­ mulţi oameni, adevăraţi pedagogi,
cu „metodele" mele. El le-a cunoscut motul palmei peste faţă, apăs cu îşi consacră toate eforturile şi pri­
fiindcă s-a dovedit a fi un „recidi­ toată puterea mina pe creştetul ca­ ceperea.
«sEKEKHHSiKaaoissacrri:,ist
privaţiuni materiale şi lovituri morale
104 ani de la naşterea j care au m ers adeseori pînă la batjocură.
lui 1. L. Caragiale j
In piesele sale şi în special în „O scri­
cazul de faţă D. Sturza, confundă naţiu­ ironie şi zeflemea. In ele se strecoară pu­ soare pierdută" liberalii, cît şi conserva­
nea romînă cu clasa din care făcea parte ternic amărăciunea omului care vede roind torii, calcă fără scrupule con stitu ţia; „de
dumnealui. nedreptatea în jurul său. El prinde cu o jos în sus” cînd sînt în opoziţie şi „de
sus în jos“ cînd sînt la putere. Acest lu­
cru este cu putere relevat de către Ca­
ragiale. El arată „complicitatea" ce există
între aceste două partide care, num.ai a-
Multă vreme, reprezentanţii criticii bur­ profunzime rară evenimentele politice ale parent nu se înţeleg, dar. care de fapt,
gheze au făcut să circule povestea cum vrem ii sale, intrigile şi manevrele parti­ fac parte din aceeaşi tabără a „onorabi­
că 1. L. Caragiale ar fi scris puţin. Astă­ delor aşa-zise istorice. Caragiale s-a stră­ lilor", a exploatatorilor şi care-şi în­
zi se ştie însă prea bine cît de grosolană duit Şi a reuşit să prindă „extravaganta chipuie că form ează „naţiunea“ şi îşi în­
minciună constituia o asemenea afirma­ deosebire între realitate şl aparenţă, în­ găduie să exploateze şi să dispreţuiască
ţie. In afară de operele sale dramatice, tre faţă şl mască". întreaga sa operâ dez­ pe adevărata naţiune — masele largi
Caragiale a scris o serie de nuvele, po­ văluie la dimensiuni diferite, contrastul populare.
vestiri, schiţe şi momente, versuri şi cro­ dintre ceea ce era şi ceea ce pretindea Burghezia a încercat zadarnic să aco­
nici dramatice, traduceri şi ani de-a rîn­ a fi burghezia. îm potriva tuturor încer­ pere cu pulberea uitării opera celui mai
dul de-a lungul zbuciumatei sale vieţi, cărilor esteticilor burghezi ca T. Maio- mare scriitor realist al nostru. Ea a în­
el a fost un ziarist militant, care a de­ rescu şi alţii, opera lui Caragiale a trăit vins timpul, dovedind prin aceasta va­
m ascat m ereu şi a biciuit sarcastic, cu şl trăieşte iubită de mase şi aceasta, loarea şi trăinicia operei sale nepieritoare.
neasemuita lui vervă, pe dezgustătorii pentru că lor le-a fost adresată. Mare In ciuda condiţiilor vitrege, Caragiale a
patentaţi ai vremii. Dacă numai incisivul iubitor al oamenilor simpli, Caragiale con­ rostit fără cruţare adevărul esenţial asu­
„1907”, l-ar fi scris şi încă ar fi fost de feră în întregime acestora dreptul de a pra vieţii. La rostit cu Imagini artistice,
ajuns ca numele lui să fie trecut azi cu făuri o viaţă mal bună, liberă. Prin a- de o mare forţă convingătoare, construite
ceastă poziţie, frontul luptei sale se a- cu consecvenţa implacabilă a unui logi­
tru cauza poporului muncitor. proprie de frontul luptei clasei munci­ cian — artist. El nu a cruţat nici un
toare. Lipsit însă de posibilitatea de a-şi efort, pentru a-şi îndeplini misiunea de
Momentele şi schiţele lui Caragiale ne însuşi concepţia proletariatului revolu­ acuzator public al regimului burghezo-
înfăţişează ca în nici o altă operă lite­ ţionar despre lume, el nu a înţeles legile moşleresc, a monstruoasei lor coaliţii.
rară faza de parvenire a burgheziei ro- de dezvoltare ale societăţii, nu a reuşit să Partizan al artei strîns legată de popor,
m îneşti; nepotismul, abuzurile adminis­ întrezărească forţa ce avea misiunea is­ el însăşi participant la toate frământă­
trative, decăderea şcolii, recurgerea la torică de a face transformarea—proleta­ rile, necazurile şi bucuriile acestuia, ma­
vechea diversiune a naţionalismului şo­ riatul. rele scriitor Caragiale a făurit o operă,
vin. Cu arma ridicolului el loveşte în frainică, ce dovedeşte, talentul său uriaş
trădătorii revoluţiei de la 1848 şi arătă Pentru faptul de a fi spus adevărul, Ca­ şi totodată, minunatul potenţial creator al
ce se ascunde sub frazeologia liberal- poporului nostru.
democrată. Schiţele sale nu cuprind însă ragiale a fost prigonit pe tot timpul vie­
numai revolta şi Indignarea ascunsă sub ţii sale. Pentru faptul de a fi satirizat şi V DAU
biciuit regimul exploatator, el a suferit