Page 21 - 1956-02
P. 21
PROLETARI ÜIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI
Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice prezentat Congresului al X X -lea al partidu’ui
Raport prezentat de tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C. C. al P. C. U. 5.
— TEXT PR ESC U R TA T —
— P A G I N A 3»* -
Atenţie deosebită calităţii
fontei, oţelului şi lam inatelor!
Intre creşterea cantitativă a pro altă parte primeşte aceleaşi califica
ducţiei de fontă, oţel şi laminate şi tive la laminare. Fiind incalitativ,
CANDIDAŢII SE 1NTÎLNESC CU ALEGĂTORII ] Candidaţi ai F.D .P.
sporirea corespunzătoare a calităţii oţelul laminat se rebutează sub for
acestora, trebuie să existe — în prin mă de bare crăpate, bare cu solzi şi
cipiu — un sincronism; ori ce deca bare cu retasură (găurite la mijloc).
laj disproporţionat, ar dăuna unuia Pentru calităţi speciale, oţelul nu
Baru Mare
R îu A lbdin factori, infiuenţînd negativ fie este omogen, el prezentînd porozi-
producţia, fie calitatea.
In sensul calităţii, colectivele sec tăţi şi segregatc pronunţate. Cel mai In satul Rîu Alb din raionul Ha Alegătorii din circumscripţia electo putaţi va putea pune capăt analfabe ENAŞESCU OCTAVIAN, vicepre
ridicat procent de rebuturi, se pro ţeg, multe s-au realizat în anii regi rală regională nr. 29, s-au întîlnit zi tismului, va putea asigura înfiinţarea şedinte ai Sfatului popular regional
toarelor producătoare de fontă, oţel duce datorită calităţii necorespunză mului de democraţie populară : o lele acestea cu tovarăşa Bistrian A- unei întovărăşiri agricole sau zooteh Hunedoara, a fost propus de cetăţenii
şi laminate din Combinatul siderur toare a oţelului lingou. Uneori, can şcoală de 7 ani, cămin cultural, s-a malia, candidată a F.D.P. în această nice pentru care mulţi ţărani şi-au din comunele Bretea Romînă, Bretea
gic „Gh. Gheorghiu-Dej“, au înre titatea de material ce se rebutează circumscripţie. dat consimţămîntul“. Tovarăşii: To- Streiului şi Boşorod din raionul Ha
gistrat succese îmbucurătoare. Merită datorită cauzelor arătate, depăşeşte deschis o cooperativă de centru, iar rok V„ Buzduga I., Roscevici Tondea ţeg, candidat în alegerile din 11 mar-
chiar relevate cîteva amănunte. procentrul admis la producţia desti un mare număr de familii de ţărani Luînd cuvîntui la întîlnire, tovară şi alţii, oare au luat cuvîntui au arătat ţie în circumscripţia electorală regio
nată laminării. Şi chiar la laminare muncitori obţin recolte bogate de pe şul Bara Tit Liviu directorul Şcolii e- că pe lîngă frumoasele realizări avu nală nr. 26.
La furnalele 2 şi 3, procentul de pămîntul pe care îl lucrează în co lementare din Petrosui a arătat că în te pînă acum pentru continua înflo
declasate a scăzut în luna ianuarie — prin introducerea în sistemul de comuna Baru Mare, în anii democra rire a vieţii, este necesar să se mun
faţă de admis cu 2,51% şi respectiv calibrare a blocurilor de oţel insufi mun în cadrul întovărăşirii agricole. ţiei populare au fost realizate o sea cească mai mult pentru reconstrucţia
3,72%, iar la oţelărie, rebuturile au cient încălzite, se produc rebuturi şi Şi în toate acestea, cetăţenii de aici au mă de obiectiye de mare importanţă. şi întreţinerea drumurilor, instalarea
fost reduse faţă de admis, cu 0,44%. declasări. primit un preţios sprijin din partea Prin grija partidului şi guvernului şi unui transformator care să înlesneas
Prin aplicarea în sistemul de cali sfaturilor populare, din partea depu prin munca plină de abnegaţie a mun că electrificarea întregii comuni şi al
brare a inovaţiilor strungarului Ratz Astfel stind lucrurile, se impune taţilor pe care ei i-au ales să le con te lucruri de mare importanţă ce tre
Constantin şi inginerului Pîrvu lo- cu toată seriozitatea, lupta pentru ducă treburile obşteşti. citorilor şi ţăranilor muncitori de aici, buie rezolvate în viaţa satelor.
sif, rebuturile de laminare au fost calitate. a fost construit un nou local de şcoală
simţitor reduse, scăderea acestora în- Acum, din nou, la 11 martie, îşi unde astăzi copiii au posibilitatea „Pretenţiile oamenilor muncii devin
registrînd 30%. Conducerea secţie! oţelărie, maiş vor alege pe cei mai buni gospodari, să-şi însuşească cunoştinţele în con tot mai mari şi aceasta oa urmare a
trii de schimb, oţelarii, controlul teh deoarece au încă multe de înfăptuit în diţii optime. Tovarăşul Bara solicită îmbunătăţirii nivelului de trai şi al
Dar, îmbunătăţirea indicilor cali nic calitativ — toţi cei care direct satul lor. sprijinul celor oare la 11 martie vor ridicării nivelului cultural“ —- a spus
tativi la anumite produse şi în nijjd sau indirect contribuie la elaborarea fi aleşi, pentru a putea termina şi tovarăşa Bistrian Amalia candidată
izolat, nu atenuează lipsurile accen şarjelor, au datoria să muncească In circumscripţia electorală regio a da în folosinţă clădirea internatului de deputat în circumscripţia nr. 29
tuate ce predomină în preocuparea nală nr. 28 de aici, drept candidat al regională.
pentru calitate. Şi în această direc conştiincios. Şi în această direcţie, F.D.P. a fost propus tovarăşul Blăjan şcolii, internat care să asigure oaza-
ţie, exempie-s numeroase. atenţia oamenilor trebuie îndreptată rea copiilor din comunele Baniţa, Pe In comuna Baru Mare au fost. în
spre respectarea prescripţiuniior teh Leontin, preşedintele Uniunii regio trosui şi altele. Tovarăşul Agu Eugen, făptuite de către oamenii muncii în
Buletinele laboratorului chimic de nologice de elaborarea şarjelor — nale a cooperativelor meşteşugăreşti. vorbind în numele alegătorilor din drumaţi de partid realizări multe şi
analiză şi încercări a combinatului, Şi iată-i, într-una din zilele trecute, circumscripţia 29 regională, a arătat frumoase. Aceste realizări vor creşte
arată că din numărul şarjelor ela condiţia hotărîtoare a soartei oţelu rezultatele obţinute în munca de li pe mai departe, viaţa noastră se va
borate Ia otelăria Slemens-Martin în lui. Trebuie efectuat cu toată compe- pe ţăranii muncitori din Rîu Alb a- înfrumuseţa mereu şi noi, deputaţii
luna ianuarie, o parte au fost rebú dunaţi din nou la căminul cultural chidare a stării de înapoiere culturală,
tate sau declasate, datorită compo tinţa, caicului dozajului materiilor pentru a se sfătui cu candidatul lor stare rămasă de la regimul burghe-
ziţiei chimice necorespunzătoarc. auxiliare ce intră în componenţa oţe asupra unor treburi gospodăreşti ale
Şarja 2.249 de pildă, a fost trecută lului, şi administrate acestea potri comunei. Despre multe s-a vorbit aici.
la rebut datorită încărcăturii mari de vit normelor pe sortimente. Organe Ţăranul muncitor Badea Aurel, de
fosfor, iar cea cu numărul 2.369, de le controlului tehnîc-calitativ, împu
ternicite să se împotrivească recep pildă, a exprimat dorinţa cetăţenilor
ţiilor superficiale, au obligaţia să evi ca satul să fie electrificat, iar alţii
te producerea şarjelor de calitate ne s-au angajat să sprijine această pro
punere, achitîndu-şi din timp sumele
clasată de la calitatea O.L.C. 35 (o- corespunzătoare, executînd perma din autoimpunere precum şi celelalte zo-moşieresc. „Forţa unită a colecti F.D.P. sîntem chemaţi şi aleşi oa să
ţel laminat de calitate), la O.L. 50 nent, cu atenţie şi simţ de răspun obligaţii faţă de stat.
grupa A, din cauza conţinutului ri dere, controlul preventiv al procesu vului sprijinit de tovarăşii noştri de contribuim continuu acestui ţel măreţ.
dicat de sulf şi fosfor. Şarja 6.604, lui tehnologic. Controlorii acestui LA C A S A A L E G Ă T O R U L U I
elaborată la cuptorul electric a compartiment — în număr de peste
fost de asemenea rebutată pen 200 — sînt obligaţi, în baza atribu-
tru existenţa în compoziţia ei, a ţiunilor ce le revin, să impună for Casa alegătorului nr. 1 din Aninoa- Ioan, Marinescu Nicolae şi Zgripcea
unui procent exagerat de siliciu. Re marea compoziţiei şarjelor corespun- , sa. O cameră mare, curată, caldă şi Gheorghe şi-au dăruit în întregime au dezbătut ce treburi obşteşti viitoa
futarea sau declasarea altor însem timpul lor liber pentru acest scop
nate cantităţi de oţel, au fost determi primitoare, o cameră care, te îndeam Aflu că aici aproape zilnic au avut re au de făcut. Rodnică a fost întil-
nate tot de conţinutul chimic neco nă să rămîi. Din dragoste, mina mun .loc întîliiiri. S-au făcut prelucrări din
respunzător al şarjelor. zător indicilor calitativi şi să recep Raportul C.C. al P.M.R. ţinut la cel nirea cu candidatul circumscripţiei e-
ţioneze producţia în baza acestor in de-ai Il-lea Congres şi din Decretul
Cui se datoreşte nerespectarea dici. citorului s-a străduit să facă .tot ce cu privire la alegerile de deputaţi tn lectoraie nr. 1 Velea Vasile. Alegato
prescripţiuniior tehnologice de fabri sfaturile populare de către tovarăşul
caţie ? Cine răspunde de dozarea ju poate pentru ca alegătorii ce vor in Boncuţ Paul şi Codila Sofia, secreta rii au cerut prelungirea conductei de
dicioasă a chimicalelor în baia me tra in ea, să fie mulţumiţi. Zidurile ra sfaiului popular.
ta!ică ? Nu trebuie neglijată cîtuşi de pu apă, lărgirea reţe’ei radiofonice, gos
ţin, calificarea oamenilor. Oţelarilor S-a ţinut conferinţa „Despre carac
La elaborarea şarjelor, participă trebuie să li se explice şi experimen sobru ornate, masa cu cărţi, broşuri terul democrat al alegerilor în podinele au luat hotărîrea să repare
în mod efectiv, trei factori hotărîtori: teze practic, consecinţele neatenţiei şi reviste despre alegerile din trecut R.P.R.“. Tovarăşa profesoară Pintea locuinţele şi cuptoarele de copt pîine.
oţelaril, laboratorul şi controlul teh -Evanghelina a citit candidaţilor şi
nic calitativ. şl a muncii de mîntuială. Ei trebuie şi cele de azi, despre drepturile cîş- Aflu că brigada artistică de agitatori
alegătorilor pamfletele „Candidaţi şi
Analiza probelor trimise de oţelari, să vadă practic, că oţelul cu fosfor tigate de muncitorii şi colhoznicii din alegători“ şi „Instantaneu electoral'' a pregătit sceneta satirică „Ciornă-
o execută laboratoarele rapide, ope din „Anii împotrivirii“ de Geo Bogza.
raţia efectuîndu-se în numai 15 mi Ţara sovietică, îţi aprind inima de Aflu că alegătorii s-au întîlnit cu gaşii“ pe care o va prezenta in cu-
nute. Un dispozitiv optic semnalizea bucurie. Aflu că în fiecare zi zeci candidaţii, s-au gîndit, au chibzuit,
ză chiar pe platforma cuptoarelor, peste limita maximă e casant şi se rînd.
de muncitori vin aici citesc, discută,
prelucrează greu, că existenţa în oţe- ' se pregătesc pentru alegeri. Agita Organizaţia de partid lucrează du J PAŞCA FRANCISC, unul dinlre
iul ce l-au produs a unei cantităţi
prea mari de sulf îl face greu prelu- torii, membri de partid şi utemişti. pă un plan chibzuit. A ales un co ţ cei mai harnici responsabili de bri-
crabil la cald şi în sfîrşit, că rezis lectiv de conducere în frunte cu co
tenţa oţelului scade, atunci cînd con merg din casă în casă pentru a vorbi munistul Boythe Albert, a instruit 1gadă de la secţia electrică a Uzinei
agitatorii, controlează activitatea lor, 3de reparat utilaj minier din Petroşani
ţine prea puţin siliciu. Calificîndu-i, cetăţenilor despre importanţa alege dă dovadă de iniţiativă, grijă şi mult I a fost propus drept candidat penlru
oamenii trebuie învăţaţi cum se exe rilor, despre tehnica votării, despre
cută dozajul pe sortimente, cum se candidaţii propuşi. Utemiştii Modrea simţ de răspundere. ^circumscripţia electorală orăşenească
P. DINCU i nr. 22.
rezultatele probei. In funcţie de a- aplică raţional fero-aliajele şi mati-
ganul în compoziţia şarjelor. îşi electrifica satul
cestea, trebuie să se stabilească — Mitinguri comemorative închinate
în prezenţa organelor controlului teh La laminoare, cuptorarii au cuvînt luptei ceferiştilor de la Griviţa din 1933
nic calitativ, compoziţia corespunză- hotărîtor în privinţa calităţii. încăl Reţeaua electrică se apropie cu paşi lor. Este demnă de remarcat munca
zirea blocurilor la temperatura pres repezi şi de comuna Geoagiu. De cu- ţăranilor muncitori: Ardean Nicolae,
loare a conţinutului băii metalice şi crisă, prin realizarea regimului ter rînd s-a luat iniţiativa de către sfa Trifu Pelru, Sofrone Simion, Stoica
să se elaboreze — în condiţii nor mic al cuptoarelor, exclude cea mal j tul popular şi cetăţenii din sat au Sabin şi alţii. Atelierele C. F. R. Simeria tovarăşul inginer Munteanu Gheor-
frecventă cale de rebutare la lami- ! şi trecut Ia treabă. Au fost făcute ghe a vorbit despre lupta eroică a
male — şarja de oţel. gropile şi a început plantarea stîipi- DUDAŞ. PETRU Aproape 800 muncitori, tehnicieni ceferiştilor în timpul asupririi bur-
In fapt insă, se neglijează rezul şi ingineri de la Atelierele C.F.R. Si ghezo-moşiereşti, precum şi despre
nare a oţelului. corespondent meria, s-au adunat in ziua de 16 fe munca şi realizările acestora în anii
tatul analizelor şi nu se acordă aten bruarie a.c., pentru a cinsti memoria puterii populare. In încheiere, asisten
ţia cuvenită stabilirii juste a carac- Organele controlului tehnic călită- eroilor ceferişti căzuţi în lupta de ta, în picioare, a păstrat un minut de
teristîcelor oţelului, potrivit norme tiv, mai au multe de făcut şi la tur la Griviţa din februarie 1933. A vor piozitate închinat eroilor căzuţi în
lor calitative. Drept consecinţă, se nătorii. Orice formă greşit executa Pentru 40.000 tone cărbune peste plan bit tovarăşul Ocolişan loan, director lupta* de la Griviţa.
adjunct al atelierelor care a evocat
elaborează şarje în care cantitatea tă, orice garnitură ansamblată inco momente din lupta ceferiştilor în tim Depou! de locomolive
de fosfor depăşeşte procentul admis, rect, trebuie respinsă şi date indicaţii pul regimului burghezo-moşicresc,
Cu un viu entuziasm a fost primită chemarea la întrecere a brigăzii condu amintind în special de istorica grevă Şi colectivul de muncitori de l-a
ceea ce face ca oţelul produs să fie practice în scopul îndreptării lucru să de tînărul Sirop Constantin de la mina Lupeni şi a Biroului comitetului raional de la Griviţa, cînd guvernul manist Depoul de locomotive din Simeria a
casant, îndeosebi în prelucrarea la rilor. a răspuns cu gloanţe cerinţelor în cinstit memoria celor căzuţi în 1933
U.T.M. Petroşani, pentru extragerea de către brigăzile de tineret din Valea Jiului dreptăţite ale muncitorilor ceferişti. în luptele de la Griviţa.
rece. Dozarea aproximativă prin sta Organele de partid, sindicale şi de a unei cantităţi de 40.000 tone cărbune peste plan, pînă la l mai a.c. Vorbind despre realizările regimului
democrat-popular, el a arătat uriaşele Despre tradiţia revoluţionară a ce
bilirea „la ochi" a conţinutului băii tineret, ziarul comitetului raional dc In însufleţite consfătuiri pe grupe, şi pe brigăzi, tinerii îşi sporesc angaja înfăptuiri în domeniul transporturi feriştilor, a vorbit tovarăşul Pleşa
metalice, duce ia declasarea oţelului partid, colectivele gazetelor de pere mentele pentru a da patriei mai mult cărbune. Iată doar cîteva cifre din aces lor feroviare din ţar-a noastră, precum Teofil, membru în biroul organizaţiei
şi despre condiţiile de acum, de mun de bază a depoului.
şi la depăşirea consumului specific te din secţii şi staţia de radioficarc a te angajamente care oglindesc hotărîrea brigăzilor de tineri mineri, de a se in- că şi de trai ale ceferiştilor. Numai
în Simeria, a arătat vorbitorul, s-au A mai luat cuvîntui tovarăşul Pur-
de materii auxiliare ce concură la combinatului, trebuie să sprijine per trece pentru atingerea obiectivului propus. construit pentru muncitorii ceferişti dea Teodor şeful depoului, care a ară
manent, concret şl în mod susţinut, un bloc de locuinţe modern şi 6 tat rolul ceferiştilor în îndeplinirea
producerea şarjelor. lupta pentru calitate. In fruntea a- La Peirila, brigăzile do tineret, ana fră să fie angajamentul brigăzii în răs apartamente în case în şir, iar un Directivelor celui de-al II-lea Con
Nu arareori, valoarea calitativă a cestei acţiuni şi exemple grăitoare lizând posibilităţide pe care le are fiecare număr de 14 ceferişti şi-au construit gres al partidului cu privire la rea
pentru masa muncitorilor şi tehnicie gruipă, s-au angajat, în răspunsul lor tri punsul la chemare. case proprii cu ajutorul statului. De lizarea celui deal doilea pian cin
oţelului, este diminuată de conduce nilor, trebuie să fie comuniştii. Ini mis brigăzii tovarăşului Sirop Constan Angajamente sporite şi-au luat şi bri asemenea, s-ia construit o şcoală cinal.
rea incorectă a procesului tehnolo ţiativele şi faptele lor, concretizate in tin, ca în această lună cantitatea de căr nouă şi s-au amenajat alte lăcaşuri
gic. Şarja 2.318 spre exemplu, a că producţie sporită şi de calitate cores bune oare s-o extragă poşte plan, să atin găzile conduse de Raiu Nicolae şi Sîan- de cultură, condiţiile de muncă, s-au Staţia Deva
punzătoare, merită şi e necesar să gă cifra de 3.300 tone. Numai brigada con ciu Petre care şi-au propus să dea în îmbunătăţit mult prin înzestrarea a-
rei cantitate de fosfor la finală era fie îndemn celorlalţi, în marea bătă plus 500 şi respectiv 300 tone cărbune. telierelor cu utilaj modern, extinderea Muncitorii şi funcţionarii Staţiei
¦de 0,070 la sută, a fost declasată lie a noului cincinal, în iureşul hăr dusă do comunistul Cenuşă Cornel s-a mecanizării, asigurarea protecţiei şi C.F.R. Deva, au ţinut de asemenea un
niciei pentru înfăptuirea sarcinilor angajat să dea 800 tone cărbune peste ? securităţii muncii, etc. miting închinat, comemorării eroilor
datorită formării de zguri cu bazi- de răspundere trasate oţelarilor prin plan. De asemenea, brigada lui Marian de la Griviţa. Despre „Ziua ceferişti
citate redusă, ceea ce a determinat istoricele hotărîri ale Congresului Ioan IX şi-a propus să dea 600 tone, cea In luna trecută, brigăzile de tineret de In încheiere, tovarăşul Ocolişan a lor“ a vorbit tovarăşul Ciolan Gheor
refosforarea băii metalice şi mersul partidului. a lui Tripon Ioan 300 tone, a lui Ardean la mina Anînoasa au dat patriei aproape vorbit despre sarcinile ce stau astăzi ghe, după care tovarăşul Măneanu
prea cald al cuptorului, spre sfîrşitul Nicolae 250 tone, etc. 5.000 tone cărbune mai mult decit aveau în faţa ceferiştilor, în vederea tradu Gheorghe şeful staţiei, a arătat situa
oa sarcină. Răspunzînd chemării ta în cerii în fapte a Directivelor celui de-al ţia muncitorilor ceferişti în trecut şi
elaborării. ¦k trecere, ele s-au angajat ca şi în aceas II-lea Congres al partidului, pentru de astăzi şi sarcinile ce stau în faţa
Dacă o parte din oţel se declasează tă lună să dea alte niii de tone de căr crearea unei vieţi fericite a întregului colectivului în cel de-a! doilea pian
bune peste plan. Brigăzi ca cele conduse popor muncitor. Mitingul s-a încheiat cincinal.
sau e rebutat chiar după elaborare, o printr-un moment de reculegere închi
nat luptătorilor ceferişti căzuţi eroic — înaintaşii noştri şi-au jertfit via
Sporesc producţia de fontă şi piese turnate Obiectivul principal propus în chema de Cristea Aurel, Ojog Ioan, Ignătescu Ia Griviţa în 1933. ta pentru ca noi să avem astăzi o
rea brigăzii lui Sirop Constantin, este Vicenţîu şi altele, s-au angajat să dea în viaţă mai bună. Avem datoria de a o
Sectorul vaqoane păstra şi a o face tot mai fericită.
Furnale extragerea lunară a 500 tone cărbune pes plus între 300—350 tene. Astfel vom fi demni de jertfele celor
te sarcinile de plan. Analizîndu-şi posibi Intr-un miting ta oare au partici căzuţi — a spus tovarăşul Măneanu.
Sporirea producţiei de metal, prin îm realizeze în proporţie de 100,3 la sută. lităţile, brigada condusă de Ciochia Ma ? pat peste 450 de oameni, colectivul
bunătăţirea indicilor de utilizare a furnale Ja r coeficientul de utilizare al furnalului rin şi-a dat seama că poate să extragă în — Partidul ne conduce pe un drum
lor. este o preocupare permanentă a fuma- să fie realizat în procent de 101 la sută această lună, o cantitate de cărbune ase La mina Vulcan, a fost dezbătută de luminos — a spus în cuvîntui său to
liştilor de la Călan. Şi în această direcţie mănătoare. Deci, în răspunsul lor mine asemenea cu mult interes chemarea la varăşul Nicoară loan secretarul orga
ei reuşesc, datorită unei mai bune organi Fiind sprijinită îndeaproape de munci rii din această brigadă şi-au propus să întrecere în cadrul grupelor şi brigăzi
zări a muncii, să dea tot mai multă fontă dea peste plan 500 tone cărbune. 250 tone lor de tineret- Astfel s-a născut şi aici
peste prevederile planului de producţie. torii de la încărcare, de cauperişli şi de cel cărbune s-a angajat să dea în plus şi entuziasmul de a participa la această în
brigada condusă de Fior Ioan. trecere cu angajamente sporite. De pildă,
Muncind cu abnegaţie, colectivul furna de la transporturi, echipa condusă de prim- brigada lui Nicoară Ioan s-a angajat
lului 1 a reuşit ca planul de producţie al furnalistul Kopet Petru, de la furnalul 1, Totalizând angajamentele brigăzilor de să extragă 624 tone cărbune în plus, cea
furnalului pe perioada 1—16 februarie, să-l tineret de la mina Lupeni, reiese că în condusă de Csiki Emeric 389 tone, cea a
a elaborai în această perioadă cu 1 la această lună ele vor extrage cca. 2.000 lui Kanacsoni Ruidolî 126 tone, etc.
sută mai multă fontă peste plan. tone cărbune peste sarcinile planificate.
?
Turnatorie *
Tinerii de la mina U-rioani au fost prin
Colectivul de muncitori, ingineri şi teh depăşit planul cu 43 la sută; brigada I-a tre primii care au răspuns chemării bri
nicieni al secţiei turnătorie de la uzina de fete condusă de Mitulescu Gerrgeta. cu
„Victoria" Călan, a reuşit, printr-o mai bu o depăşire a planului de 47 la sută; echi Peste 2.500 tone cărbune în plus, s-au găzii lui Sirop Constantin, sporindu-şi sectorului de vagoane al Atelierelor nizaţiei de bază. Noi trebuie să-l ur
pa tovarăşului Munteanu Vaier, de la sor C. F. R. Simeria, a cinstit memoria măm hotărîţî şi în frunte cu comu
nă organizare a muncii şi producţiei, să timentul vase sanitare cu o depăşire a angajat să dea şi brigăzile de tineret de angajamentele. 600 tone cărbune mai mult niştii să dăm viaţă sarcinilor pe care
depăşească planul la producţia turnată pc planului de 59 la sută . cea a lui Mavruşca la Lenea. Cel mai frumos angajament şi-a de cît sarcinile planificata s-a angajat eroilor căzuţi în luptele de la Griviţa ni le trasează.
cele 16 zile ale lunii februarie cu 23,6 la Francisc, de la vase negre cu o depăşire luat brigada lui Miunteanu Ioan. După să dea brigada condusă de Gras Petru. 528 în februarie 1933.
de 51 la sulă şi echipa tovarăşului Kaşula ce s-a sfătuit ou ortacii săi, el a consta tene s-a angajat să dea brigada lui Stat Mitingul a luat sfîrşit printr-un mo
sută. tat că are posibilitatea să dea 1.000 tone Ioan, iar cele conduse de Timoftei Spi- Mitingul a fost deschis de tovară
Dintre brigăzile şi echipele de turnători,
s-au evidenţiat în muncă brigada IV-a de Titus. de la piese mecanice, cu o depăşire peste sarcinile brigăzii din această lună. ridon şi Hriţcan Vasile 468 şi respectiv şul Cismaş Victor, preşedintele co ment de reculegere închinat eroilor
fete condusă de lacob Veronica, care şi-a de 91 la sută. Şi ortacii au fost de acord ca această ci- 385 tone. mitetului de întreprindere, după ca-re căzuţi la Griviţa în februarie 1933.