Page 22 - 1956-02

Pag, a DRUMUL SOCIALISMULUI Wr. 561

In raionul lila pregătirile pentru campania de primăvară O reuşită seară F iitorii ceferişti
literară
slut In fim ii" Sirena Atelierelor C.F.R. din Slmerla, ă lor de la Qrlviţa Roşi®, a ceferiştilor co­
Printre multiplele forme pe care Bi­ spart cu un vuiet lung liniştea dimine­ munişti din ilegalitate, toate cu un sin­

Comitetul raional de partid IHa, a In afară de acestea, punctele agrl ţeShiciana1 agrondrriă," tovarăşă - Po- blioteca centrală raională din Orăştie ţii, anvnţlnd începutul unei noi zile de gur tco p : libertatea şi pacea pentru a
ifeânu Maria, ’stau -liniştiţi toată ziua muncă. Afară-l ger. Pe străzile orăşe­ putea munci, pentru a crea condiţii de
îaiizat de'curtnd felur'însoare se' cole se ocupă nesatlsfăcător de spri le întrebuinţează pentru răspîndirea lului, grăbiţi, trec muncitori iinbrăcaţl viaţă fericită copiilor'— viitorul ţării. Şl
la ‘a t ó împăcaţi cu gînidril* că* în’ co­ şi popularizarea cărţilor pe o scară îri haine groase. Pe rînd, el dispar in lupta lor a fost încununată de succes.
reocupă comitetul executiv' ăl 'statu­ jinirea gospodăriilor colective şi "a în muna; lor totul merge strună şi nu curtea atelierului. Din cîteva hale se $1 Libertatea spre care \au năzuit de vea­
ii popular raional de pregătirea oam- tovăraşirllor pentru a se ’întări, pre mai e 'ţievole de nici, o muncă politico- cît mai largă, este şi aceea a orga­
aniei agricole de primăvară. In urma cum şi de crearea de noi gospodării organiz.âtorică. Dadă-i întrebi cum nizării de-seri literare. In acest fel, aud clocănitwri... curi a venit şi astăzi tinerii şl vîrstnlcll
sciiţiilor purtate, comitetul raional colective şi întovărăşiri. Mai mult, sînt a fost nu .de' mult organizată o sea­
apreciat munca comitetului executiv numeroase puncte agricole care nu se stau cu reparaţiile, amîndoi răspund ră literară 'închinată marelui poet Mi- Un grup'mal mărişor în care domneşte se bucură de ea. Alături cu ei se bucură
i această privinţă ca nesatisfăcă- ocupă de loc de această problemă, so- în cor: „tiiînt gata; sînt gata..." Rea­ bâll Eminescu.
veselia, se apropié dé poarta atelieru­ şl elevii de la Şcoala profesională C.F.R.

>are. cotind-o ca străină muncii, lor. litatea este'însă alta. Pînă: în prezent, ProgramijI ce a fost prezentat cu lui. Sînt elevii şcolii profesionale. In pas Simeria. Şi pentru că le-a fost asigurată

Pînă la data actuală, în întreg Ta­ In comuna Lăpugin de Jos, pînă în în comuna (g rasad a s-ari (reparat nu­ această ooazăe, a cuprins cele mai re­ vioi, tineresc, el sa îndreaptă spre ate­ viaţa fericită, pentru ca timpurile de

inul uneltele' agricole au fost repâ- prezent, s-a transportat bălegar d e ’ mai 33% din -pluguri, iar stttiaţla ce­ prezentative (bucăţi din opera aces­ lierul de practică. Ajunşi in Hală mare urgie să nu se mai întoarcă, tinerii elevi

îte numai în proporţie de 7.0%, .g)L grajd numai’ pe o suprafaţă de 6 h a ,. lorlalte unelte reparate nicftiriu se cu­ tuia. In descindere, tovarăşul, profe­ a cazangerlei, uniformele lor albastre sînt mai hotărîţl ca orlcînd să o păs­

olul s-a transportat la cîmp numai iar. uneltele şi seminţele sînt pregătite noaşte măcar. sor Dumitru ţloăn, a. susţinut un re­ dispar şi locul lor este luat de salopete. treze şi s-o folosească în scopuri crea­

1 proporţie de 15%, condiţionarea se­ într-o măsură foarte mică. Tovarăşul Gare este acum* situaţia î!n comuna ferat în case pe baza unui material Elevii anului I, montorl de vagoane, toare.

anţelor s-a.făcut numai în proporţie^ Qalea Sevei, preşedintele sfatului Brănişca ? Preşedintele sfatului popu­ bine studiat a vorbit despre multi­ sub' îndrumarea maistrului Dlăconu Ioan Cazacu Constantin din anul III, care
e 64, iar încercarea puterii de .în-' popular, cînd este' 'întrebat cum 'stă lar tovarăşul Luoiaci Sâbiij'.şi ingi-' plele laturi ce caracterizează activi­ încep lúcrul. Urmăreşti flecare mişcare lucrează în echipa, lui Ulmeanu Cardl,
a lor şi constaţi cu bucurie cum Gro- sau Vladlslav Dorel secretarul organi­
olţire s-a făcut doar în puţine locuri, cu pregătirea campaniei; agricole' de nerril agronom tovarăşul Gradeante tatea- marelui’ poet-. za Tttus, fiul unul harnic colectivist zaţiei U.T.M. din şcoală, Breaz Gheor­
litrele de m at' s u r ne dovMesC"că' primăvară, spune că a luat'toate mă­ Simioriv1stau în birouri la ciSldurărlP
regătirea campaniei ag'ricoţe de pri- surile. Gare sînt însă măsurile luate niştindu-,se unul pe altul că treburile Printre bucăţile ce au fost citite, din Sîntandrel, mînuleşte pila, cioca­ ghe din echipa condusă de Niţă Con­
dacă situaţia se prezintă a şa ' cum mer,g!de minune în comuna lor. Iată pot fi amintite cîntecele „Pe lîngă nul, ferestrăul ori filiera şi cum din mîi- stantin, Simoc Gheorghe, Blnţînţan Flo­
năvară a fost lăsată să meargă de la plopii fără soţ”, „Ce te legeni codru­ nile Iul iese un nou $î frumos cadru de
ine atît de comitetul executiv ’cît şl am arătat-o mai sus ? cum merg treburile: centrele de con­ le“- şi altele,precum ' şl sceneta .ee a fărestrău pentru tăiat fler. Şl aceasta, rean sau Fodor Mavln, stnt pilde vii de
fost- montată după;poezia- „Viaţa”. Au numai după un timp scurt, doar 6 luni de muncă şi disciplină. El, ca şi majorita­
e secţia agricolă' raională care, nu Tovarăşul Pupăză Gâşpâr şeful diţionat- seminţe.-nu -au >fost' fixate -şl plăcut mult poeziile-„împărat şi pro­ învăţătură;' A fost greu la început. Pila tea elevilor acestei şcoli, au învăţat mul­
,u luat măsuri concrete prin punctele punctului agricol din această comună, organizate nici pînă în prezent. Din letar“ şi „Lasă-ţl lumea ta uitată". te din viaţa şi lupta ceferiştilor, au în­
se '„omoară“'- să' lămurească ’ţărânii această ’cauză, nu s-a condiţionat nici
gricole pentrutţa mobiliza ţăranii muncitori' pentru a aplică 'regrilile a - : un .kg-,de seminţe,"nu s-ff’făcut nimic­ nărăvaşă nu se lăsa stăpînită uşor. Ne-
nuncitori să pregătească în. bune con- índémúnarea elevilor noi veniţi din coi­ văţat că a munci conştiincios, a nu lip­
liţiuni uneltele agricole ş i' seminţele. grotehnice şi pentru a se urii în înto­ nici în ce priveşte încercarea- puterii Lâ alcătuirea’acestui program şi-iau furi îndepărtate de ţară se îmbina cu si de la şcoală sau de lă atelier, a fi un
vărăşiri, făcînd curse de întoarcere de germinaţia a seminţelor. dat concursul elevii Şcolii pomicole necunoaşterea lucrărilor ce aveau de e- bun tovarăş şi a ajuta pe ceilalţi din
Intîrzierea pregătirilor pentru cam- xecutat. Dar cu sîrgulnţă şi dragoste de colectiv, sînt însuşiri care te determină
lania de primăyaTă se datoreşte şi cu ..bicicleta de la Lăpugiu de Jos la .In afară dfe cele arătate mai sus, din Geoagiu şi elevii Şcolii mixte din meserie, ce nu pofî realiza i Astăzi, cu că un om nou, om al epocii în care în­
Dobra. Secţia ’agricolă raională tre­ în raionul Iţjaţm-âi sînt şi dite comune ' Orăştie.' Cei aproape- 1000 de parti­ floreşte viaţa nouă pentru care s-au
aptului că meiribrii comitetului exe- buie să1! dea o diplomă de campion' care se află în aceeaşi situaţie cu pre1 cipanţi şi-aU-arătat din plin mulţumi­
la ciclism': Cel puţin cu atîta să' se“ găfirile Tucrăriftpr agricole de primă­ rea-pentru? calitatea programului dat. mîndrle îfi va arăta şl elevul Dobre luptat înaintaşii.
.utiv al sfatului popular' nu au con-
roîat şl tras' la ' răspundere sfaturile In încheiere; ari fost distribuite Gheorghe şl Bendea Victor şi Mocioiu
lopulare comuriale. Tovarăşul Chiciu- aleagă dacă în aplicarea regalilor a--’ vară. • CorrtltetüT executiv al sfatului Constantin şi ceilalţi elevi al anului I,
leanu Ioan, '; preşedintele ' sfatului grotehnice pe raza punctului său nu popular raional trebuie să - tragă ' as­ primele insigne în cadrul concursu­ Viitorii ceferişti — astăzi încă elevi
al Şcolii profesionale din Simeria —, se
jopulâr raional, , nu a controlat şi a obţinut, rezultate. pru la răspundere pe1cei-ce i se-fac vi­ lui' „Iubiţi cartea“. Printre cei care* că trusa Individuală a fost complectată străduiesc zi de zi să-şi ridice nivelul
cu unelte l u c r a t d e mina lor...
Tas la. răspundere pe Inginerul, şef al ' In comuna Şoimuş, s-a transportat novaţi de asemenea lipsuri, pentru af au primit asemenea insigne’ sînt şi La ora de cerc Vterar din anul II, pro­ cunoştinţelor politice şi profesionale,
secţiei agricole, tovarăşul Albii Ioan, bălegar doar pe 4 ha' de teren'pînă trezi’la“réalftatby . tovarăşii : Vasilescu Cezar, muncitor, pentru a deveni buni montorl de va­

sare se complace într:o stare de. co- acum, iar sămînţă nu s-iâ selecţionat In faţa sfaturilor populare stă'-acum Pâncu Vladimir activist, Urioan Ioan fesorul Munteanu Mirón predă lecţia: goane, muncitori la cazangerle, sau mon­
noditate şi mpieşaălă. . Comoditatea nici un kg.- Care este cauza ? Iată activist, Iliescu Ioan' profesor, Bera- „Lupta poporului romin pentru libertate, torl de locomotive. Şl prin strădania
3-a întins de altfel 'pînă jos la puncte-'" oare: pe tovarăşul Ilie Ioan preşedin­ ca “o 'sarcină' 'principală’ pregătirea”te­ ! oa Valentin elev în clasa X-a lă' Şeoa1 oglindităîit folclor“. Atunci cînd vorbeşte lor vor reuşi acest lucru, pentru că dru­
le agncoie'. Aşa 'se explică faptul că tele.sfatului popular nu-1 poţi scoate meinică a campaniei de ' primăvară. , latmedte' din Orăştie şi alţii.
inginerii şl ¦tentnclenii acestora nu din viteza'melcului, iar tovarăşul in­ despre luptele ceferiştilor oglindite în mul a fost deschis şi netezit prin jert­
Mriribâ ’politică'!pentru ‘ pregătirea a- . I. P. STANILEŞTI cîntece sau în poezii, glasul profesoru­ fele luptătorilor neînfricaţi care au re­
lui — el însuşi fiu de ceferist — este zistat curbelor de sacrificiu — odioasă
s-ău ocupat , de mobilizarea' ţăranilor giner agronom Blidaru Vi’rgil de la céstëi“ campanii trebüié' strîris1împle­ corespondent

muncitori .la.reparatul..uneltelor,_tran: puflctul agricol face naCetă 'cu auto­ tită cu campania electorală Şi-'cu riîuil- încercat de emoţie. Evocarea luptelor amintire a trecutului — au luptat şi au
ceferlştnor de-a lungul anilor împotriva reuşit să învingă.
sportul gunoiului, condîfibitefy'şi'în­ busul Şoimuş-Devă, crezîhd că pre-' ca5politică‘în "vedérea creării de noi Festival raional regimurilor burghezo-moşlereşti, lupte
cercarea puterii 'de' germinaţie 'a rs6*1 gătîrile pentru carhpania de primă­ gospodării colective 'şi întovărăşiri. duse pentru răsturnarea „orîndulrii cea Ziua de 16 Februarie, viitorii ceferişti
mlnţelor, lucrări prin care să. se asi­ vară vor merge de la sine.
RADOVfCI IOAN . de poezie, cîntec şi joc crudă şl nedreaptă“, lupta pentru un au întîmpinat-o cu noi succese în activi­
gure mărirea producţiei' de cereale ta Tovarăşul Buştea Ioan, preşedintele secretar al Comitetului raional trai mal bun lipsit de grija zilei de tatea lor. Notele mici sînt înlăturate din
he'ctărl
sfatului _ popular din Gurasada” jjf de partid-Îlia Sub directa conducere a comitetu­ mîine, imprimă'pe feţele şl în sufletele cataloage, atît prin munca elevilor, cît

R E C EN SĂ Mî NT U L P O P U LA ŢI E i lui raional de' partid, comitetul raio­ elevilor o ură neîmpăcată împotriva ex­ şl datorită profesorilor ca Mureşan
nal U.T.M; şi secţia de învăţărtiîtit a \ Gheorghe, Sălăgean Troian sau tovară­
’sfatului popula-r raional Sebeş, au or- ploatării. şul Gherman („moşul“ cum le place e-

Cum trebuie să se răspundă înscrisă în fişa de rec.ensăn'.înt. Aşn. Transpbrf "etc. De asemenea este ne­ iganizat .pe scâră raională un festival „Flămtnzl şi gol şi asupriţi levllor să-i spună, nu pentru vîrstă ci
la întrebarea privind dé pildă,' nu’ se va'’declara numai- cesar sâ 'se decíate dacă unitatea'unde pionieresc de poezie, cîntec, joc. Comi­
„maistru"' sau numai „mecanic”, prestează munca câte de stat, coope­ sia1ce s-a format pentru organizarea Ddr neînfrînţl şi strîiis uniţi pentru blîvdeţea şi înţelepciunea cu care

şi , desfăşurarea acestuia, a elaborat Un val de pumni şl-o vijelie de ne- predă noile cunoştinţe), care sînt mereu
un' regulament în oare sînt prevăzute in mijlocul elevilor, îl îndrumă şi îi în­
ştiinţa d e'carte? „tîmplar” etc.1acestea nefiind destul ratistă sau particulară. • . etapele de desfăşurare şi în acelaşi înfrînt
timp sînt stabilite normele ce trebuie
Fieoare persoană va declara dacă de complecte, ci se va; declara mai-, In afară dé persoanele1'oâre’ ari” o- respectate: Printre condiţiile prevă­ Pornim la luptă vaţă. In cinstea Zilei Ceferiştilor, elevii
steri dogar', maistru ţesător, mecanic ocupaţie aducătoare'dé venit, sînt şi zute în regulament, sînt trecute şi
ştie să scrie şi ' să‘ eitpâs’că,'' dacă ştie auto, mecanic de precizie, tîmplar de unele persoane, oare deşi' n-au ocu-; alcătuirea repertoriului, interpreta­ Rînd pe rînd" şcolii profesionalet în orele de clasă şi
rea, costumaţia' şi disciplina.
numai să cîtească s.au dacă nu ştie O linişte desăvîrşită a cuprins sala la atelier, sînt mult mal atenţi, mult mai

carte. mobilă, lăcătuş-mecanic etc. paţie, totuşi au o sursă de”existenţă :' de clasă. Versurile citite fac ca prin faţa ascultători. Şl acest fel de a munci, el

Pentru a cunoaşte' pregătirea şco­ Dacă o persoană are serviciu în- unii sînt pensionari, bursieri, bătrîni ochilor fiecărui elev să se perinde Ima­ sînt hotărîfi să şi-l păstreze de acum

lară pe oare o are'fiecare persoană, tr-o 1instituţie s-au întreprindere tre-r îri azlle' etc. y' gini vil din¦luptele eroice ale ceferiştl- mereu.

cei care ştiu carte trebuie să dedare buie să declare precis munca pe oare' La întrebările privitoare la ocupa-' Pînă în prezent, a avut lofii doar Cînd există dorinja de a munci
o îndeplineşte, adică director adminis­ ţie, aceste pérsoáne vor declara aceste” faza pe centru’de comună.
şi ultima şcoală pe ' care au absol­ trativ,'şef serviciu aprovizionare, eco- surse dé existenţă.
nomist'-pianificator, inginer electro­
vit-o, arătînd şi felul şcolii. mecanic, inginer şef, şef serviciu con­ Sînt însă unii pensionari care, în .Suinele adunate prin serbările ce se Multă vreme s-a trăit atît.la I.F.E.T.. sL sé formeze o echipă artistită de
tabil, normator, tehnician materia! afară de pensie, mâi au şi'o ocupaţie. daii1 cri oOâzia -concursului, sînt văr­ crt şl la i.A.R.T. din Sebeş, în falsa teatru oare a pregătit şi deja a pre­
O şcoală se' consideră absolvită bînd ruiafit, tehnologic, desenator tehnic; sate îri „fondul festivalului“, fond credinţă că în aceste locuri nu există zentat cu succes pînă acum două pie­
profesor de limba rusă, asistent de ACeştia vor declara oa sursă dé'exis­ ce va fi folosit pentru acordarea- de condtţiuni prielnice' desfăşurării mun­ se: „Oaspetele din faptul serii“, şi
persoana respectivă a terminat ulti­ matematici etc., nu numai funcţionar, tenţă şi oa ocupaţie actuală mutica pe
café'o prestează la'data recensămîn1 „Fata de departe”.
ma clasă sau ’ultimul' ari de'stridii al tulul. Mîndri' de succesul obţinut, artiştii

şcolii. prerriif, .diplome şi pentru organizarea cii culturale. Ba că' nu se- poate Sace amatori ai acestei echipe tinere, au
hotărtt să se deplaseze şi în unele lo­
De exemplu, persoanele care ari ab­ unei excursii în afara raionului cu e- mobilizare, ba că nu sînt tineri, bă calităţi vecine pentru a da spectacole.
Ajutaţi de conducerile celor două în­
solvit clasa a V-a sau -a VI-a.vqr de­ ingînef,’ profesor etc. Femeile care se îndeletnicesc nu­ chipele ce vor rămîne cîştigătoare la că- una, ba că alta’. treprinderi, ei au reuşit să se depla­
mai cu treburile casei, copiii precum seze pînă acuma în comuna Apoldu
clara ca şcoală absolvită, şcoala”e- Iri cazul cînd o persoană munceşte şi persoanele oare nu au nici o ocu­ faza- finală: Totuşi, într-o zi cineva, nu sna'r de Sus, satul Laz, în mijlocul munci­
lementară (4 clase) ; persoanele care într-o cooperativă său într-o gospodă­ paţie şi nici un venit (bursă, pensie, putea spune cu precize cine anume a torilor plutaşi, etc.
rie 'agricoli colectivă, trebuie să de­ fost, pomi să încerce şi aşa s-a făcut
au, absolvit clasele,.a VIIIhşj sau a clare şi1situaţia’pe bare o are acolo,' venit din chirie etc,), ci trăiesc din IONAŞ IULIAN' că- s'-iăti strîns mai la început un grup Plecînd de la constatarea că acolo
IX-a vor declara, că au absolvit şcoa­ adică dacă este membru al coopera­ corespondent unde există dragoste de muncă, nu
la'de 7 arii. La "fel vor declafa şi cei' ' tivei sau al gospodăriei colective sări venitul altor persoane, vor declara la pot fi greutăţi care să nu fie învinse,
dacă nu este'membru şi este numai recensămînt că sînt în întreţinere. To­ de cîţiva oameni inimoşi printre care membrii echipei artistice sînt hotă-
oare urmează 'şdbal'â ’la” data ' recen- retribuit pe bază -de salariu. todată vor indica ' şi persoana ' care rîţi să- treaca şi la alte forme de ac-»
îi întreţine indifererit dacă trátese la Muncitori, ingineri, tovarăşii: Popa’ Cornel, Albu Mircea-, tivitate culturală.
sămîntuluf. . .A i GrUmngeri Otto de la I.A.R.T., Bă-
HOFFMÁN ŞTEFAN
Persoanele care au înlrerupţ stu­ tehnicieni şi ţărani ! răSUţ Nicoiae, Besoiu Sanda, Draşo- \ corespondent

diile, de exemplu au urmat numai Se poate întîmpja ca la data. recen­ un loc sâu în altă' parte, meriţioriînd j v'ean Dorin de la I.F.E.T. şi alţii.
| Pentru ca treburile' să meargă bine,
unul sau doi ani de facultate, vor de­ sământului o persoană să aibă, oca­ dacă această persoană este muncitor, muncitori!

clara numai şcoala terminată. zional, o altă ocupaţie decît aceea funcţionar, meşteşugar cooperativizări Abonafl-va la ziarul ; aceşti tovarăşi s-au gîndit ca să facă
Dacă o persoană a .absolvit ,două j din amîndoriă' întreprinderile o sin-
oare o exercită în m o d obişnuit. De membru în gospodăria agricolă co­
sau mai -multe Jşcpli de acelaşi grad gilră'’ formaţie artistică;
cum ar fi de exemplu : ‘Academia Co­ exemplu, o persoană oare în cea mai lectivă, ţăna'ri individual, meşteşugar
„Drumul sscîalismului"mercială şi Facultatea de Drept, atunci Munca’ odată începută a mers din

se va déclara una din aceste facultăţi
mare parte a anului se ocupă cri a- individual, liber’ profesionist, corfier- I ce în ce mai bine şi aşa s-a ajuns ca
gricultyra, în timpul iernii, neliind. o- ciarit.

care i-a dat pregătirea: cetemai apro­ cupată^cu muncile agricole, se duce'

piată, necesară exfercitărll ocupaţiei pe să muncească, qcazional la o exploa­ îndrumările metodice din acest materia] mei, spre lucrarea dé exécutait, spre seo-
tare' forestieră,' pe un şantier, la o
care a avut-o în trecut sau pe care o întreprindere etc. In acest: caz, per- ; ! simt bazate pe' analiza ptlanurilor de lec- pul lecţiei.
scana'vâ declara la recensămînf ca” 1ţii prezentate de învăţătorii fruntaşi la Prezentărea obiectului, intuirea şi des­
consfătuirea din august 1955, pe consta­
In s p rijin u l p re d ă riipractică în prezent. crierea lui se face imediat după anunţa­
rea temei şi uneori aproape deodată. Lâ
Felui şcolii' se va "declara afa ’curii clasa I-a' şi a II-a, programa şcolii ele­
lu c ru lu i m a n u a l în şcoliera la data cînd a fost absolvită: Dee- mentare prevede ca îndrumare metodică
a' se lucră dë către elevi cu obiectul în
xémplu, şcoala primară'dfe'4 'clase'sau faţă. Esté nécesar aceasta dată fiind:
ocupaţie ce constituie sursa principală tările pozitive şl negative' d in ' munca le’ percepţia coiicretă oa particularitate de
de existenţă agricultura (viticultor, teren, munoa de îndrumare şl- control du­ vîrstă á acestor copii. De asemenea éste
pomicultor, agricultor etc. în cazul \ să lâ dásele I-IV în care s-a unriărit in­ necesară' descompunerea în părţile Con­
7 clase, şcoala normâlă "gradul T sau cînd munca este specializată), iar ca^ troducerea şi predarea lucrului manual, stitutive a acelor obiecte oare nu pot fi
II, liceul industrial — curs inferior ocupaţie actuală va declara acea ocu- i ca o problemă importantă, de actuali­ elementul ce' predomină : comunicare, con­ Ih structura lecţiilor de luciu manual éxecutaté decît pe' faze tehnologice.
sau curs superior”; şcoaia:.profesfdri.a:' paţie pe care' o practică ocazional < solidare, repetare, verificare, etc. Cle­ întâlnim următoarele etape : conversaţia
mentul care' predomină în lecţie, dă tipul pregătitoare'; sé face de obicei pentru a Explicarea lucrărilor, este o urmare a
lă .gradul,! sai|.|gpaţiul II .Academia (tăietor de lefnne — dacă' munceşte;> tate. un sprijin' practic’pén-’ lecţief ca' rezultat avînd : lecţiile dé co­ descrierii şi intuirii obiectului sau 'lucră­
Comercială,' Inştiţutul Politehnic, ..Fa­ elevii şcolilor pedago­ municare, de consolidare şi fixare, de re­ lëga cunoştinţele vechi ou cele- noi, de a rii. Uneori se face concomitent că de
la pădure — ; săpător — dacă sâpăS\ Pentru a realiza' petare,' verificare, analiză, combinate sau Verifica şl preciza' anumite cunoştinţe şi
cultatea de Drept,' Facultatea’ dë Li­ tru învăţătorii şi depfirideri. Dacă elevii au avut' ca temă' exemplu la cusături, împletituri, etc.
pe’un şantier etc.). > mixte:' pentru’ acasă’ confecţionarea unul obiect Executarea lucrărilor de către elevi se
tere etc.1 ,. , gice, considerăm necesar a' trata” câteva' Scopul lecfiei, trebuie stabilit în pla­ saii contiriuăreâ' unei lucrări practice, se
In afară de ocupaţie, fiecare per- > aspecte din desfăşurarea diferitelor lec- va" face niai îritîi verificarea temelor pen-
Este necesar , ça .' fiecare persoană soană trebuie să declare locul unde i nul sau schiţa lecţiei, aceasta, pentru că tmi acasă, aprecierea lor, notarea, evidfen-
să declare şi dejul absolvit de exem­ ţiî de lucru manual, cu îndrumările asu­ în funcţie de scopufl lecţiei vom sta­ ţierea celor oare au lucrat bine, dîndü-se
prestează munca. Trebuie.' declarat io- j pra metodelor şi procedeelor ce se reco­ bili mijloacele pe care le folosim pentru în acelaşi timp îndrumări tehnice nece­
plu, cursul inferior sau cursul sripe1 cui de muncă cu denumirea' acestuia, > mandă’ a’ fi folosite precum şi oîteva în­ atingerea Iul, adică materialele, uneltele,
rîor. drumări tehnice:-
fără prescurtări, ca să reiasă în mod î
Cum trebuie să se răspundă clar felul activităţii sari producţiei pe’a

la întrebarea drivînd' oare o are întreprinderea sau institu- > De' la început, trebuie- precizat că1 lu­ metodéle, procedéélé, tehnica lucrării. sare. face paralel cu explicarea dar de cele
ocupaţia ? ţia unde lucrează. De çxernplu ţ nu < crarea’planurilor de'lecţiî al schiţelor este Metodele de predare, sé stabilesc în măJ • multe ori se face separat, după cO
trebuie să se declare I.E.Ç., ci” Intre1? strict necesară cu atît mai mult la lucru Verificarea cunoştinţelor, priceperilor şl s-a explicat şi t-a înţeles în prealabil
prinderea de Expediţii ş: Cantionâ; ; 5 manual ca obiect nou introdus, a cărui funcţiâ de teniă şi scopul urmărit. Dintre deprinderilor, poate fi făcuită printr-o con­
nu se va declara I.F.Ë.T., ,cî Intre- > metodică şi tehnică e puţin cunoscută. In
Este necesar ca fiecare persoană să prinderea' Forestieră de Exploatare ’şl ' afară de aceasta la lucru manual, liicrîn- celé oare au aplicativitate mâi mare, enu­ versaţie sau priri anumite probe practice, procesul tehnologic. întâi, învăţătorul va
merăm : observaţia, explicaţia, expune­ fié chiar făcute" într-o formâ: distractivă:. executa model-luorarea, iar elevii vor
declare ocupaţia ’pe'oare o are, dînd du-se cu materiale şi unelte, urmărindu-se rea', conversaţia, demonstraţia şi mai fi­ Conversaţia' dé verificare a deprinderilor observa, după aceea se va trece la exe­
lămuririle necesare pentru a fi exact les aplicaţiile practice, adică executarea' se poate face privitor la cusutul pe pînză cutarea lucrărilor de către elevi — aci,
de' către elevi e materialului propus. dé către fete (ca probe practice li se ara­ fiind vădit' necesară îndrumarea elevilor
paralel însuşirea de cunoştinţe şi formarea tă cum se coase înaintea acului, în urma' de către învăţător, corectarea greşelilor
Materialele şi uneltele necesare, trebuie acului, peste muche — oblice, etc.). şi- ajutorarea- elevilor care n-au priceput
P ë urmele maîeriâie'or publicate de deprinderi, folosindu-se concomitent neapărat menţionate chiar şi în schiţele tehnica lucrării sau nu au încă deprin­
material artistic şi literar, împletindu-se de plan. Ele constituie un specific al lec­ Conversaţia pregătitoare, e nevoie * se derea mânuirii uneltelor.
ţiilor de lucru manual, indicarea mate­ face uneori în jurul >biectulul a cărui con­
desfăşurarea lecţiilor cu diferite acţiuni rialelor şi vnelltelor s-a făcirt deja în fecţionare se va învăţa pentru a verifica Desfăşurarea activităţii la unele lucrări
mare, îri planificárea calendaristică. Cú cunoştinţele în legătură cu el. Sînt nece­ manuale dă posibilitatea desfăşurării pa­
„Transformarea socialistă a agriculturii — organizate pe anul întreg ca expoziţii, vi­ acazîa întocmirii pianului de lecţie, se sare conversaţii în jurul materialelor ou ralele a activităţilor artistice literare, ur­
sarcină de mare răspundere“ zite, întreceri, etc. rezultă din toate' céle verifică' doar, se complectează şi’ se pro­ măreşte fixatea tehnicii lucrării şi apre­
de mai sus că lecţiile sînt destul de com­ cură materialele' şl uneltele indicate. care lucrăm în ora curentă asupra pro­ cierea rezultatelor obţinute de elevi în
venienţei lor, a tehnicii pregătirii lor, ora respectivă.
. In articolul de. fond publicat sub sfaturile populare, cum acestea se plicate uneori şi pretenţioase. Din a- Structura lecţiilor, desfăşurarea sau fazele de prelucrare, etc. La unele lec­
ocupă de întărirea economico-organi- ceste motive" luora-ea planurilor'sau schi­ rriérsul lor — sînt determinate dé tenia ţii de lucru manual se fac conversaţii Temele pentru acasă ; se pot da teme
titlul de mai suş îţi, ziarul !„drumul zatorică a întovărăşirilor agricole şi j ţelor de lecţii trebuie făcută- oii' rivultă- lecţiei, tipul ei, scopüü fixat; metodele şi pregătitoare asupra conţinutului povesti­ acele lucrări manuale care nu cer folo­
exigenţă. materialele folosite. Pe lingă' aceasta, ceea rii învăţate la citire. Aceasta se face sirea de utilaje şi materiale pe care elevii
socialismului“ nr. 551 din 15 ianuarie zootehnice precum şi de atragerea a < ce influenţează determinarea în structura atunci cînd pe marginea povestirii se nu le au acasă sau nu le pot procura.
cît mai mulţi ţărani muncitori în ve-; La întocmirea’ unui plan de lecţie se fac aplicaţiile practice. Se recomandă a nu se da teme în special
a.c., printre alte:comitete, raionale de recomandă a sc ţine ror.t de următoarele: ledţiei sîrit şî condiţiile speciale şi' locale în perioada de repetiţii şi recapitularea d9
derea creării de noi întovărăşiri. în care se desfăşoară: particularităţi de Anunţarea temei sau lucrării de exe­ la finele pătrarelor şi a anului, pentru a
partid, a fost criticat şl Comitetul ra­ vîrstă, particularităţi individuale alé ele­ cutare, este de cele mai multe ori identică se evita supraîncărcarea cu teme a ele­
vilor, nivelul clasei, gradul de formare a cu stabilirea scopului şi motivarea vilor.
ional . Brad, pentru faptul că Biroul comitetului raional de par- < Tema lecţiei, esté luată din planifica­ deprinderilor practice din familiile elevi­ lui. Motivarea scopului urmăreşte a atra­
lor, etc. Din cauza acestei varietăţi de In concluzie, considerăm că indicaţiile
nu s-;a preocupat s | ajute organizaţiile rid, analizînd articolul de fond amin- ; rea calendaristică în care s-aü stabilit condiţii ce determină desfăşurarea lecţiei ge atenţia asupra importanţei sau utili­ acestea chiar sumare asupra etapelor şi
riü sé pot stabili în mod obligatoriu anu­ momentelor care constituie structura lec­
de .partid .şa ,desfăşoare o muncă,.po­ tit, a luat o seamă de măsuri menite: temele după prevederile programei şcolii mite momente saii verigi prin care trec tăţii lucrării, a dezvolta interesul şi dra­ ţiilor de lucru manual, vor fi folosite
lecţiile de lucru mdnual. Dé asemenea, gostea pentru îndreptarea ei, pentru a de cătie tovarăşii propunători care pre­
litică permanentă, bazată pe exemple să ducă la îmbunătăţirea muncii poli- 1 elementare pentru clasele I-—IV din au­ nu' poate- servi planul dé lecţie aceleiaşi dau lucrul mar.ual, în mod creator, evi­
teme la clase diferite' I şi II de examplii, forma deprinderile legate de ea, folosul tând căderea in formalism.
concrete, pentru a copijirige. ţăranii tice în vederea lărgirii sectorului so-; gust 1955. Temele dip programă' se adap­
hîcî .chiar lă’ ^céeasi clasă I şi I cu alţi ce-I âducë, été. Anunţarea ternei şT even­ TOMA PIENARU
muncitori de superioritatea muncii în tează de fiecare învăţător după materia­
eîeM. tual motivarea scopului trebuie să fie metodist
comun. ... cialist al agriculturii.
In acest scop, s-au luat măsuri să ' lele de lucru ce ser găsesc în- régiufiéa foarte scurte să învioreze şi să îndrepte
Scrisoarea de păspuns.a . biroului se prelucreze de către instructori, cu respectivă.
atenţia elevilor înspre conţinutul te-
Corniţeţplui raipnal, de partid Brad, toţi agitatorii, statutul întovărăşirilor, ' Tipul lecţiilor de lucru manudll poate

confirmă juşt.e.ţea;.,articolulji, arătînd

că în.tr-adeyăr, în . ultîniui timp, s.-a iar în căminele culturale se vor or­ fi stabilit tot’1 după oritefille' arătate' în

preocupat prea .puţin de această pro­ ganiza conferinţe cu caracter agro- i „Lecţia'’ îri şcoala" sovietică” dé Gazanţev
blemă. Lipsa biroului comitetului ra­ zootehnic. De asemenea, în centrele; şi în „Manualul dé' pedagogie” pentru’şco­

ional de partid —,se confirmă în scri­ importante se vor afişă panouri ce ¦ lile pedagogice' editat dé Ministerul Irîvă-
soare — a" fost şi aceea’ că im a asi­ vor oglindi avantajele muncii în co- [ ţămîntuiuî. Esenţialul' îri' determinarea' ti­

gurat în perriiânpriţă un control Sis­ riflin şi realizările ţăranilor rriuncito’r’i pului lecţiei dé lucru manual oa şi céíé-

tematic asupra muncii dbsfăştiWte’ de din' întovărâViri.- lalte obiecte de invăţămînt este á sezlsă