Page 23 - 1956-02
P. 23
Nr. 561 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
RAPORTUL DE ACTIVITATE
al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
prezentat Congresului aî XX-lea al partidului
tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C. C. al P. C. U. S.
- TEXT PRESCURTAT -
" MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite textul prescurtat contradicţiile şl lupta între puterile coloniale pentru sfere de stat sovietice, prin ridicarea 'bunei stări materiale a poponu^ să sporească considerabil producţia de camă şi lapte, preoum
al Raportului de activitate al Comitetului Central al Partidului lui, prin dezvoltarea multilaterală a culturii sovietiele”. şi puacftuicţia de plante industriale.
Comunist al Uniunii Sovietice la Cbngresul al XX-lea al par infiiuenţă; surse de materii prime şi pieţe dë desfacere a măr
tidului : Călăuzindu-se după -preceptele marelui Lenin — a declarat „Principala noastră sarcină în domeniul agriculturii — sub
furilor. .N. S. Hruşciov — Partidul Comunist, al Uniunii Sovietice a liniază N,.S. Hruşciov — constă în a face oa, pe baza sporirii
La 14 februarie, N.S. Hruşciov, prim-secret'ar al Comitetului „S.E.A.T.O., pactul dé la Bagdad, — a arătat N. S. Hruşciov, dat şi dă dovadă de o preocupare permanentă pentru crederea recoltei lrt hectar şi a valorificării continue a pământurilor noi,
Central, a prezentat Raportul de activitate al Comitetului recolta globulă anuală de cereale să se ridice, La sfârşitul celui
C en tra lu l partidului la Congresul al X X -lea al Partidului Co — sîht nu numai grupări militare şi politice agresive, ci şi un cu precădere a industriei grele. Partidul va aplica această de-al şaselea plan cincinal, la 11 miliarde puduri, în a extin
munist al Uniunii Sovietice. linie generală şi pe viitor cu toată fermitatea şi consecvenţa“. de suprafeţele şi a spori considerabil recolta la heobar la plan
instrument de înrobire, o nouă formă de exploatare — colo te industriale — bumbac, sfeolă de zahăr, in, oînepă, floarea-
N. S. Hruşciov a caracterizat perioada dintre congresele al nială prin caracterul ei — a ţărilor slab dezvoltate... Laiipte In anii celui de-al cincilea' plan cincinal pârtidiul a reuşit să soarelui, preoum şi în a spori considerabil produoţia de car
XIX-tea şi a l XX-lea ale partidului „prin volumul activităţii obţină un nou şi puternic avîrit al tuturor ramurilor indus
desfăşurate dë partid, prin însemnăitiaitea evenimentelor care popoarelor din ţările Orientului împotriva participării la blo triei. Planul cincinal a fost îndeplinit înainte de termen — în tofi şi légume“.
s-au petrecut în acest răstimp în ţaria noastră şi dincolo de patru ani şi patru luni. In 1955, faţă de 1950, producţia in In raport se arată că problema mecanizării principalelor lu
hotarele ei” ca „turna din perioadele importante din istoria curi este o luptă pentru independenţa naţională”. dustrială globală a reprezentat 185%, producţia mijloacelor de
Partidului Comunist al Uniunii Sovieticei, din istoria luptei lui producţie 191%, producţia articolelor de consum 176%. A cres crări în domeniul oulturii cîmpului a fost rezolvată. Se pune
pentru întărirea puterii patriei noastre, pentru construirea In continuaré N. S. Hruşciov a caracterizat rolul Uniunii în toată amploarea sarcina oa în cel mai scurt timp să se trea
societăţii comuniste, pentru pace în întreaga lume”. cut considerabil producţia de metate, combustibil, energie că de la mecanizarea unor anumite lucrări la mecanizarea
Sovietice îh lupte pentru consolidarea păoii şi securităţii in complexă a întregii producţii agricole.
N. S. HiuiŞciov a consacrat prima parte a raportului situaţiei ternaţionala. „Iniţiativa U.R.SIS., — a spus N.S. Hruşciov — electrică şi producţia altor ramuri deosebit de Importante ale
internaţionale a Uniunii Sovietice. „Fririidipala trăsătură a e- O deosebită atenţie se acordă electrificării colhozurilor,
pocii noastre, a spus N.S. Hruşciov, este ieşirea socialismului a- devenit unul din cei: mai mari factori care exercită o uria industriei grele. Intr-un ritm deosebit de rapid s-a dezvoltat S.M.T.-uri-lor şi sovhozurilor.
din cadrul unei singura ţări şi transformarea lui într-un sistem construcţia de maşini. An de
mendiai. Capitalismul s-a dovedit neputincios să împiedice şă influenţă asupra desfăşurării evenimentelor internaţionale. N. S. Hruşciov a raportat Congresului despre creşterea b u
acest proces de importanţă istorieă-mosiidMă. Existenţa conco- ţ i i an creşte producţia mărfuri- nei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovie
miiitentă a două sisteme economibe morittlale opusă — capita La succesul iniţiativei de pace a Uniunii Sovietice au contri i lor de consum popular. tic. In anii celui de-eil cincilea cincinal venitul naţional al
list şi socialist' — oare se dezvoltă' după legi diferite şi în „Datorită superiorităţii sis U.R.S.S. — din oare în ţara noastră trei sferturi sînt folosite
direcţii opuse, a devenit uri fapt incontestabil’’. buit în mare măsură sprijinul şi acţiunile comune ale tuturor temului economic socialist — pentru satisfacerea nevoilor personale ale populaţiei — a
a arătat N.S. Hruşciov — ţa sporit cu 68 la sută. Salariul real al muncitorilor şi funcţiona
Perioada dintre congresele al XIX-1'ea şi al X X -lea ale parti ţărilor iubitoare de pace... Eforturile statelor şi popoarelor iu ra noastră cunoaşte, în între rilor a sporit în această perioadă cu 39 la sută, iar veniturilă
dului s-a caracterizat prlntr-un puternic avînt al economiei cerea economică cu capitalis reale ale colhoznicilor — cu 50 la sută. In decursul cincinialului
naţionale în U.R.S.S., precum şi în toate ţările socialisto bitoare de pace nu au fost za- ..... . ................. statul a cheltuit 689 de miliarde de ruble pentru ajutoare pe
mul, un ritm incomparabil linia asigurărilor sociale, pentru plata concediilor pentru mun
Raportorul a făcut o comparaţie. între ritmul de creştere a darnice. citori şi funcţionari, pentru trimiterea gratuită şi cu preţ
producţiei industriale îh Uniunea Sovietică şi ritmul de creş Pentru prima oară în mai rapid de creştere a pro- redus îh oase de odihnă şi sanatorii, pentru pensii, asistenţă
tere a industriei în ţările capitaliste, începând din anul 1929. medicală, bühse pentru studenţi etc.
Din aceste date rezultă că, cu toate pierderile uiriăşâ cauzate de anii de după război s-a ajuns duoţLei faţă de cele mai dez
război economiei ei naţional©; în 26 de ani Uniunea Sovietică Ridicairea bunei stări materiale explică şi fa p tu l.că în anii
şi-a. sporit producţia industrială de peste 20 de ori, în la 0 anumită slăbire a încor voltate ţări capitaliste. Aşa, celui de-al cincilea cincinal, populaţia ţării noastre a orescut
timp ce S.U;A., care se găseau în condiţii extrem de favora cu 16.300.000 de oameni.
bile, au reuşit să-şi sporească producţia riiuirhai cu ceva mai dării internaţionale“. de pildă, ritmul anual mediu
mult decît de două ori. Industria lumii caipitialistă în ansam N. S. Hruşciov a spus : „U- In proieatu! de Directive cu privire la cel de-al şaselea cin-
blu a înregistrat o creştere mai mică decât de două ori; Ţ ă de creştere a producţiei in oinigl este trasată sarcina de a obţine o mărire a salariului
rile de democraţie populară au depăşit şi ele considerabil sta niunea Sovietică a făcut mult real al muncitorilor şi funcţionarilor cu aproximativ 30 la
tele capitaliste în ce priveşte ritmul creşterii producţiei indus dustriei sovietice a fost în sută, iar a veniturilor colhoznicilor — eu cel puţin 40 la sută.
triale. U.R.S.S. ocupă de pe acum, în ceea ce priveşte volu pentru o apropiere a poziţiilor Se prevede mărirea salariului categoriilor dë lucrători ou sa
mul global al producţiei industriale, al dcilfea loc în lume. Ba cincinalul oare s-a scurs de larii mici. S-a adoptat hotărârea oa în cursul celui de-al
za industrială a sistemului socialist devine, tot mai puternică. marilor puteri; Acum e rândul şaselea, cincinal să se treacă la ziua de muncă de şapte ore
peste 3 ori mai ridicat' decît pentru toţi muncitorii şi funcţionarii; iar pentru adolescenţi
Rapcrtbrui a arătat că „dezvoltarea ţărilor socialismului se S.U.A., Angliei şi Franţei. (de la 16-18 ani) — la ziua de. muncă de şaise ore. Pentru
caracterizează prin deplina lor independenţă aitît pe plrçn po în SiU.'A. şi de 3,8 ori meii muncitori şi funcţionari va fi introdusă ziua de muncă de
litic cit şi pe pian economic... Intăriridu-şi relaţiile de colabo Acest lucru nú înseamnă şase ore în zilele de sâmbătă şi dinaintea sărbătorilor. In vii
rare frăţească, ţările socialismului se ajută în med dezinte ridicat deaît în Anglia“.
resat între éle în dfcniénlul dezvoltării economice“. dësigur că Uniunea Sovietică torul apropiat va fi prezentat spre aprobare Sovietului Su
In 1955 productivitatea prem un proiect de léëë cu privire la pensii, oare va aduce o
Caracterizând sitriiaţia din ţărilfe copitailismului, raportorul a va renunţa la noi eforturi pen îmbunătăţire radicală în chestiunile pensiilor. In cel de-ol şase
subliniat că ëedhomia capitalismului mondial se dezvoltă ex tru atenuarea încordării îh muncii în industrie a fost a- lea cincinal volumul construcţiei de locuinţe urmează să spo
trem dé inégal şi a devenit şi mai puţin stabilă. In perioada de rească de aproape două ori în comparaţie ou cel de-al cinci
după război; îh S.U.A. s-a produs îh trei rînduri o restrângere relaţiile internaţionale şi în proape de două ori mai mare lea cincinal. Se prevede oa prin fonduri de stat sa se con
ccrisidéhabilM a producţiei, iar de la sfârşitul anului 1948, în struiască locuinţe cu o suprafaţă de aproximativ 265 milioa
eceastă principală ţară .capitalistă a !început să se dezvolte o tărirea păcii”. N. S. Hruşciov în comparaţie cu nivelul di ne metri pătraţi.
criză economică, oprită temporar de cursa intensă a înarmări
lor iri légaturâ cu războiul din Cbfeba. inktebâitâteia situaţiei a subliniat că „eforturile e- nainte de război. Iri anii ce N. S. Hruşciov a analizat apoi starea învăţământului public,
financiară a majorităţii statelor capitaliste, criza agrară din găife şi Concesiile reciproce munca în instituţiile de învăţământ superior, dezvoltarea şti
te-o serie de ţări, stagnarea în comerţul mPndiail. al ţărilor ca lui de-al cincilea ibiricinal pes inţei. El a spus, printre altele, că în anii celui de-al cincilea
pitaliste ccmplectează abést tebloit GHza generală a capita sînt condiţii absolut necesare cincinal au absolvit instituţiile de învăţământ superior din
lismului continuă să sé adîhdeaScă; te două treitei din întreaga Uniunea Sovietică peste 1.120.000 de specialişti, adică cu 72
în relaţiile dintre marile pu la sută mai mult decît în cel de-al patrulea cincinal.
N. S. Hruşciov a arătat că „S.UIÂ-. îşi pierd sitrifeţiiâ dă mo- teri. Metoda tratativelor tre creştere a producţiei indus
hcpel pe oare au deţîriut-0 îh primii ani de după război“ pe Raportorul s-a ocupat apoi de problemele întăririi şi dezvol
piaţL capitalistă mondiala. buie să devină unica metodă triale au fost obţinute dato tării continue a orânduirii sociale şi dfe stat sovietice. El a sub
Pe piaţa mondială capitalistă au apărut dih nou Germăhid de rezolvare a problemelor in rită ridicării productivităţii liniat grija partidului comunist pentru întărirea şi dezvoltarea
occidentală şi Japonia. Aceste ţări, ca şi Anglia şi Franţa, prieteniei frăţăşti dintre popoarele Uniunii Sovietice. Datele
şi-au restabilit aproape poziţiile antebelice pe piaţa mondială. ternaţionale“. N. S. Hruşciov muncii. Preţul de cost al pro prezentate în raport caracterizează dezvoltarea economiei re
„Lupta economică dintre ţările capitaliste se. înteţeşte cu o publicilor unionale. In comparaţie ou anul 1913, producţia
forţă tot mai mare“. a indicat trei probleme deo ducţiei industriale a fost re globală a îhtregii industrii aflate pe teritoriul R.S.S. Kazahă
a sporit îh 1955 de 33 de ori, în R.S.S. Gruzină — de 27 de
Problema pieţelor, a, arătat raportorul., devihe cu atât mai as sebit dë importante, a căror dus în aceşti cinci ani oh
cuţită cu cit graniţele pieţei mondiale capitaliste se îngustea ori, în R.S.S. Kirghiză — de 37 de ori, în R.S.S. Armeană —
ză tot mai mult în urma formării pieţei noij piaţa socia rezolvare poate crea o bază 23%. de 41 de ori, în R.S.S. Tadjioă — de 24 de ori etc. In repu
listă în continuă creştere; Afară de aceasta, ţările slab dez; Proiectul de Directive cu privire la cel de-al şaselea plan blicile unionale au orescut cadre ale intelectualităţii naţionale,
voitate care se eliberează de suib jugul coloriial trec la orea- pentru o pace trainică şi în cincinal trasează un vast program de dezvoltare a tuturor ra s-a ridicat considerabil nivelul general de cultură al tuturor
iëa ühei industrii proprii. delungată : „asigurarea secu murilor economiei naţionale. In comparaţie ou 1955, nivelul popoarelor U.R.S.S.
producţiei industriale se va ridica îh I960 cu aproximativ 65%.
N. S. Hruşciov a siM iniat ascuţirea neîncetată a contradic rităţii colective îh Europa, a- N. S. Hruşciov a trecut în continuare la analizarea acti
ţiilor Sociale în ţărilfe capitaliste. Gliasia muticiteéré dih ţă Baza materială a industriei noastre, a spus N. S. Hruşciov, vităţii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a formulat
rile capitaliste ia tot mai hotărât Stttfudine îh problemele po sigurarca securităţii colective succesele obţinute în domeniul ştiinţei, creşterea nivelului teh- sarcinile care îi stau în faţă. El a prezentat următoarele date
litice fundamentale. hico-cultural al élaséi muncitoare deschid largi posibilităţi despre componenţa partidului : la 1 februarie 1956, partidul
în Asia, dezarmarea“. pehitttu grăbirea progresului tehnic. Este necesar să se psrfee- numără în rândurile sale 7.215.505 de persoane, dintre care
N S. Hruşciov a analizat apoi procesele oare au avut loc în Pehfeîtatărirhiâ ţiăcii în în ţiprieze ou perseverenţă tehnica : să se creeze maşini cît mai (3.795.896 membri de partid şi 419.609 candidaţi de partid. A -
relaţiile internaţionale. „O importanţă hotărâtoare, a arătat el, productive, economicoase şi sigure în exploatare, dezvoltân- céasta reprezintă de aproape trei ori mai mult decît număra
are întărirea neîncetată a forţelor socialismului,, democraţiei treaga lume, a spus în continuare du-se pe scara largă élecirificarea, toeoanizarea complexă şi îh rînduiHlë sale partidul nostru în momentul Congresului al
şi păcii, a forţelor mişcării de eliberare naţională. In această N. S. Hrrişciov, „ar avea o uriaşă însemnătate stabilirea de automaţi zarea proceselor de producţie. 18-lăa şi eu 333.000 mai mult decît numărul celor aflaţi în
perioadă, poziţiile politicii externe a Uniunii Sovietice, Repu relaţii trainică de prietenie între cele două mari puteri ale rândurile partidului comunist în momentul Congresului al
blicii Populare Chineze şi celorlalte ţări socialiste s-au con lumii — Uhiuhsâ Sovietică şi Statele Unite ale Americii. Noi N. S. Hruşciov a arătat că „acuitoi, când avem o industrie 19^1ea.
solidat şi mai mult, iar prestigiul şi legăturile lor intâmaţio- SKitehi dé părere că daca la baza relaţiilor dintre U.R.S.S. şi grea puternică, multilateral dezvoltată, s-a creat posibilitatea
miale au crescut nemăsurat. lag ă ru l internaţional al socialis SîU.A. ar sta céle cinci principii oumosoute de coexistenţă priaetică de á împinge înainte în ritm rapid nu numai produc „Noi, a spus N. S. Hruşciov, am înregistrat şi victorii mari
mului exercite o influenţă mereu crescândă asupra evoluţiei e- paşnică, aicfest lucru ar avea ó importanţă cu adevărat remar ţia mijloacelor de producţie, ci şi producţia bunurilor de con şi unele insuccese, am avut şi bucurii mari şi necazurile
venimenteitor mondiale“. cabilă pehtru întreaga omenire şi ar fi, fireşte, de folos po sum. popular. Este suficient să sé arata că în 1960 sie vor noastre. Dar victoriile nu au ameţit partidul, iar insuccesele
porului S.U.A. îh aceeaşi măsură ca şi popoarelor U.R.S.S. şl produce de aproape trei ori triai multe bunuri de ccrisUm popu nu l-au descurajat. Partidul a păşit şi păşeşte cu curaj şi în
Totodată, cercurile reacţionare, militariste, din unele ţări au tuturor celorlalte popoare“. lar decît în 1950. Fartidúl nostrU face şi va face şi pe viitor to credere înainte pe calea aleasă de el“. N. S Hruşciov a spus
continuât în aceşti dhi să ducă o politică „de na poziţii de tul pentru oa cerinţăîe oamenilor sovietici să fie satisfăcute mai că după moartea lui Iosif Vissarionovici Stolib, duşmanii so
forţă“. In oeea ce priveşte relaţiile U.R.S.S. cu Marea Britanle şi complect şi mai bine — şi în aceasta el vede principala sa ciali srriului au sperat în posibilitatea unei dezorientări în rân
Franţa, N. S. Hruşciov a declarat: „Noi intenţionăm ca şi pînă datorie faţă de popor“. durile partidului, în discordii în sînul conducerii lui, în şo
N. S. Hruşciov arată că îh ultimii ani forţele păcii au sporit acum. să căutăm să obţinem îmbunătăţirea continuă a relaţiilor văieli în ceea ce priveşte promovarea politicii sale interne şi
noastre cu Marea Britenie şi Franţa. Ţările noastre situate în Ih raport se diată necesitatea mobilizării uriaşelor resurse na- externe. Aceste calcule au dat însă greş. „Nucleul de condu
considerabili. Europa au multe interese comune şi îh primul rând grija co tUrialë dih tegiUnile răsăritene alé ţării, unde sîht concentrate cere al partidului, a spus N, S. Hruşciov, reprezintă nu un
mună de a nu îngădui un nou război“. bircâ 75 la silită din toate rezervele de cărbune existente în grup de oameni legaţi prin relaţii personale sau prin avantaje
„Pe areha internaţională — a spus N. S. Hruşciov — s-a U.R.S.S. şi circa 80 la sută din energia hidraulică, patru cin reciproce, ci un colectiv activ de conducători, ale căror re
creat o vastă „zonă a păoii”, oare cuprinde atît statele so Uhiunea Sovietică, a spuis N. S. Hruşciov, va manifeste o cimi din bogăţiile fbfëtstiëre, principalele rezerve de metale laţii Sînt clădite pe o bază ideologică, principială, care nul
cialiste cit şi state nesocialiste iubitoare de pace din Europa grijă pertoânentă pentru a lărgi şi întări şi pe viitor prietenia rieféfóáse şi rifé, uriaşă resurse de materii prime chimice, îrigăduie nici iertare reciprocă, nici animozitate personală“.
şi A9ia. Acpastă zonă cuprinde aproape un miliard şi jumă şi cdabartelrea fcu ţările Orientului. minereúr-i feroase şi materiale de construcţie. După oum arată
tate de oameni, adică Majoritatea populaţiei planetei noastre“. experienţa, extracţia de cărbune şi producţia de energie elec N. S. Hruşciov a subliniat că înfăptuirea principiilor leni
„Noi credem de asemenea, â sprië el; că Şi îh Iran, Turcia trică în răsărit dau rezultate mai mari din punct de vedere niste ale vieţii de partid a dus La dezvoltarea sub toate as
iri lupta pentru pace, a arătat N.S. Hruşciov, capătă o im şi F&ldstán së va îriţelegă dă redaţiilă rionriMe eu U.R.SiS. co- economic decît în partea europeană a U.R.S.S. pectele a activităţii politice interne de partid a organizaţiilor
portanţă excepţională problema unităţii alasei muncitoare, a riéápririid intereselor vitale alé acestor ţări“. partidului, la întărirea legăturilor lor cu oamenii muncii, la
sindicatelor şi a partidelor ei politice. „Interesele luptei pentru „In următorii 10 ani, a spus N. S. Hruşciov, trebuie să sporirea influenţei lor asupra maselor, la continua întărire şi
pace cer ca, lăsîndu-se la o parte acuzaţiile reciproce, să se N. S. Hrtişciăv a subliniat în mod dëdsebit tnaréa importan transformării Siberia îritr-o puternică bază a Uniunii Sovietice creştere a partidului.
găsească puncte dë cointact şi pe această bază să se elaboreze ţă pé café o aré lărgirea legăturilor de afaceri şi oultnbailë în în ce priveşte extracţia cărbunelui şi producţia de energie
principii de Colaborare. Totodată, esté cu putinţă şi necesară tre state pentru îmbuhatăţifed continuă a rdlâţiilbr dintre éle. electrică, într-o bază principală a ramurilor de producţie care t
colaborarea şi cri acele cercuri aile mişcării socialiste care îm necesită un mare vbiuto de căldură şi energie, îndeosebi a pro
părtăşesc alte vederi decît noi în problema formelor trecerii N. S. Hruşciov s-a oteupat apoi dé unele preblémë principiale ducţiei de aluminiu, magneziu şi titan, precum şi a etectrome- N. S, Hruşciov a chemat toate organizaţiile de partid să
3a socialism“. ale actualei evoluţii a eveinibnentelür. N. S.- Hruşciov a süblirliat tailuirgiei, chimiei cărbunelui şi alectrochimiei“.
că „principiul leniriisf al toetastehţei paşnice a statelor cu îmbunătăţească şi să perfecţioneze neîncetat întreaga muncă
N. S, Hruşciov a aobătet că îh ultimul deceniu imperialis orânduiri sociale diferite a test şi răthîtie linia generală a poli Sarcina constă îh deesa oa în următoarele două-trei cinci
ticii externe a ţării noastre“. nale âă sé creeze în Siberia o a treia bază metalurgică puter de partid, şi în primul rând să ridice nivelul muncii organi
mul a suferit o înfrângeri şi îh Orient, unde ,,se ndritle te nică a ţării noastră cu o prddudţie de 15—20 milioane tone fon
meliile seculare ale colonialismului şi popoarele toefe ou tot N. S. Hruşciov a rëspihs haséoeifilé duşmanilor păcii,, pé tă pé dn. Iri următorii 10 ani urmează să se creeze în răsărit zatorice şi ideologice a partidului.
mai mult curaj să-şi hotărască destinele lor“, in decursul ul- trivit cărora Uniunea Sovietică aif intâhţibnâ să răstoarne ca- noi cëhtfe itaportante de construcţii de maşini, capabile să
tifhilof ëéte ani s-a-J ?libérât de éuifc jugul dependenţei eritohi- pitalismiul din alte ţări ou ajutorul „exportului“ revoluţiei. producă toate tipurile de maşini, mecanisme,- aparate şi dispo Principalul în munca organizatorică de partid, a spus el,
ble şi ierni colontăie pëste i.2fcÎJ:ÔlîÔ.OOO de oamehi, adică aproa zitive.
pe jumătate din populhţiă globului. „încrederea noastră îti tiétoria eomünisíriutui, â spus N; S. este rriunoa în mase, organizarea maselor la lupta pentru
Hruşciov, se întemeiază pe fapStil că medul de producţie socia In raportul Corriltetului Central al partidului se rezervă un
N. S.- iiraşcitW spune : „Aii intrat în rândul marilor puteri list este categoric superior celui capitalist... Noi am afirmat loc de seamă problemelor agriculturii. Partidul a înfăptuit m ă înfăptuirea sarcinilor eccncmico-poltiice trasate de partid.
China populară ş! Repiublica independentă India. Se constată întotdeauna şi afirmăm că instaurarea unei noi orânduiri Socia suri importante în vederea dezvoltării acestei ramuri a econo
un ayîht pdiitic şi economic al popoarelor din Asiâ de sud-est, le în cutare sau editaré ţâţă éste 6 ebestluhe irilterriă ă pb- miei. Iri anii 1954 şi 1955 investiţiile făcute în agricultură s-au Iricheindu-şi, raportul, N. S. Hruşciov a Spus :
din Orieri'itil ardb. A îriceput uh proces de trezire a popoarelor poarelor acestor ţări“. Ciftdt la 34,4 miliarde rublă. Iri aeëçti doi ani colhozurile,
dih Aifriéé, S-d ihteeisirieaA mişcarea de eliberare naţională S.M.T.-uriile şi sovhozurile âu primit 404.000 de tractoare „Ţara sovietică se găseşte acum în plin avînt. E>acă e să vor
în Etadzilia, Chile şi alte ţâri ale Americii Daline... Ih prezent N. S; Hruşciov a subliniat că principiul coexistenţei pâşriice (calculate în tractoare convenţidriale dé 15 C.P.), 228.000 de
proteerniâ lichidării eorri.piiéctë a sisterriHIui ruşinos ai coTbriiâ- capătă o tot mai largă recuriPaştbrs internaţională, deoarecé dutobamioiane, 83.000 de cómbiríé cééeaiiere şi o maire cantita bim la figurat, ne-am urcat pe o asemenea culme, am atins
lismiullui esté l'a orflinia zilei ca uria din cele mai ascuţite şi în condiţiile actuale nu éxiáta o altă soluţie. te de alte mijloace tehriice. Pentru a mări cointeresarea
arzătoare probleme“. materială a colhozurilor şi colhoznibilcr, au fost conside o asemenea înălţime, de unde se văd limpede orizonturile largi
Referiridu-se la chestiunea dacă uri nou război este inevita rabil majorate preţurile dé coléctate la cefeale, produse ani
N. S, Hruşciov a arătat că popoareilfe din fostele eolohii şi bil sau nu, N. S. Hiruşbibv a spuiS : „Atîta timp cit pe globul maliere, cartofi şi légume. Aii’ fost trimişi în colhozuri peste pe drumul spre ţelul final — societatea comunistă“.
semicolonii; oare şi-au ouCerit libertatea politică, au posibili pământesc dăinuie capitalismul; forţele reacţionare care repre 120.C50Ó de specialişti în agricultură. Peste 20.000 de comunişti
tatea, pehtru crearea unei economii naţionale independente, să zintă interesele monopolurilor capitaliste vor tinde şi pe viitor din oraşe au fost trimişi la sate şi recomandaţi ca preşedinţi „Cauza noastră este de neînvins ! — a spus în continuare
obţină litiiai modern „dih ţările socialismului, fără a-1 plăti ou spre aventuri războinică şi ëgreélune, cíe pot să încercă să dez dé colhozuri.
nici un fel dé angajamente cu oândetec politic teu militar“. lănţuie un război. Nu există ÎHsă o Inevitabilitate fatală a răz N. S. Hruşciov. Ea este de neînvins pentru că, împreună cu
boaielor. In prezent există puterriicé forţe sociale şi politice înfăptuirea măsurilor elaborate de partid în domeniul dez marele popor sovietic, o duc înainte sute şi sute de milioane
Dar „o toane pkHe A cdritinehtuiliii africéH; unélë ţări dih care dispun de mijlbace serioasă ca să nu îngăduie dezlănţui voltării continue a agriculturii a permis să se facă primul pas de oameni din frăţeasca Chină populară, din toate ţările de
rea urnii război de căliră imperialişti, iar dacă ei vor încerca important înainte în ceea ce priveşte sporirea producţiei de democraţie populară. Ea este ade neînvins fiindcă se bucură
Asia, precum şi din America Centrală şi dé srid: oohtindă să să-l înceapă, să dea agresorilor o ripostă nimicitoare; Să zădăr- cereale şi de plante industrială. In comparaţie cu 1954 pro de sprijinul şi de simpatia fierSlnte a popoarelor şi ţărilor ca
rămână în'r-o dependenţă colonială şi semicolonială“. Cresc hicéaëcâ planurile lbr averituriste”. re s-au eliberat de sub jdgul asupririi naţionale şi coloniale.
ducţia de. cereale a sporit în 1955 ou 22 la sută, de floarea Ea este de neînvins pentru că este sprijinită de oamenii
N. S. Hruşciov a subliniat că, date fiind schimbările radicale muncii din lumea întreagă. Nimeni nu va reuşi să ne in
survenite pe arena mdridünlâ, sé déichld noi përSpsctive Şt în soarelui — cu 95 la sută, de sfeclă de zahăr — ou 54 la sută, timideze, să ne silească să ne retragem de pe poziţiile pe oare
cesa ce priveşte trecefëa dhlor ţări şi najiurii lâ socialism. ne aflam, să renunţăm la apărarea cauzei păcii, democraţiei
„Este foarte probabil că formală de trebéfe la socialisto vor de in fuior — ou 74 la sută. Şi Socialismului“.
deveni tot mai variate. Totodată, nu este obligator da îh toate
condiţiile, realizarea áedétof foririe să fié legată de un război Pentru dezvoltarea agribtittuHi aré 6 deosé&H de m até impor-
civil... Se pune problema posibilităţii dé a folosi şi calea par
lamentară pentru trécëreiâ la sbciâîism“. Iritr-uh şir de ţări teriţă valorificarea pământurilor înţelenite şi virgine. Calculele
capitaliste, clasa muncitoare; unind în jurul ăi ţărănimea mun
citoare, intelectualitatea, tdate forţele píatriétidé, poate să cu arată că de pe noile pământuri se pot obţine în medie, în fie
cerească o majoritate trainică în parlament şi să transforme
parlamentul intr-un instrument, al voinţăi pbjborulüi, oreînd care an, cel puţin 2 miliarde puduri cereale. Disipunînd de o
condiţii oare să asigure ínfaptüireá uncr transformări sdciaie
radicale. mare cantitate de grâu-marfă de pe pământurile desţelenite,
In încheierea capitolului ccnsádrát situaţiei internaţionale din statul poate extinde în mod considerabil semănăturile de po
raportul său, N. S. Hruşciov a caracterizat sáfcihilé pártidului
îh domëhiua pclifîcii externé. Este necesar, a spús él, „să lup rumb în Ucraina şi Caucazul de nord, pentru ca aceste regiuni
tăm actiV pehtirij cauza păcii şi securităţii popoarelor, pehtru
stabilirea încrederii între state, luptând pentru transformarea
atenuării care s-a obţinut în înebrdarea ibternaţională într-o
pace trainică“.
Trecând la situaţia internă a U.R S.S., N. S. Hruşciov a spus
că perifciada la oare së refebrâ raportul ;,âe caracterizează prih-
tr-o ofëéfëfe neîntreruptă a tututor tamurildr producţiei so
ciale, i'iin censolidarea continuă a orânduirii sociale şi de
