Page 24 - 1956-02
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ii
Furnalelor condiţii tehnico-organizatorice TELEGRAME EXTERNE
corespunzătoare
Muncind cu eforturi sporite, tinerii Congresul al XX-lea al P. C. U. S. în centrul
mineri de Ta întreprinderea carboni Asemănător multor sectoare de ba furnale prăjită doar în proporţie de
feră Petrila, care sînt încadraţi în
brigăzi utemiste, obţin zi de zi noi ză din combinatul hunedorean, fur 60-70%. Drept consecinţă consumul atenţiei presei internaţionale
succese în întrecere. Astfel, pe luna nalele au funcţionat în începutul a- specific de cocs a crescut, iar produc
ianuarie, tinerii mineri înaadraţi în
brigăzile de tineret, au extras cu cestui an, într-un ritm superior faţă ţia de fontă n-a fost la nivelul posi R P. CHINEZĂ Relaţiile cu S.U.A. pe baza celor cinci ritoare la congres citează principiile
2.967 tone peste plan. de lunile trecute. Confirmarea o fac bilităţilor reale ale furnalelor. Cali principii de coexistenţă. Raportul pre politicii externe a U.R.S.S., expuse de
procentele realizării planului şi indicii tativ, n-a fost corespunzător nici coc PEKIN (Agerpres). — China Nouă zentat de Hruşciov la Congresul par tovarăşul Hruşciov, declaraţia sa că
In mod deosebit, s-au evidenţiat de utilizare a agregatelor, înregistraţi sul propriu repartizat furnalelor; a- transmite : tidului“ — acestea sînt titlurile sub Uniunea Sovietică năzuieşte să trăias
minerii din brigăzile conduse de frun în bilanţul producţiei cumulate pentru gregatelor le-au fost destinate canti că în pace şi prietenie cu toate popoa
taşii întrecerii Mihai Ştefan, din sec luna ianuarie 1956. tăţi de cocs umed şi cu rezistenţă me Ziarele „Jenminjihao“, „Guanminji- care ziarul „Hindustan Times“ publică rele. Ştirile subliniază totodată con
torul nr. 1 de tineret, Cenuşă Cornel, canică scăzută, ceea ce a determinat bao”, „Gunjenjibao“, şi „Beiţzînji- ştirile în legătură cu deschiderea con vingerea sa fermă în invincibilitatea
din sectorul nr. 3, şi tinerii din bri In luna amintită, saroinile planu mersul încet al furnalelor şi lucru bao“, oare apar la Pekin, au publicat gresului şi raportul lui N.S. Hruşciov. puternicei uniuni a ţărilor lagărului
gada utemistului Croitoru Gheorghe, lui la furnalele 1, 2, 3, şi 4, au fost sub limite normale. pe prima pagină şi sub titluri mari Titluri similare au publioat ziarele socialist şi a ideilor comunismului.
din sectorul nr. 4 şi alţii. realizate în proporţie de 101,60%, in ştirile oare anunţă deschiderea Con „Statesman“ , „Hindustan Standard“, Ziarele subliniază acea parte din ra
dicele de utilizare a agregatelor fiind In Începutul lunii februarie, gerul a gresului al XX-lea al P.C.U.S. „Indian Express“. portul lui N. S. Hruşciov unde se a-
MORARU 'MARIA îndeplinit la toate furnalele amintite. înăsprit condiţiile de lucru la furnale. nată că Uniunea Sovietică dispune
corespondentă , La racordările suflantelor — insufi Ştirile anunţând deschiderea Con „Hindustan Standard“ subliniază în în prezent de toate posibilităţile pen
S-au remarcat îndeosebi, brigăzile cient etanşate, au începu „scăpările" gresului al XX-lea al P.C.U.S. au fost mod deosebit acea parte din naport tru a ajunge din urmă şi a depăşi ce
Succese ale brigăzilor furnaliştilor Culda Avram, Mîtcă Ilie de aer, iar calitatea minereului a lăsat transmise în repetate rînduri de postul unde se spune că revoluţia nu poate le mai dezvoltate ţări capitaliste în
ciclice şi Hăjdăţeanu Alexandru, oare au ri mult de dorit. Acestora, li s-au adău de nadio Pekin, precum şi de posturile fi exportată sau înfăptuită la coman ce priveşte producţia pe cap de lo
dicat producţia de fontă la nivelul gat şi lipsurile resimţite încă la în de radio ale altor oraşe din China. dă. „Times of India“ publică următoa cuitor.
In cursul lunii ianuarie, la mina unor îndepliniri de 103—106 la sută. ceputul anului. rele titlu ri: „Hruşciov condamnă în
Lupeni, au fost doar 15 brigăzi care INDIA cercarea de a înmormînta spiritul Ge R. P. BULGARIA
aplicau metoda graficului ciclic. Din Aşadar, în ianuarie, lucrările au La 15 februarie, proporţia medie
tre acestea, cea a lui Letean Petru mers oarecum bine. Se putea însă cumulată a producţiei furnalelor, a DELHI (Agerpres). — TASS tran nevei. El propune din nou colabora SOFIA (Agerpres). — Agenţia Te
a executat o înaintare de 54 m. linia merge mult mai bine, ba chiar foarte atins abia 68%, indicele de utilizare al smite : legrafică Bulgară transm ite:
ri, iar cea a lui Lazăr Alexandru a bine. Dacă nu s-a mers astfel, desigur, agregatelor coborînd sub nivelul ad rea între Est şi Vest”.
înaintat 36 metri într-un abataj fron că există cauze. mis; Ştirile consacrate raportului de ac Congresul al XX-lea al P.C.U.S. se
tal, depăşindu-şi ciclul programat cu tivitate al Comitetului Central al CANADA află în centrul atenţiei presei bulgare.
16%. In primele 15 zile ale lunii ianua Conducerea sectorului furnale, di P.C.U.S., prezentat la Congresul al Toate ziarele au publicat în prima pa
rie, producţia furnalelor a fost gîtui- recţia tehnică a combinatului, cocsa- XX-lea al partidului de către N. S. OTTAWA (Agerpres). — TASS gină ştiri amănunţite privind des
In cursul lunii februarie, numărul tă de aprovizionarea defectuoasă cu Hruşciov, prim-secretar al C. C. al transm ite: chiderea Congresului. Ziarul „Otecest-
brigăzilor ciclice aproape că s-a du rii, colectivul aglomeratorului — toţi P.C.U.S., ocupă locul principal în pre ven Front“ a publicat o scurtă expu
blat. Printre noile brigăzi care au siderită brută de la Ghelar, cocs şi sa indiană. Ziarele publică expunerea Ziarele canadiene au anunţat în pri nere a raportului de activitate al C.C.
îmbrăţişat această minunată meto calcar. Aprovizionate în măsură ne cei oare direct — sau indirect pot raportului la loc de frunte, în primele mele pagini deschiderea Congresului aj P.C.U.S., prezentat de N. S. Hruşr
corespunzătoare, furnalele 1, 2, 3 şi pagini şi sub titluri mari. Mai multe al XX-lea al P.C.U.S. ciov. In_ această expunere sînt repro
4, au funcţionat redus timp de 135 sprijini munca furnaliştilor, au dato ziare publică fotografia tovarăşului duse principalele părţi referitoare la
ore, ceea ce natural, a influenţat pro N. S. Hruşciov. Presa reproduce principalele părţi situaţia internaţională şi internă a
ria s-o facă ; concret, permanent şi din raportul lui N.S. Hruşciov, acor Uniunii Sovietice.
ducţia de fontă. La furnalul 4, a lip „Uniunea Sovietică este gata să în dând o deosebită atenţie declaraţiilor
în măsură corespunzătoare. ceteze experienţele cu bomba cu hidro asupra politicii externe a Uniunii So
gen. încrederea în coexistenţa paşnică.
Sînt necesare măsuri practice pri vietice cuprinse în naport. Ştirile refe-
dă, sînt şi cele conduse de minerii sit zile de-a rîndul aglomenatul, vitoare la aprovizionarea furnalelor Ecouri la declarata Ministerului Afacerilor Numire în guvernul francez
Man Ştefan, Ciochia Marin, Doboi furnalul lucrînd cu sarcină redusă, cu siderită brută, cocs şi calcar; con
66 ore.
loan, Flori loan, Poboreni Alexandru,
care au toate şansele oa în cursul a- Eşalonarea nejudicioasă a aprovi trolată calitatea acestora şi eşalona Exferne al U. R. S. S. PARIS (Agerpres). — La 15 fe
cestei luni, să-şi depăşească sarcinile zionării cu siderită, s-a făcut simţită tă cantitativ livrarea. Recepţia cocsu bruarie s-a anunţat la Paris numirea
de ciclu, contribuind prin aceasta la şi în ceea ce priveşte prăjirea aces lui propriu, trebuie să dovedească e- DAMASC (Agerpres)’.- — Recenta PARIS. — Corespondentul Ager lui Paul Ramiadier (socialist) în pos
sporirea producţiei de cărbuni. xigenţă îndeosebi' la evaluarea ca declaraţie a Ministerului Afacerilor pres transmite : tul de ministru al Economiei şi Finan
teia. In cursul primei jumătăţi a lunii litativă a produsului şi să permită Externe al U.R.S.S. cu privire la mă ţelor în locul lui Robert Lacoste care,
trecute, siderită a fost introdusă în încărcarea furnalelor numai cu cocs surile anglo-americane în Orientul a- In comentariile lor ziarele franceze
corespunzător. Măsuri neîntârziate tre propiat şi mijlociu a fost primită cu subliniază că publicarea declaraţiei după cum se ştie, a fost numit recent
O o c » 0 0 cx>0 0 0 0 0 0 0 0 c » c x 5 0 0 0 0 cx5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 cx5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c îc 0 0 0 0 0 0 0 0 c5 0 cx>0 0 0 0 0 0 0 0 c» 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o o o o *>00000000 buie luate şi în privinţa preparării o vie satisfacţie în ţările arabe. Ministerului Afacerilor Externe al ministru rezident în Algeria.
U.R.S.S. referitoare la măsurile an-
n&
fo ileto n
Certificatul de „boalaii sideritei şi a sortării minereului. Ziarul sirian „Al Rai al Amm“ glo-amerioane privind Orientul apro Alte baloane ca manifeste
In baza celor arătate şi a sprijinu scoate în evidenţă dorinţa de pace piat şi mijlociu impune puterilor oc
Prolog Treizeci sau treizeci şi una, după cum g manifestată de Uniunea Sovietică în cidentale o reconsiderare cît se poate şi-au greşit ţinta
lui tehnico-organizatoric, de oare tre de. serioasă a politicii lor în această
ce priveşte Orientul apropiat şi mijlo regiune. PARIS (Agerpres). — Ziarele din
Occident informează că numeroase
. era luna de mare, falsifica Vlădotu pe § buie să se bucure furnalele, colecti ciu. Ziarul afirmă că declaraţia guver „Franc-Tireur“ subliniază lipsa de baloane cip material de propagandă
Se deschid uşile. O caleaşcă trasă de fQah ^ | popularitate a politicii occidentale în împotriva ţărilor de democraţie popu
vul acestui sector va face dovada unei nului sovietic dovedeşte că „U.R.S.S. regiunea Orientului mijlociu.
6 cal se opreşte la scară. Cavalerul ^ secţ orui j, Veni foaia de boală a o este de acord cu politica ţărilor arabe lară, lansate de centrele americane de
. Gură-cască, impetuos şi radios, cobori M vlădo{u_ Pg prima parte> el era bol_ jj munci stăruitoare, chibzuite şi — cu care doresc înlăturarea jugului im NEW YORK (Agerpres). — TASS spionaj din Europa, îşi greşesc ţinta
siguranţă — rodnice. perialist, condamnă pactul de la Bag transmite : ajungând adeseori pe teritoriile dife
| şi-şi oferi braţul Birocraţiei. Zîmbin u-şi naţ; dg lo^bago, iar pe versul foii, era § dad şi resping declaraţia tripartită ritelor ţări occidentale.
Z. PARĂIANU Presa americană publică ştiri de
8 unul altuia, păşiră pe scările Trustului bojnaî) de _ T.B.C. 8 tailate în legătură cu declaraţia Mi „L'Humanité“ anunţă că zilele tre
nisterului Afacerilor Externe al cute agricultorul Louis Pirouvost, din
- 7 construcţii din Petroşani. In întîm pi- — Ei, şi, îşi zicea fericit Vlădolu. Foa- 8 din 1950 care a pus ţările arabe sub U.R.S.S., referitoare la măsurile an departamentul Pas de Calais,, a găsit
glo-americane privind Orientul apro pe ogorul său un balon cu 4 pachete
8 nare le-a ieşit tovarăşul Mircea Aurel, ia n-are decît să se îmbolnăvească şi g Sectoare fruntaşe tutela puterilor occidentale“. piat şi mijlociu. de manifeste conţinîncl insulte şi ca
8 preşedintele comitetului de întreprindere de cancer; eu să fiu sănătos I Scoţînd în evidenţă aportul pe care
|
~ şi le-a urat bun sosit. Şi-aşa, tim p de 7 luni de zile, Vlă- 8 Muncitorii, tehnicienii şi inginerii declaraţia sovietică îl aduce instau
de la sectoarele IV şi V ale minei Lo- rării păcii în Orientul apropiat şi
Gură-cască se adresă Birocraţiei pe un doiu a tot fost „bolnav“. A încasat în 8 mijlociu şi cauzei popoarelor arabe,
ton foarte am abil: răstimpul amintit, suma de 4.522 lei, ca j
— Dînsul, şi arătă cu degetul către ajutor de boală. Şe şi speriaseră toţi jj naa, prin buna organizare a muncii ? „Al Rai al Amm“ sorie în încheiere Corespondentul ziarului „New lomnii Ta adresa R.P. Ungare. La
Mircea Aurel, este un bun prieten al de el. începuseră să i se facă chiar 8 în sectoare, au realizat sarcinile pla că „Siria nu mai este singură în York Times“, Hiamilton, relevă că
8 meu. Mă urmează întocmai... 8 S.U.A.,. Anglia şi Franţa se sfătuiesc
forme de... ieşire la pensie l nificate în prima decadă a lunii fe lupta sa împotriva imperialismului”. în problemele Orientului mijlociu în Mianny, în departamentul Somme, şi
8 Birocraţia îşi plecă uşor căpşorul în bruarie. întreaga presă libaneză a salutat de afara O.N.U., deoarece nu sînt sigu în apropiere de localitatea Peronne,
g semn de salut, şi pe buzele-i vopsite cu De învăţătură jj re că planurile lor vor fi aprobate
Sectorul IV a realizai planul de asemenea cu satisfacţie publicarea de au fost^ descoperite paraşute de care
jj tuş roşu (ca să nu se mal şteargă ni- Toate aceste certificate medicale fal- jj producţie în proporţie de 114,5%, iar claraţiei sovietice cu privire la Orien de O.N.U., unde raportul de forţe s-a erau atîrnate pachete cu manifeste tot
8 ciodată), apăru un zîm bet candlt şi dră- sificate, au fost plătite de contabilitate ? sectorul V în proporţie de 109,1%. tul mijlociu. Chiar ziarul de dreapta schimbat din oauza sporirii număru în^ limba ungară. Ziarul „L'Humani
Productivitatea muncii la sectorul V „El Hadafiof“, care apare la Beirut şi lui de ţări oare se pronunţă împotriva té" atrage atenţia că aceste baloane,
g găstos... şi aprobate de sindicat. De aici, se tra- g a crescut faţă de prima decadă a lunii care reprezintă îndeobşte interesele politicii colonialiste dusă de puterile în afară jde pericolul serios pe care-1
ianuarie 1955 de la 82,4% la 109%. cercurilor pro-occidentale, scrie: „Oc occidentale. reprezintă pentru navigaţia aeriană,
g Mai erau de faţă medicul Slăvesâu ge învăţătura, că este bine ca atunci \ cidentul culege acum ceea ce a se pot provoca accidente grave cînd cad
8 Maria de la circumscripţia III-a din Pe- cînd pul o semnătură, să controlezi con- j In sectorul IV şi V, în prima decadă pe sol.
g troşani şi pa undeva pe aproape, sala- ţinutul hîrtiei pe care o semnezi. Şi tot 8 a lunii februarie, nici o brigadă de mănat“.
riatul Vlădoiu Gheorghe de la şantie pentru învăţătură, este bine ca suma de g
rul nr. 1 al Trustului 7 construcţii din. 4522 lei, să fie imputată celor vinovaţi, jj
Petroşani, care, văzînd că şi tovarăşa celor care au dat dovadă de gură-cască 8
Slăvescu îi zîm beşte oarecum afectuos şi de birocratism. g mineri n-a rămas sub normă. Cele mai Mao Jze-dun şi Ciu En-iai l-au primit
lui Gură-cască, îi veni în minte un gînd \ frumoase realizări le-au obţinut bri pe primul ministru al Cambodgiei
Şi-n încheiere
¦şiret... găzile care aplică metoda gnaficului
Bolnavul închipuit Gură-cască şl Birocraţia, s-au urcat \ ciclic, conduse de tovarăşul Rusu Si- PEKIN (Agerpres). — Agenţia PEKIN (Agerpres)'. — China
China Nouă transmite : Nouă transm ite:
Era prin iunie 1955, cînd Vlădolu din nou în caleaşcă. Zîmbitorl şi voioşi I mion, Molnar Traian şi Marian Ni-
Gheorghe s-a îmbolnăvit subit de sta La 15 februarie preşedintele R.P. Ciu En-iai, premierul Consiliului de
re gripală... că la Trustul 7 au avut rezultate, au | colae. Ei au realizat în prima deca Chineze, Mao Ţze-dun, a primit pe Stat ai Republicii Populare Chineze,
dă a lunii 767 tone cărbune peste prinţul Norodom Sianuk, primul mi a avut la 15 februarie o întrevedere cu
—Da, într-adevăr, trei zile scutire m e pornit să facă o vizită comitetului de 8 PEKIN. Guvernul R. P. Chineze şi nistru al regatului Cambodgiei, oare Norodom Sianuk, primul ministru al
dicală. plan. guvernul danez au căzut de acord să în fruntea unei delegaţii cambodgiene regatului Cambodgiei.
întreprindere de la mina Uricani. Că ve- g Brigăzile conduse de tovarăşii Pe- ridice legaţiile respective la rang de face o vizită în China.
Vlădoiu, a luai foaia de boală şi lin ambasade şi să procedeze la schimb
gă trei a m ai adăugat un zero. Deci, deţi dumneavoastră, şi preşedintele de j iric Simion şi Popa Augustin din sec
scutit medical pe tim p de 30 de zile. acolo, e om de-al lo r; semnează-n alb jj torul IV, David Anton, Dudaş Ro- de ambasadori.
mulus şi FIînda Augustin, au reuşit BELGRAD. Marţi a fost semnat Ta
In iulie la fel, în august de asemenea. certificatele de boală. gg să realizeze între 213 şi 356 tone pes
In luna ianuarie, bolnav de... lombago. te sarcinile de plan. Belgnad între R.P.F. Iugoslavia şi
Să sperăm că pînă cînd Gură-cască şi 8 R.P. Chineză un acord cu privire la
ANDRAŞ GHEORGHE
Birocraţia vor ajunge la Uricani în vi- jj corespondent legăturile poştale dintre cele două ţări CRONICA FILMULUI
.O şi un acord cu privire la relaţiile te
zită oficială, preşedintele se va pregăti g
legrafice şi telefonice.
„Trei zile scutire", dicta medicul Slă- s^~i primească aşa cum se cuvine, NEW DELHI. Agenţia Associated
vescu Maria. A. PĂDURARII Press anunţă că Krişna Menon, fostul Intre 23-28 Il-a 1956 pe ecranul te chemat la pichetul aflat în alarmă.
conducător al delegaţiei Indiei la Or cinematografului „Filimon Sîrbu“ din Urmărim cu emoţie scenele ce redau
>•¦'COO OOOOOOCOC'VjOOOO0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCO ganizaţia Naţiunilor Unite, a fost de oraşul Deva va rula filmul romînesc curajul şi vitejia cu oare Ştefan lup
semnat, printr-o hotărîre a guvernului „Alarmă în munţi“. tă pentru prinderea unui spion, care
Planul de desfaceri pe 1956 trebuie îndeplinit indian, în postul de ministru fără încearcă să treacă graniţa pe la dis
Acest film este un minunat poem pozitivul de la Mestecăniş.
portofoliu.
Luptând cu hot&nîre pemftnu aplicarea în cursul emulul 1955, la acest capitol am Ou privire la educarea gestionarilor şi PARIS. Agenţia France Press a- De asemenea fruntaşul Mihu Du-
viaţă a Directivelor şi sarcinilor măreţe avut o seri© de deficienţe, o a : staţionări vânzătorilor noştri într-un spirit nou fa rău (artistul Emanoil Petruţ) care
ce revin întreprinderii noaste© în dome prea mari la depozit© şi magazine, fapt ce ţă de muncă şi consumatori, se ţin pe nunţă că la 15 februarie au început la fusese atras în mrejele dragostei pen
niul circulaţiei mărfurilor în aursul ce a tras după sine locaţii plătite I.C.T.-ului, riodic pe localităţi şi grupe sindicale şi Paris tratativele între guvernul Fanţei tru Codiţa şi oare dîndu-şi seama de
lui de-al doilea plan cinioimial, ©afectivul nefolosirea la maximum a tonajului auto lunar pe întreprindere, consfătuiri de pro şi reprezentanţii Marocului cu privire prăpastia în care alunecase, luptă pî
de salariaţi al O.C.L Aprozar Petroşani, ducţie, unde se analizează realizările şi Ta relaţiile existente între cele două nă la ultima picătură de sînge pen
şi-a lutait angajamente snorite în realiza camionului, rultie scurt© locale, etc. Pentru lipsurile pe oare le avem în activitatea ţări. In acest scop la 13 februarie în tru prinderea spionului ce vroia să-i
rea ritmică a pianului de desfacere pe remedierea acestor Stări de lucruri, între noastră, precum şi instructaje cu privire V capitala Franţei au sosit sultanul Ma cumpere conştiinţa.
anul 1956, reducerea cheltuielilor de cir prinderea noastră în a doua jumătate a aplicarea instrucţiunilor „reguli generale rocului, Mohammed Ben Yusef, şi
culaţiei, buna aprovizionare şi deservire anului trecut, şi-a organizat un parc de de funcţionare a magazinului”. De ase primul ministru marocan, Si Bekkai. Asemeni grănicerilor eroi ai filmu
a oamenilor muncii din Valea Jiului, pre transport hipo propriu, care se compune menea, colectivul de conducere şi refe lui, sînt toţi grănicerii romîni. Voinţa
cum şi păstrarea si conservarea mărfuri din 14 cai şi 10 căruţe platforme. Ast renţii tehnici controlează activitatea ma TIRANA. Guvernul R. P. Albania a de fier, curajul şi dîrzenia îi carac
lor, reducând la maximum eliberările de fel, am reuşit ca transporturile locale pe gazinelor pe localităţi, periodic, după pla desemnat pe Reiz Malile, ambasador terizează pe toţi şi toţi gîndesc aşa
produse. distanţe scurte să 1© efectuăm cu mijloace nul de muncă întocmit. extnaordinar şi plenipotenţiar, oa re
hipo care sînt foarte rentabile. prezentant permanent al Republicii cum gîndeşte G rigore: atunci cînd
Pentru realizarea acestor angajamente Muncind ou perseverenţă, roadele mun Populare Albania la Organizaţia Na
frumoase luate de către lucrătorii noştri, Astfel, costul transportului a. 10.000 kg cii au şi început să se arate, iar angaja este vorba de interesele apărării pa
colectivul de conducere împreună cu co mărfuri ou mijloace hipo de la depozit mentele să prindă viaţă. Astfel, în prima ţiunilor Unite.
mitetul de întreprindere, sub îndrumarea la un magazin pe o distanţă de 2 km se lună a anului 1956, planul de desfacere RIO DE JANEIRO. 12 lideri ai triei „în teaca grănicerului nu încap
organizaţiei de bază P.M.R., a Studiat şi ridică la 45 lei, sumă oare cuprinde toa a fost realizat în proporţie de 123,8 la
a luat o serie de măsuri tehnico-orgiani- tă regia pe o zi a unei căruţ® cu doi cai. sută, iar pianul de casă în proporţie de sindicatului marinarilor brazilieni au două săbii“.
zatorice. Acelaşi transport efectuat cu un autoca 137 la sută. In ce priveşte cheltuielile de cerut guvernului să stabilească rela --------- * * * -----------
mion de 2,5 tone, ne costă 267 lei. Refese circulaţie, au fost reduse cu 1 la sută ţii normale cu U.R.S.S. Răspunzând
Planul de desfacere ce revine întreprin deci dar cit de rentabilă este folosirea faţă de sarcina planificată. acestei cereri, şeful departamentului închinat grănicerilor romîni şi redă Teatrului de Stai „Valea Jiului*
derii p9 trimestrul I 1956, a fost defal mijloacelor hipo, mai ales dacă facem comerţului din Ministerul Afacerilor cu fidelitate adevărata viaţă a aces
cat pe luni şi unităţi de desfacere, ţdnffin- o analiză a volumului total de mărfuri Aprovizionarea magazinelor a fost mai tor vajnici apărători ai graniţelor Tn regiunea noastră
du-se cont de toţi indicii, de realizările din transportate într-un an îmltreg. bine organizată, iar nivelul de deservire Externe al Braziliei a declarat că pro patriei noastre dragi. Eroii filmului nu
anul 1955, de perspectivele de creştere al a gestionarilor şi vânzătorilor noştri a blema extinderii relaţiilor comerciale sînt nişte oameni schematici, rigizi, Turneul cu piesa „Aşa sînt timp
numărului populaţiei, de puterea de cum Pentru creşterea rentabilităţii întreprim crescut, fapt ce se ilustrează prin reali sovieto-braziliene este în prezent în preocupaţi numai de cutare sau cuta rile“ ; Miercurea 20 Il-a, Petreşti !
părare a oamenilor muncii, etic. La De derii şi pentru reducerea la minimum a zarea planului de desfacere pe fiecare ma curs de examinare şi că au rămas ne re interes. Ei au, pe lîngă interesele II- ;a, Sebeş, 22 Il-a, Alba-Iulia 23 II-,
pozitul central a fost organizat un colec mărfurilor alterabile, au fost luate mă gazin în parte şi reducerea cu mult a sozi- rezolvate numai cîteva detalii cu ca generale ale apărării patriei şi inte Teiuş 29 Il-a, Deva 2 III-a, Hunedo
tiv de lucrători, care lucrează 3a sorta surile necesare pentru procurarea de uti sărilor negative făcute de către comisiile rese personale care însă se îmbină ra 3 IlI-ia, Călan 4—5, III-a, P
rea şi selecţionarea mărfurilor pentru ca laje şi maşini în vederea semiindustriali de control obşteso, comisiile de femei şi racter tehnic. de minune într-un tot armonios. 6 III-a, Haţeg 7 III-a, Lupeni 8 III-
zării legumelor şi fructelor oare în unele oamenii muncii. MADRID. După cum relatează a- Urioani 9 III-a, Petroşani 10—
pe reţea să nu se strecoare mărfuri de cazuri ne sînt livrate în cantităţi mai mari Grănicerul romîn ştie să fie vesel III- a, Dobra 19 III-a, Ilia 20 III-a.
decît cerinţele de consum. Colectivul de lucrători al O.C.L. Aţpro- genţia United Press, din Madrid se şi glumeţ, în timpul său liber, dar
calitate inferioară. De asemenea au zar Petroşani, este convins că aplicând anunţă că în Spania vor avea loc în Turneul cu piesa „Avansarea şef
Pentru prelucrarea acestor mărfuri s© întocmai Directivele partidului şi guver curînd „epurări“ în rîndul intelectua- totodată el este un luptător de nă
fost numiţi tovarăşi pe localităţi care ilor suspecţi de „concepţii progre lui“ ; Petroşani 25—26 Il-a, B,ai
dejde, care nu-şi cruţă nici viaţa a-
Mare 27 Il-ia, Simeria 28 Il-a, Hun
răspund de aprovizionarea zilnică a maga va construi în cursul trimestrului I (1956), nului, va reuşi să obţină lună de lună siste“. Se crede că sînt vizaţi în tunci cînd este vorba de apărarea in doana 29 Il-a—1 III-a, Vinţu de Jos
zinelor cu toate mărfurile existente în un cuptor de uscat legume şi fructe cu rezultate şi mai frumoase în activitatea special corpul didactic, scriitorii şi tegrităţii teritoriale a patriei. Aşa de III-a, Apoldu de Sus 3 III-a, Miercur»
depozit. o capacitate corespunzătoare, iar pentru sa în domeniul ridicării continue a nive artiştii. pildă, locotenentul major Ştefan (ar 4 III-a, Petreşti 5 III-a, Sebeş 6 III
Un rol important în problema reduce sezonul de toamnă se vor instala pateu lului de trai material al bravilor noştri Guvernul franchist a hotărît luarea tistul Gheorghe Carabin) cu toate Alba-Iulia 7 III-a, Teiuş 13 III-a, C
.cazane a 200 kg fiecare, pentru prepa muncitori din Valea Jiului. că-şi iubeşte soţia care venise în vizi gir 14—15 III-a, Orăştie 16 IIT-
rii cheltuielilor de circulaţie îl au tran rarea de bulion de roşii şi o maşină de acestor măsuri împotriva intelectuali
CIORA ŞTEFAN
lor progresişti în urma marilor mani
sporturile. După o adâncă Studiere a a- tocat electrică pentru prepararea de var director coordonator al O.C.L. Aprozar — festaţii studenţeşti care au avut loc tă după o lungă perioadă de timp, Petroşani 17—18 III-a, Călan 19—
cestei probleme, ne-iaim dat seama că în ză murată. Petroşani la Madrid şi în alte oraşe. nu pregetă nici o clipă atunci cînd es- III-a.
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.