Page 25 - 1956-02

V

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI

IN A C E S T NUMĂR:

Din experienţa a două comune în să privească cu mai mult simţ de părătaare a păcii şi libertăţii po­

munaa de creare a întovărăşirilor răspundere sarcinile de plan. poarelor (pag. 3-a
(pag. 3-a)
agricole (pag. 2-a) — Lucrările Congresului al XX-lea

Foileton: Doi „deştepţi“ şi mai al P.C.U.S. (pag. 4-a)

mulţi gură-cască (pag. 2-a) — Ne scriu corespondenţii (pag. 2-a) — Vizita în R.P.F. Iugoslavia a de­

Mai mult sprijin Bibliotecii raio­ — Tînărul învăţător — candidat al legaţiei sindicatelor din R.P.R.
(pag. 4-a)
F.D.P. (pag. 3-a)
e a ; r r r / w r : -Ir .rc-.r-- v r i r n - m •.r — .rwr jl'.ta nale din Hiaţeg (pag. 2-a) — Comentarii ale presei internaţio­

Anuâ V833. Mr. 5 6 2 | Joi 23 februarie 1956 4 pagini 20 bani Conducerea minei Lupeni trebuie — Armata sovietică — glorioasă a- nale, (pag. 4-a)

IHZ5aEî3SSKClaK

sarcină ie s g » a prapa

Propagandistul — ne învaţă ma­ ţămîntu! de partid în unele raioane

rele Lenin — este figura centrală a continuă să fie abstract, lipit de bu­ Mai mult oţel patriei ÎN P R EA JM A A LEG ER ILO R
învăţămîntului de partid. De nivelul chea cărţii, este slabul control şi

său de pregătire teoretică, de cunoş­ lipsa de exigenţă ce se manifestă din In luna Ianuarie, planul oţelăriei Avînd ca obiectiv de bază redu­ Candidat
tinţele sale în domeniul muncii de partea comitetelor raionale de partid
partid, de priceperea sa de a îmbina faţă de calitatea muncii în cadrul Siemens Martin a fost întrecut cu cerea timpului de elaborare a şarje­ a l F .D .P .
tezele teoretice cu sarcinile actuale seminariiior permanente cu propa­
practice, depinde în cea mai mare gandiştii. 1,44 la sută, — primul succes din a- lor, echipa oţelarului Stanciu Aurel, Tovarăşul Vişnovski Ştefan, este unul
măsură calitatea învăţămîntului de din cei mai destoinici muncitori de la
Numai lipsa de control şi exigenţă cest an al noului cincinal. Dar rezul­ a elaborat, în prima jumătate a lunii Uzina de reparat utilaj minier din Pe­
partid. din partea Comitetului raional de troşani. Ca şef al echipei din secţia c.il p -
Pentru ca să fii un bun propa­ partid Orăştie, poate explica faptul tatele primelor zile ale lunii februarie 15 şarje rapide cu timpul mediu de toarelor de tratament termic, el a ştiut
că tovarăşul îvănescu, directorul ca­ să-şi organizeze in aşa fel munca incit
gandist, nu ajunge să reţii pe de binetului de partid, foloseşte şi azi s-au arătat şi mai frumoase; sarcinile 6 ore şi 50 minute, iar cea a lui La- aceasta, de care depinde în mare mă­
rost cîteva teze şi formulări marxiste metode şcolastice, buchereşti, prin sură bunul mers al producţiei întregii
ci să se studieze şi să se aprofundeze care propagandiştii sînt obligaţi să întregului sector, planificate pe pe­ buneţ Vaier a elaborat un număr de uzine, să funcţioneze în cele mai bune
şi concluziile practice pe care partidul răspundă la asemenea întrebări : „cu condiţiuni, fiind de multă vreme secţie
cît a crescut volumul producţiei In« rioada 1—16 februarie inclusiv, au 13 şarje rapide cu acelaşi timp mediu. fruntaşă.
nostru le trage pe baza învăţăturii dustriale în primul cincinal“, sau „cu
marxlst-Ieniniste pentru activitatea sa fost depăşite cu 2,5 la sută, elaborîn- In fruntea întrecerii se află şi echipele Tovarăşul Vişnovski are la activul său
revoluţionară. Este necesar să se stu­
du-se un număr de 71 şarje rapide. conduse de Marişca Partenie şi Du­

Deosebite depăşiri ale indicilor de mitru Mihai, care au dat cu 13,2

plan le-au obţinut cuptoarele IV şi ' şi respectiv 12 la sută mai mult

V care au dat cu 28,2 şi respectiv oţel, decît prevedeau sarcinile plani­

18,7 la sută mai mult oţel. ficate în această perioadă.

dieze cu toată răspunderea hotărîrile cît a crescut venitul naţional“ etc. Cicluri peste plan şi o serie de inovaţii care au contribuit
partidului nostru pentru a înţelege şi Este evident că dacă propagandiştii la îm bunătăţirea procesului tehnic al în­

a putea desprinde sarcinile ce revin sînt astfel seminarizaţi la cabinetul Faptul că în cursul lunii ianuarie, Costinaş Petru de la investiţii 8 ci­ treprinderii.
membrilor de partid pentru aplica­ de partid, ei tot aşa vor proceda şi în colectivul minei Lonea a fost fruntaş cluri. Intre 2-11 cicluri peste plan. Pentru alegerile de deputaţi în sfatu­
cercurile şi cursurile pe care ie con­ pe Valea Jiului, s-a datorat în parte au dat şi brigăzile de la cărbune
rea lor în practică. duc, iar problemele de bază nu se v,or şi succesului repurtat de brigăzile ce conduse de tovarăşii Coroiu Ilie, Ur- rile populare, cetăţenii circumscripţiei
In ultimul timp, în regiunea noas­ clarifica. aplică metoda graficului ciclic. lic 'Ştefan, Cui da Romulus şi Rusu electorale orăşeneşti nr. 5 Petroşani l-au
Simion. propus drept candidat al F.D.P.
tră, au fost obţinute unele succese Comitetele raionale de partid au Brigada lui Cosma Alexandru, a
în direcţia ridicării nivelului propa­ datoria să pună capăt subaprecierii dat peste plan 1,9 cicluri, iar a Iul Candidafii în mijlocul alegătorilor
gandei de partid. A crescut numărul muncii ideologice, să îmbunătăţească
propagandiştilor care manifestă grijă

mai multă faţă de puritatea Ideolo­ în permanenţă activitatea semlnarii- Mărfuri transportate peste plan In comunele şi satele din regiunea tru a întîmpina ziua alegerilor cu
gică a lecţiilor. Discuţiile şi convor­ lor permanente, să pună la cabinetele noastră, în această perioadă, au loc realizări de seamă. In comuna Cioa­
birile sînt mai strîns legate de sar­ de partid oameni care corespund a- „Pentru a corespunde necesităţi­ de trenuri cu tonaj sporit. Şi iată întîlniri ale alegătorilor cu candidaţii ra de exemplu, la întîlnirea dintre a-
cinile economice, politice şi culturale cestei munci, care se ocupă cu tra­ lor economiei, traficul de mărfuri tre­ propuşi pentru a fi aleşi ca deputaţi legători şi candidatul pentru sfatul
care stau în faţa organizaţiilor de gere de inimă de ridicarea nivelului buie să atingă în 1960 un nivel de că primele rezultate s-au arătat a fi în sfaturile populare. In raionul Orăş­ popular raional Mara Nicolae, cetăţe­
partid. Ca urmare, tot mal mulţi lor ideologic şi metodologic. 150-155 la sută faţă de 1955“, — se tie, de pildă, numai pînă în ziua de 19 nii s-au angajat ca pînă la alegeri
membri de partid şi muncitori fără arată în documentele celui de-al II-lea deosebit de frumoase. In perioada 1 februarie, s-au ţinut două întîlniri cu să construiască două podeţe şi să
de partid, au atitudine nouă faţă Comitetele raionale şi orăşeneşti Congres al partidului. candidaţii regionali, 13 cu candidaţii împrejmuiască curtea şcolii din sa­
de muncă, aplică metode înaintate, de partid, sînt datoare să ajute pro­ ianuarie — 10 februarie, s-au trans­ tul Tărtăria. La întîlnirea alegători­
contribuie activ la convingerea ţăra­ pagandiştii pentru a cunoaşte sarci­ In dorinţa de a traduce în viaţă raionali, 10 orăşeneşti şi 107 întîlniri
nilor muncitori pentru a trece la for­ nile ce stau în faţa organizaţiilor de aceste sarcini. încă de la' începutul portat 9.378 tone mărfuri în plus faţă cu candidaţii pentru sfaturile popu­ lor din Mărtineşti cu candidatul lor
me socialiste de muncă. partid în perioada actuală. Un mij­ anului, echipele de locomotive de la
loc bun pentru aceasta, sînt expune­ Depoul C.F.R. Simeria s-au angajat de tonajul planificat. In această fru­ lare comunale la care au participai raional Kapranczay Alexandru s-a
Un exemplu bun în această direc­ rile activiştilor de partid cu munci de să folosească Ia maximum capacita­
ţie ne oferă activitatea propagandis­ răspundere despre problemele de ba­ tea locomotivelor prin remorcarea moasă acţiune, s-au evidenţiat echi­ peste 3.000 de alegători. luat hotărîrea de a se construi în
tului Petrescu Titus din comuna Bu­ ză ale politicii partidului. Acest mij­
ruiene raionul Ilia. Tovarăşul Pe­ loc nu se foloseşte însă îndeajuns. pele de locomotive conduse de meca­ La aceste întîlniri, cetăţenii au dis­ acest an şcoala de 7 ani pentru care

nicii : Csibi Ludovic, Anghel loan. cutat despre multe probleme legate s-a făcut aprovizionarea cu materiale.

Roth Gheorghe, Hondea Augustin şi

altele. A. LADARIU

corespondent

trescu, nu se mulţumeşte să vor­ Membrii Comitetelor raionale de par­ încă 5 fărâm muncifori din Ohaba de viaţa comunei sau satului respec­ întîlniri au mai avut loc şi în sa­
bească numai teoretic despre linia tid Petroşani, Hunedoara şi Orăştie, au infrai în întovărăşire tiv, hotărînd ce lucrări să facă în tele Bucium, Hcmorod, Orăştioara de
partidului. Spre exemplu, tratînd des­ ţin rar conferinţe şl expuneri în faţa viitor şi luîndu-şi angajamente pen- Sus, etc.
pre transformarea socialistă a agri­ propagandiştilor. In aceste raioane,
culturii, a legat cuvîntul său intro­ şi consultaţiile se organizează numai Tn întovărăşirea agricolă „Scîn- şi Broscăţon Maria, care au folosit Vofez pentru prima dată
ductiv de posibilităţile existente în atunci cînd vin consultanţi de la teia“ din comunia Ohaba, raionul munoa de lămurire de la om la om.
satul Buruiene pentru înfiinţarea u- „centru". Or, pentru înlăturarea con­ Sebeş — lucrează împreună 24 de Organizaţia de bază P.M.R. şi-a tre­ încă nu împlinisem 18 ani cînd a la II martie, m-am Bucurat nespus
nei întovărăşiri agricole. Trezind in­ fuziilor şi pentru asigurarea studierii familii, pe o suprafaţă de 22 hectare. cut în planul de muncă ca sarcină apărut Decretul cu privire la alegerile de mult căci pînă atunci împlinesc
teresul cursanţilor pentru constitui­ creatoare a marxism-Ieninismului, se Comuniştii, bazaţi pe un colectiv Jarg principală întărirea şi lărgirea înto­ de deputaţi pentru sfaturile popu­ 18 ani şi voi avea dreptul de a vota.
rea unei întovărăşiri agricole, a ex­ cere ca în cadrul seminariiior perma­ de agitatori, au dus şi continuă să lare. Eram tare mîhnit că nici de da­
plicat pe larg avantajele pe care a- nente cu propagandiştii pe lîngă ex­ ducă o acţiune intensă~de convingere vărăşirii din Ohaba. ta aceasta n-am să votez. Dar citind Am auzit multe despre alegerile din
ceasta le prezintă. Din proprie iniţia­ punerile ce se ţin asupra temelor din a ţăranilor muncitori din sectorul in­ In urma muncii de convingere s-au Decretul şi văzînd că alegerile se fac trecut, de felul cum erau organizate,
tivă, Ia cîteva convorbiri, a invitat şi program, în mod sistematic şi or­ dividual, pentru a-i determina să in­ cine alegea, şi cine erau cei aleşi. Am
pe tehnicianul agronom al comunii, ganizat să se ţină expuneri şi con­ înscris în luna ianuarie 5 ţărani mun­ VERIFICAŢI auzit de asemenea că votul unui mo­
care a vorbit cursanţilor despre rezul­ ferinţe legate de problemele econo­ tre în întovărăşire. citori : Imbăruş Eugen, Schian Mi- şier era socotit cît 40—50 de voturi
tatele muncii în comun cu mijloace mice, de cultură generală, despre si­ S-au evidenţiat: comunistul Groza hăiţă, Dragomir Nicolae, Crişan Cru­ Sisfteie d e a H e g ă î o r i ale oamenilor simpli. Astăzi, votul
mecanizate şi despre unele metode a- tuaţia internaţională. In planurile de cian şi Crisan Nicolae. este universal şi egal. Deci, votul meu
vansate de muncă care se pot apli­ muncă a multor comitete de partid Nicolae şi agitatorii Moldovan Petri- are aceeaşi greutate ca a tuturor ce­
ca pe terenuri întinse. Ca rezultat, sînt trecute asemenea sarcini, dar rău şor, Solomon Nicolae, Arion Simion VINGARZEANU TEODOR
corespondent

din cei 9 cursanţi, 8 au devenit buni Activitate bogată la cercoî agrotehnic
agitatori în sat pentru crearea înto­
vărăşirii. Făcînd ei mai întîi cereri este că de multe ori nu sînt îndepli­ In comuna Răhău, cercul agroteh­ spicele sănătoase îmbolnăvindu-le. CETĂŢENI! Comitetele exe­ tăţenilor patriei, indiferent de funcţii­
de înscriere, în scurt timp, au lă­ nite. In planul de muncă al comite­ Boabele atacate nu se deosebesc de cutive ale sfaturilor populare au le lor. Şi sînt convins că acei care
murit şi alte familii, astfel că în nic îşi continuă cu succes activita­ cele sănătoase, oa aspect, dar odată afişat în fiecare oraş şi comună candidează sînt oameni merituoşi —
satul Buruiene s-a putut inaugura tului de partid al Combinatului side­ tea. Aici au loc săptămînal lecţii pe însămînţate, germenul bolii încolţeşte listele de alegători. Datoria noas­ care au dovedit prin fapte dragostea
de curînd o întovărăşire agricolă de rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hu­ teme agricole. Ţăranii muncitori îşi odată cu germenul plantei. tră este de a verifica aceste liste. faţă de patrie. De aceea, la 11 mar­
lucrare în comun a pămîntului. nedoara de pildă, s-a trecut organiza­ însuşesc cu dragoste materialul pre­ tie, voi da cu toată dragostea votul
rea unor expuneri pentru propagan­ dat şi la seminariile care urmează Astfel de lecţii au un rol pozitiv în Cei omişi din greşeală de pe meu pentru candidaţii F.D.P.
Din păcate însă, numărul propa­ dişti de către ingineri bine documen­ după fiecare lecţie, dau răspunsuri ridicarea productivităţii muncii şi în listele de alegători, trebuie să fa­
gam dlşfîfor care îmbină în mod taţi în probleme economice specifice iscusite. Mai bine răspund ţăranii lupta împotriva metodelor înapoiate. că întîmpinări la sfatul popular MOGA IOAN
creator teoria cu practica şi care aju­ combinatului, dar nu s-a ţinut nici muncitori, fruntaşi ai recoltelor bo­ pentru a fi înscrişi. ţăran muncitor din comuna Balşa
tă comuniştii să-şi îndeplinească cu o asemenea conferinţă, cu toate că sînt gate, printre care şi Popa Achim, care UNGUR MARIA
cinste rolul lor de luptători conştienţi foarte necesare pentru propagandişti. a luat premiul I la cultura porumbu­ corespondentă raionul Orăştie
şi activi pentru traducerea în viaţă
a liniei partidului, este încă mic în In acelaşi timp, comitetele raionale lui. —• /— i /— i /— i /— n i /— */ — i /— • / i / • i • r ’ i •i • i i i i i i i» • ¦• ........................................
unele raioane. Caracterul abstract, de partid trebuie să oblige acti­ După lecţii urmează de obicei file
nelegat de viaţa şi condiţiile raionu­ viştii care lucrează Ia cabinetele de La gospodăria agricolă colectivă din Pricaz 1
lui, al învăţămîntului de partid, în partid şi la semlnariPe permanente instructive.
majoritatea cercurilor şi cursurilor să participe mai des Ia convorbirile In luna ianuarie, a avut loc o lec­ 3
din raionul Haţeg, este una din cau­ ce se desfăşoară în cercuri şi cursuri.
zele pentru care munca de transfor­ In felul acesta ei vor avea o mai ţie deschisă la care au participat 65 De mult timp, gospodăria agricolă co­ Expunerea dării de seamă şi-a atins vaci de lapte aduc un însemnat venit
mare socialistă a agriculturii se des­ strînsă legătură cu propagandiştii şi persoane. In discuţii s-au ridicat pro­ lectivă „21 Decembrie“ din Pricaz este scopul. Toţi au plecat m ulţum iţi; s-au
făşoară aici la întîmplare, de la sine. vor cunoaşte mai bine experienţa bu­ bleme interesante. Unul dintre parti­ fruntaşă. Din 1950, de la înfiinţare, co­ convins că ei sînt mulţi şi puternici. gospodăriei. j
nă a propagandiştilor fruntaşi pre­ cipanţi a întrebat cum se înmulţeşte lectiviştii au străbătut un drum lung
In mod abstract şi şcolăresc decurg cum şi greutăţile de care aceştia se şi răsoîndeşte tăciunele la grîu. Răs­ şi plin de succese. Nu s-au tem ut de Şi anul acesta vor fi fruntaşi La ferma gospodăriei, există şi j
discuţiile şi în majoritatea cercuri­ izbesc în conducerea cercurilor şi punsul a venit prompt şi clar : „boa­ greutăţi.
lor şi cursurilor din raionul Petro­ cursurilor. Este necesar să se renunţe la numită tăciune, este provocată de Colectivistul Părău Traían a scris la 600 de oi de rasă ţigaie. O mare aten- j
şani. Deşi lipsurile ce există în direc­ la practica greşită de a încărca ac­ o ciupercă care conţine sporii (semin­ Aici, iarna se numără bobocii gazeta de p e r e te : „Noi colectiviştii ne
ţia ridicării productivităţii muncii la tiviştii cabinetelor de partid cu tot ţele bolii). De la planta bolnavă, bucurăm de produsele primite pe anul ţie se dă mieilor care sînt adăpostiţi ^
minele de cărbuni sînt în general sporii sînt luaţi de vînt şi depuşi pe In 31 decembrie, colectiviştii s-au în­ 1955. Pentru aceasta, vom munci cu
cunoscute la comitetul raional de trunit în adunare generală. Nici unul mai m ult drag în anul 1956“. într-un saivan călduros, separat de res.
partid, în cercuri şi cursuri nu sînt n-a lipsit. Se discuta darea de seamă pe
îndeajuns legate lecţiile de această anul 1955. Preşedintele, tovarăşul Popa Acestea nu sînt vorbe goale. S-a în­ tul oilor.
problemă de bază, şi ca urmare, un loan, a prezentat darea de seamă şi a tocmit şi aprobat deja planul de pro­
mare număr de membri de partid nu felul de sarcini ce nu le aparţin c a : arătat rezultatele unui an de muncă. ducţie şi a început pregătirea campa­ Spre noi izbînzi 3
sînt mobilizaţi şi pe această cale pen­ Gospodăria a obţinut un venit bănesc niei de însămînţări. Pe un birou, sînt 1
tru înlăturarea deficienţelor existente redactarea diferitelor rapoarte şi pro­ Fruntaşi în comerţul de stat de 353.133 lei. In anul trecut, s-au con­ aşezate diverse seminţe de porumb, ri­
în procesul de producţie. Cabinetului struit : o magazie de cereale cu o ca­ dichi, roşii şi castraveţi. Porumbul a In gospodărie se munceşte planificat 1
de partid, deşi i s-a arătat lipsurile, pacitate de 10 vagoane, o platform ă de scos deja muguraşi fira v i: proba a reu­
n-a adus nimic nou în pregătirea pro­ iecte de hotărîri, telegrame, etc. Cre- Pentru munca depusă cu ocazia gunoi, un siloz şi s-a cumpărat un ca­ şit. Dar roşiile şi castraveţii nu încol­ şi nimic nu se face la întîm plare. Nor- -j
pagandiştilor. Chiar şi consfătuirile mion. Dar nu numai gospodăria s-a îm ­ ţesc. Se aduc însă seminţe bune de la
de metodică ce sînt programate, dese­ înd condiţii de muncă activiştilor de ! desfiinţării sistemului de aprovizio­ bogăţit ci şi colectiviştii. Ţăranul colec­ depozitul Alba-Iulia. Se vor folosi me­ mele de muncă s-au stabilit mai întîi ţ
ori se amînă de pe o zi pe alta. în ia cabinetele de partid, vom putea să nare pe bază de cartele şi naţii, re­ tivist Adam loan, care a efectuat sin­ tode înaintate. Porumbul şi cartofii se pe echipe, dar ulterior s-a văzut că se 1
acest raion, cercul de studiu aî econo­ Ie pretindem să viziteze mai des cer­ ducerea de preţuri, cît şi pentru mun­ gur 308 zile-m uncă, a reuşit să-şi con­ vor însămînţa în cuiburi aşezate în pă­ lucrează mai bine după norme indivl- -j
miei concrete — cel mai bun mijloc de curile şi cursurile. struiască o casă cu cămară şi pivniţă. trat. Desigur produsele vor fi multe şi duale sau în cercuri de prieteni ori fa- ţ
însuşire în mod creator a teoriei mar­ ca depusă pentru buna deservire a Gospodăria l-a răsplătit cu prisosinţă: de aceea s-a planificat să se constru­ milii. Intre echipe se organizează în- j
xiste — organizat pentru cadrele din Dacă comitetele de partid se vor in­ consumatorilor, tovarăşele : Juroa So­ a prim it 8.447 kg de diferite produse şi iască o nouă magazie de cereale, un treceri. La sfîrşitul anului, s-au dat re- ~i
economie, nu funcţionează de trei luni teresa mai mult de conţinutul de idei fia, de la O.C.L. Alimentara Alba- 3.395 lei. pâtul pentru porumb şi altul pentru fu­ compense m ateriale fruntaşilor ca sti- 1
de zile pentru că lipseşte un propa­ al propagandei în cercuri şi cursuri Iulia şi Olah Maria, de la O.C.L. A- raje. In atelierul gospodăriei cei doi mulent. La gospodărie funcţionează o 1
gandist. şi nu numai de frecvenţă, dacă vor limentara Hunedoara, au fost deco­ Familia lui Şerban loan a prim it pen­ fierari colectivişti, Bogdan Petru şi Lupu bibliotecă. M ajoritatea cărţilor de aici 1
pretinde conducătorilor seminariiior rate cu „Medalia Muncii“ Au fost tru cele 481 de zile-m u n că : 3.613 kg Alexandru, lucrează de zor. Campania de tratează problem e de agricultură şi ele -j
Una din cauzele pentru care învă- permanente să dea mai mult ajutor distinşi de asemenea cu insigna grîu, 2.890 kg porumb, 963 kg orz, 1.445 însămînţări nu trebuie să-i prindă ne­ folosesc m ult la ridicarea nivelului pro- ţ
kg cartofi, 2.498 kg furaje, 48 kg ulei pregătiţi . fesional şi cultural al colectiviştilor. j
propagandiştilor în legarea teoriei cu „Fruntaş în Comerţul Socialist“ tov. şi 5.298 lei. Au mai fost evidenţiaţi în Succesele gospodăriei s-au răspîndit în 1
darea de seamă to va ră şii: Haneiu Ni­ La fermă sat. Oamenii treceau tot m ai des pe la )
practica muncii de partid, dacă îi vor Timar Valeria, O.C.L. Alimentara De­ colae, care a efectuat cu familia 409 gospodărie» Ţăranul mijlocaş Junie Vio- 1
zile-muncă şi echipa de la grădină în — „Hai, Florică"! Vaca se oprise în rel s-a lăsat cu greu convins. S-a gîn- ţ
ajuta să cunoască bine situaţia con­ va, Gyorgy Ludovic, O.C.L. Alimen­ frunte cu tovarăşa Popa Ana. prag. Privea blînd cu ochii cald şi d it m ult, şi în ianuarie 1956, a înaintat -j
umezi. Colectivistul Crişan loan o a- adunării generale o cerere de înscriere j
cretă a economiei în secloarele lor de tara Petroşani şi Bolcu Ecaterina, Oamenii au ascultat cu atenţie darea pucă de coarne şi o duse la apă. In în colectiv şi a fost primit. Va aduce ]
de seamă. Erau frăm întaţi de aceeaşi 4,40 ha teren. Totodată s-a mai înscris H
activitate, vom avea o propagandă O.C.L. Alimentara Brad. problem ă: îmbunătăţirea muncii. Apoi urma ei se iviră alte şi alte vaci. Sînt încă 4 membri printre care Davidescu 5
s-au înscris la cuvînt. Propuneri au loan, ţăran mijlocaş, cu 9 ha pămînt ţ
eficace şi de calitate. Cursanţii vor Cu prilejul primirii distincţiilor fost multe. Unii colectivişti au propus toate grase şi frumoase. Se vede de la şi alţii.
ca verificarea şi confruntarea zilelor-
fi mai temeinic înarmaţi cu cunoaş­ menţionate mai sus, cei evidenţiaţi muncă cu fişele să se facă m u la t, din distanţă că aici lucrează oameni price­ *1
două în două săplămîni. Pentru ca gos­
terea liniei partidului şi prin urma­ s-au angajat să muncească şi mai podăria să prospere, s-a hotărît să se puţi şi harnici ca tovarăşul Adam loan.

re, vor fi în stare să rezolve cu suc­ bine pentru buna deservire a popu­ Grajdul este curat, vitele nu sînt folo­

ces sarcinile pe care viaţa le ridică in laţiei. site de loc la tracţiune şi sînt îngrijite

fiecare zi. C reşte număru! depunători!©!* după sfaturi zootehnice. Ca să dea cît

Instructaj cu privire la alegerea ia C. E. C. Crăciun loan, unul dintre primii în- 3
organelor co nducătoare în U. T. M. scrlşi, este decorat cu „Medalia Muncii“. -j
Nu de mult la gospodăria colectivă îşi aminteşte cu drag calea străbătută )
Pentru buna desfăşurare a alege­ căreia, a fost demonstrat în mod prac­ din comuna Vinerea raionul Orăştie, de cînd s-a înfiinţat gospodăria. Azi, la ]
rilor organelor conducătoare, biroul tic felul cum trebuie să se desfăşoare a avut loc şedinţa de constituire a co­ el acasă, cîntă aparatul de radio. Cîntă i
Comitetului raional U.T.M. din Sebeş, o şedinţă de alegere. misiei de sprijin C.E.C.
a organizat zilele trecute un instruc­ 1
taj cu tot activul U.T.M. din raion. In acest fel activul Comitetului ra­ Comisia formată, a început o sus­ şi în casele altora ca el. Dar ca să cînte ^
ional U.T.M. Sebeş a fost înarmat pe ţinută muncă de lămurire pe linia în toate casele colectiviştilor, m ai trebuie -j
După studiul temeinic al instruc­ lîngă cunoştinţele teoretice şi cu o păstrării economiilor la C.E.C., reu­
şind ca pînă la 10 februarie, să facă muncă. Crăciun loan şi toţi ceilalţi colec- Î
depunători pe 80% din membrii gos­

ţiunilor C.C. al U.T.M. cu privire la seamă de probleme practice privind podăriei, şi totodată, să realizeze un mărească crescătoria de porci de la 30 mai m ult lapte, vacile sînt hrănite în tivişti, vor munci mai m ult ca peste tot î

modul de desfăşurare a alegerilor, respectarea democraţiei interne în sold de cîteva mii de lei. la 40 de capete şi prisaca de albine de mod raţional şi li se face masaj îna­ să răsune imnuri muncii cinstite.

urmat de întrebări şi discuţii, s-a or­ alegerile organelor conducătoare. TÎMPEANU AUREL la 35 la 50 de stupi. inte de mulgere. De aceea, cele 50 de 'I 1i I M. S1RCA 3
corespondent / U U uJ»
ganizat o şedinţă model în cadrul BALGRADEANU SIMION <~ J \----I l—J u J l—. / v—7 U- 7 7 u -7 v - 7 v- J J u -7 w . J v ~ J \—J W- / w—/ I lU k p u J u J u J U i. >—fw J i—J i— I \—J i— 1 u _7 v~7 v —7 t