Page 26 - 1956-02

»ru w a i'iK w a jm DRUMUL SOCIALISMULUI Mr ? <6 2

wa^^xggwi<^o^w^o.nfl)a,i7{xrnuxatr^neca^r!enenzi5apfmmv)cevcrs! jri^vwÄ,sai?iaw-o.v<*ufc«fc!B5

i o experienţa a două comune In muica Ma i mulî sp rijin B ib lio tecii ra io n a le d i n H&fegj

de creare a !!!tovărăşiilor agricole Despre activitatea desteşuinate de bib­ rea cărţilor din bibliotecă au necesitat desfăşurării unei adevărate acţiuni de
lioteca naiomallă mi 3-ar putea spume sume băneşti deebud de mari.
prea multe. Datorite umed fLucrtruiaţii par- masă in direcţia aceasta. Salarii mari
mamerate în rîmdul ctefcr' cărora. le-a test In ce priveşte Îarapre3pă'itarea fondului
întovărăşirea agricolă — se arată mai harnici şi devotaţi politicii, parti­ încredinţate respomsabibtatea acestei moin­ de cărţi, existe în munca depusă atît de Mjunca de popularizare a cărţii desfă­ Numeroşi mineri ai întreprinde­
în statut — se înfiinţează pentru lu­ dului, au fost instruiţi în mod spe­ ei, rezultatele sîrut destul do slaba. conducerea bibliotecii cît mai ales de rii carbonifere din Petrila, au
crarea în comun a pămîntului cu trac­ cial ele secretarul organizaţiei de ba­ secţia cutanate, o defecţiune care deşi şurate de către colectivul bibliotecii ra­ luat salarii mari în urma depăşirii
toarele şi maşinile agricole ale statu­ ză Borşei Nicolae. împreună cu de­ Da Biblioteca raianiaM din Haţeg (înea- este cunoscută, totuişi nu s-ta făcult nimic normelor şi angajamentelor pe luna
lui, pentru folosirea chibzuită a vi­ putaţii sfatului popular, au dus mun­ drată abia îracepSnd ou luna iamliarie pentru înlăturarea ei. Da Biblioteca din ionale a fost foarte anemică. In cursul ianuarie.
telor şi inventarului agricol ce apar­ ca de lămurire de la om la om. a.c. cu cadre stabile şd coresfpumzătoairfâ), Haţeg nu poţi găsi cărţi c a : „Moreoneţli“ La sectorul 11, minerii din brigada
ţin membrilor întovărăşiţi, pentru in­ tacracrfe prezinte aspectul naniei dezor­ de Marin Preda, „Sferairaui“ de Titius Po- anului 1955, spre exemplu, au fost orga­ lui Haidu Iuliu care lucrează în con­
troducerea metodelor de muncă îna­ S-tu mobilizat ţăranii muncitori la ganizări, s-sur putea zice, exemplare. Nu povici, „Ultima noapte da dragoste», pri­ tul anului 1960, aplicînd metoda
intate, în vederea sporirii recoltelor, înscrierea în întovărăşire agricolă şi vei găsi aici un catalog al cărţilor du­ ma noapte de război“ do Oaorail Fetbres- nizate numai patru consfătuiri cu citito­ graficului ciclic la lucrările de pre­
a îmbunătăţirii traiului celor ce mun­ printr-o intensă agitaţie vizuală ; lo­ pă care cititorii să s@ poate arierate Sn eui, ori altei® «semănătoare, care «u îm ­ gătiri, şi-au depăşit norma cu 93 la
cesc. zinci şi fotomontaje expuse la cămi­ alegerea cărţii dorite. Fi^efle rau «Imit în­ bogăţit în ultimul timp literatura noas­ r ii 5 recenzii de cărţi, iar la staţia de sută. Astfel, Haidu Iuliu, a primit un
nele culturale şi şcoli. învăţătorii şl tocmite şd nici introduse în fişierul de tră. D® asemenea nu vei putea găsi nici salariu de 3.0S9 lei. Din brigada sa,
„Principiul liberului consimţămînt, profesorii, în timpul expunerii lecţii­ care biblioteca dispune încă din 18®1 (a- ultimele traduceri din literatura sovieti­ radioficare au fost prezentate abia două minerul Fiilop Petru a luat un sala­
intrarea de bună voie a ţăranilor lor, aduceau exemple din munca rod­ dică exact de la înfiinţare). că atffifc de mult îndrăgite La noi. riu de 4.161 lei, Cordoş Gavrilă 4.264
muncitori în gospodăria colectivă nică în colectiv. îndrumau pe elevi recenzai. Orientarea înspre organizarea iei, iiar ceilalţi mineri ai brigăzii, sa­
sau în întovărăşire, este un principiu de a arăta părinţilor necesitatea în­ Este drept că Biblioteca raională din In seria aspectelor negative — oare larii asemănătoare.
leninist-stalinist, fundamental în ope­ scrierii în întovărăşire. Hiaiţeg posedă un număr destul die mare deipâşesc au mult pe aed® pozitive, — în- consfătuirilor ou cititorii nu a fost des­ La sectorul nr. 2, minerul fruntaş
ra de transformare socialistă a agri­ de volum e peste 12.000 exemplare — în­ taarasşiti aici: şi alte lurauri oare demon­ Bexa Petru, depăşindu-şi norma cu
culturii“. Astfel a muncit organizaţia de ba­ să evidenţa de inventar a acestora nu strează cu prisosinţă lil|peia unei .preo­ tul de bine plasate în teren. Colectivul 63 la sută, a realizat un salariu de
ză, sfatul popular şi ţăranii muncitori existe. Secţia cultorală a sfalîuflirai popu­ cupări temeinice faţă de cosastă iirasitîbu- 3.312 lei, iar Pelcea Constantin 3.194
Acesta este principiul după care din comuna Băcia pentru a ajunge să lar raional. Haţeg rau s-a Interesai nici ţi© de cultară’. Este vorba de preocupa­ bibliotecii s-a orientat mai mult înspre lei. Echipa minerului Kibedy Adal-
s-au condus ţăranii muncitori şi Sfa­ înfiinţeze în trei din cele patru sate măcar dacă luorăitorii care deservesc bi­ rea faţă de concursul „Iubiţi cartea“. Da bert, datorită aplicării graficului ci­
tul popular al comunii Băcia raionul care-i aparţin cîte o întovărăşire a- blioteca (de la înfiinţarea ei şd plină a~ această bibliotecă, pînă în moarasntol d© şcoli şi tabăra de vară de la Pîolişa, în clic lucrează în contul anului 1958.
Hunedoara, la formarea celor trei în­ gricolă. cum) au respectat forma de evidenţă a faţă sînt înscrişi un număr de 48 con­ Kibedy Adaibert a primit un salariu
tovărăşiri agricole din sa te le : Bă­ valorii materiale a bibliotecii. Această curenţi din oare trei şi-au primit insigna.. tec ca aceste consfătuiri să fie organiza­ de 3.586 lei, iar din brigada sa, mi­
cia, Tîmpa şi Toltia. 'k neglijenţă a permis unor tovarăşi oare Avînd în vedere numărul mare al tine- nerul Kibedy Anton un salariu de
au funcţionat fie la secţia culturală a rEor din onaşte. Haţeg, numai, cifra amin­ te la fabrica de marmeladă, U.R.C.C., 3.425 lei. Şi echipa minerului fruntaş
Un ajutor deosebit în înfiinţarea Nu la fel stau lucrurile în comuna sfatului raional, — c u m ,a fost cazul to­ tită mai sus este o cifră foarte mică. Cenuşă Cornel de la sectorul nr. 3,
acestor întovărăşiri l-a dat organiza­ Streisîngiorgiu raionul Hunedoara, varăşului Golea, — fie la bibliotecă, să Această stere de lucruri se datoraştie în «Satul popular raional, sau alte întreprin­ aplicînd metoda graficului ciclic în
ţia de bază şi sfatul popular, care care are 7 sate şi numai o singură primul rînd faptului că tovarăşii de la lucrările de abataj-cameră, produce
au mobilizat şi antrenat toate orga­ întovărăşire zootehnică în satul Grid. poate lua fără nici o evidente cărţi, pe comitetul raional U.T.M. şi delegatul a- deri unde număraţi salariaţilor este des­ de pe acum în contul anului 1958.
nizaţiile de masă din comună pen­ Sfatul popular nu s-a ocupat cîtuşi cestuia, se mulţumeşte doar să cheme „la Minerul Cenuşă Cornel a realizat un
tru a duce o susţinută muncă de lă­ de puţin de problema transformării oare apoi să rau le mai restituia. In cel ordine“ pe tovarăşul Spătare Ariştică tul de mare. salariu de 3.535 lei.
murire în rîndurile ţăranilor cu gos­ socialiste a agriculturii. Cu toate că, responsabilul bibliotecii raionale, fără să
podării mici şi mijlocii. în satul Chitid sînt mai multe cereri de-al 6-lea an de existenţă e unei biblio­ iniţieze ceva concret pentru asigurarea Astfel prezentîndu-se lucrurile, cei în M. MORARU
pentru întovărăşire zootehnică şi în
In vederea acestui lucru, comitetul satul Grid pentru întovărăşire agri­ teci raionale, nu este admisibil acest drept trebuie să-şi orienteze privirile în Pr©gă3âr§ peninu concurs
executiv şi-a întocmit un plan de colă încă din anul 1955, nu s-a inte­
muncă, cu sarcini concrete pentru fie­ resat nimeni de rezolvarea lor. lucru, cu aitît mai mult cu efit procuira- mod serios asupra îmbunătăţirii muncii V estea deschiderii celui de-al
care membru. Apoi membrii comitetu­ IV-lea concurs al echipelor artis«
lui executiv şi-au format cîte un co­ Organizaţiile de bază nu şi-au in­ Sa pregăfesc la Biblioteca raională din Haţeg. Colec­ tice de amatori, a cuprins şi echipa de
lectiv de muncă din deputaţi, ute- tensificat munca de lămurire în rîn- dansuri a căminului cultural din Cib-
mişti, şi delegate tale comisiei de femei. dul ţăranilor muncitori atunci cînd penfru campionat tivul care lucrează in momentul de faţă Chei raionul Alba. Tinerii de aci,
aceştia au pornit pe calea întovără­ sînt hotârîţi ca la sfîrşitul concursu­
Colectivul îşi ducea activitatea pe şirilor. Au lăsat ca totul să meargă Jucătorii echipei de fotbal „Flacă­ la bibliotecă prezintă garanţie în obţine­ lui, echipa lor să se claseze printre
circumscripţii. Ţinea consfătuiri cu de la sine. Nu şi-au recrutat agita­ ra 14“ şisau început activitatea încă primele.
ţăranii muncitori şi discutau proble­ tori suficienţi şi nu i-au înarmat cu din luna ianuarie. După şedinţa de rea unor rezultate mai bune pe viitor. Este de remarcat activitatea depu­
me cu privire la munca pămîntului cunoştinţele necesare pentru a pu­ analiză a activităţii pe anul trecut, în să de tovarăşii R. Cristea directorul
după regulile agrotehnice şi necesi­ tea duce munca de agitaţie de la care au fost arătate atît rezultatele Acestui colectiv îi trebuie însă asigura­ căminului cultural, Suciu Sabin res­
tatea de a se uni în întovărăşire sau om la om. frumoase obţinute cît şi lipsurile care ponsabilul echipei de dansuri, Popo-
gospodărie colectivă. Pentru a con­ au existat, lotul şi-a început la 17 te condiţiile cele mai bune pentru mun­ vici Aron, Herţa Vasile, Cristea Vio-
cretiza discuţiile, se dădeau exemple Unii deputaţi ai sfatului popular, ianuarie antrenamentele. rel, Perţa Nicolae şi alţii, care depun
cu ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi, de multe ori nici nu veneau la se­ că. Aceste condiţii deocamdată lipsesc. un interes deosebit pentru buna reu-
(în special din regiunea noastră), siunile comitetului executiv, fără să Complectat cu elemente tinere şi jită a programului.
care au realizat venituri sporite mun­ mai amintim că de problema tran­ valoroase, lotul de fotbal se pregă­ Localul bibliotecii nu este corespunzător
cind în comun. S-a arătat deci prin sformării socialiste a agriculturii se teşte în aer liber sub conducerea In îrHiîmpira»r<aa
exemple vii superioritatea muncii co­ ocupă numai pe campanii. antrenorului Cornel Lazăr. Datorită cerinţelor. In el nu poate fi organizată o
lective faţă de cea de unul singur. zăpezii care acoperă terenul de an­ recen săn n ?n 8 ^1 « I
Pentru a se convinge personal de a- Faptul că în comuna Streisîngeor- trenament, se pune accentul pe pregă­ sală de lectură, sală pentru copii, după
cest lucru, numeroşi ţărani muncitori giu a luat fiinţă numai o singură tirea fizică şi pe pregătirea tehnică P ionierfi Şcolii elementare din
din satele Băcia şi Tîmpa au vizitat întovărăşire zootehnică ne dovedeşte individuală. Antrenamentele în aer cum nu pot fi găsite nici alte lucrări de
gospodăria agricolă colectivă din Ra- clar că problema transformării so­ liber sînt complectate cu lecţii teore­ satul CiB-Chei, au ajutat organelor
cialiste a agriculturii este privită cu tice, care contribuie la ridicarea atît strictă necesitate despre oare aminteam administrative la identificarea tuturor
polti multă uşurinţă de către sfatul popu­ a nivelului profesional, cît şi a nive­ clădirilor din sat şi Ia distribuirea
lar comunal şi organizaţia de bază. lului ideologic al jucătorilor. la început. .• numerelor. Totodată, ei s-au angajat
In cadrul căminelor culturale s-au să înveţe cu mai multă sîrguinţă, să
ţinut diferite conferinţe cu caracter Pentru înlăturarea acestei situaţii, înainte de începerea campionatului, N. CAZAN întîmpine recensămîntul numai cu
agricol şi pe teme legate de transfor­ este necesar ca organizaţiile de par­ echipa de fotbal „Flacăra 14“ va sus­ note de 4 şi 5. Pionieri ca de exem­
marea socialistă a agriculturii. tid şi sfatul popular, îndrumate şi ţine pentru verificarea pregătirii ju­ D. ONACA plu Iiea Gheorghe şi alţii, au şi res­
sprijinite de comitetul raional de cătorilor, întîlnirl amicale cu echi­ pectat acest angajament.
Organizaţia U.T.M. îndrumată şi partid şi sfatul popular raional, să pele „Metalul“ Hunedoara, „Metalul Tinerii • din
controlată de organizaţia de bază ducă o muncă sistematică printre ţă­ 108“ şi altele. Cadrele didactice în colaborare cu
P.M.R. a dat un ajutor efectiv în ranii muncitori spre ai convinge de Obrajii ne erau îmbujoraţi de gerul un număr de 26 sportivi care s-au comitetul de conducere al căminului
munca de lămurire a ţăranilor mun­ necesitatea înscrierii în gospodării a- Membrii echipei de fotbal sînt Ko- care s-a lăsat peste noapte. Frigul ne străduit zi de zi să descopere noi cultural au reverificat situaţia şco­
citori, evidenţiindu*se uterroiştii : Klss gricole colective şi întovărăşiri. tărîţi să se pregătească temeinic, cam iuţea paşii şi cu ochii căutam taine, ale jocului de şah, joc despre ca­ lară a tuturor locuitorilor, introdu-
Erjike, Popa Traian, Dragotă Su- pentru ca în cadrul campionatului, să ţintim dealul după care se ascun­ re cu ani în urmă abia dacă au au­ cînd un registru special al situaţiei
sana şi alţii, care şi-au lămurit în Comitetul raional de partid şi sfa­ care va începe în curînd, să obţină deau casele Jeledinţului. Pîcla deasă zit. Şi dintre toţi, cel mai priceput şcolare privind cetăţenii satului.
primul rînd părinţii de a se înscrie în tul popular au sarcina de a studia rezultate cît mai frumoase. de ceaţă ce se ridica de pe apele s-a dovedit tînărul Kis Traian, care
întovărăşire. şi generaliza experienţa pozitivă a Mureşului, ne împiedica însă vede­ acum se pregăteşte deja pentru eta­ OLEA P. VALER
comunelor fruntaşe în munca de tran­ GHEO"RGHE BALOGH rea, şi într-o situaţie cînd mi s-a pa raională. In satul acesta, tinerii
Agitatorii, recrutaţi din oamenii cei sformare socialistă a agriculturii. corespondent părut că sîntem mai puţin cunoscă­ se întrec astăzi la schi, la trîntă, la
tori ai locurilor, renunţarea la a con­ tenis de masă, se întrec în concursu­
S. BLADA tinua drumul se prezenta ca cel mai rile pentru cucerirea insignei G.M.A.,
nimerit lucru. Dar cum să poţi totuşi se întrec la fotbal, volei şi alte ra­
renunţa la faptul că azi vei întîlni oa­ muri de sport pe care le-au îndră­
meni noi în calea ta, oameni care au git. Este greu să scoţi în relief numele
îndrăgit sportul făcîndu-şl din el un tinerilor care se întrec la diferite dis­
prieten cu care în timpul liber se cipline sportive şi este greu fiindcă
întreţin cu cea mai mare plăcere. toţi tinerii de aici au renunţat la alte
„distracţii" cum ar f i : pierderea tim­
In timp ce paşii ne duceau grăbiţi pului pe uliţele satului fără nici un
înainte, am desluşit siluieta primelor rost, întîlnirile pe la poarta cutărui
case din satul Jeledinţi raionul Orăş- sau cutărui, sau alte asemenea preo­
tie. cupări care nu aduceau nimic bun în
viaţa lor. Tinerii din Jeledinţi au gă­
In sala căminului cultural era ani­ sit că drumul cel mai Bun este în­
maţie mare. Directorul căminului a- spre bibliotecă şi înspre terenul de
nunţă începutul campionatului de şah sport.
faza pe comună în cadrul spartachia-
dei de iarnă a tineretului. Şi liniştea Mergînd pe drumul ce le-a fost des­
s-a aşternut peste tot. Din cînd în chis de lupta partidului nostru, tinerii
eînd, auzi doar cîte o ţăcănituri uşoa­ din Jeledinţi pot fi siguri de succese
ră, dovadă că unul din concurenţi „a
mai scos din luptă“ o piesă a adver­ şi mai frumoase în activitatea spor­
sarului. Şi „lupta pentru titlul de cel tivă şi culturală pe care o desfă­
mai Bun şahlst al satului" a cuprins şoară.

FOILETON Doi „deştepţi“ şi mai mulţi Speranfe înşelafe

Cu toată graba cu care mergea spre încurajez pe h o ţi! A face acest lucru, de ţărani care aşteaptă o oră, aşteaptă în comuna Geoaglu din raionul Orăş- să strîngă în jurul său un număr de
casă, ţăranul muncitor Herciu Cosma, tie, munca a mers multă vreme destul tineri harnici, în loc să activeze co­
se opri in faţa cooperativei. Se scotoci înseamnă să fiu laş şi sămă creadă două fi dacă văd că nu-i rost, să se de frumos. Căminul cultural de aici, lectivul pe care-1 conduce, în loc să
prin buzunare ?i văzînd că nu are bani a înregistrat multe succese şi a fost să străduiască să antreneze în mun­
de ajuns să cumpere ce-i lipsea, pom i prost. " deschidă, pleacă borborosini care de dat chiar în numeroase rînduri ca că culturală toate forţele comunei,
mai departe mintos. Nu făcu doi, trei exemplu bun. dumnealui s-a apuoat de plim bări;
Herciu îşi luă în grabă căciula şi unde a venit. Cel mai inimoşi, spun pe mai întîi pe la diferite sate din jur, iar
Ţăranii muncitori din această loca­ apoi pînă la Orăştie şi retur. In sa­
porni la cooperativă. şleau cu voce tare, „decît cu un aşa litate, s-au bucurat mult cînd a fost tele înconjurătoare, zicea că merge
numit cu cîteva luni în urmă ..direc­ pentru „îndrumare“. Desigur că a-
— Dă-ml factura tovarăşe gestionar II gestionar, mai bine fără el". Unii se duc tor de cămin tovarăşul Grosu Fran- cest lucru nu e rău. Dar cum să
cisc. Avînd în seamă doar sarcina de mergi şi să te apuci să spui altora
păţi fi se opri din nou. — Ceee....? — rîcni acesta ca urt taur, acasă, alţii care au neapărată nevoie de a munci pe linie culturală, se spera să facă lucruri pe care tu însă-ţi nu
de către toţi că lucrurile vor merge le-ai făcut şi nu le faci ?
— Să intru totuşi, să mă Interesez văzîndu-se atins în soartă. Cine eşti tu anumite mărfuri, l-au drumul altor sate şi mai bine.
Sarcina muncii culturale din comu­
cît costă. Trim it după aceea fata să să-ţi dau factura ? Nu te interesează aşa unde găsesc cooperative deschise. Au De atunci şi pînă acum au tre­ na Geoagiu nu poate fi rezolvată în
cut cîteva luni. Lucrurile însă în loc nici un caz prin plimbări, ci printr-o
fxică cum părăturile — se gîndi el. ceva I fost cazuri cînd ţărani muncitori din să o apuce pe un făgaş mai bun aşa activitate asiduă, bine planificată,
cum se spera, au început a înclina printr-o muncă concretă de mobili­
Zis fi făcut. Ciocăni în uşă fi intră în — Ba mă interesează, că de aceea am satul Lăpugiu s-au dus pînă la Clm~ din ce în ce mai tare în jos. Aşa, zare a oamenilor înspre căminul cul­ Âraallsa saciivSiăjjîf e©mer$dMÎ
s-a ajuns acolo îneît astăzi activita­ tural, înspre formaţiunile artistice ca­
cooperativă. D ete bună-zlua gestionaru­ venlt să ţi-o cer şi dacă nu m i-o dat. puri de Jos, cale de cca 20 km pentru tea culturală din Geoagiu este ca şi re trebuie să activeze pe lingă acesta. 3808 în reg&umes reoaaflră
inexistentă. Tovarăşul Grosu, în care
lui, dar acesta, în loc să-i m ulţumească apoi... a-şi cumpăra cele necesare. ţăranii muncitori din Geoagiu, tine­ Secţia culturală a sfatului popular
retul din această localitate, şi-au pus raional, e datoare să facă pe tova­
politicos, îl întîm pină cu o privire sear­ Ne~avînd încotro, gestionarul Decu- Poate vă întrebaţi dragi cititori, ce atîtea nădejdii, s-a lăsat purtat de răşul Grosu să înţeleagă cît mai de­ Duminică 19 februarie, a avut Ioc
întîmplare şi în general el poate fi grabă acest lucru. la sfatul popular regional o şedinţă
bădă. Herciu, nu se sinchisi de p rivi­ seară Dumitru, tremurînă de necaz scoa- face gestionarul Marina Gheorghe de găsit nu acolo unde trebuie să fie, ci de analiză a activităţii organizaţiilor
unde se nimereşte să ajungă. In loc DUDAŞ P. şi întreprinderilor comerciale de stat
rea gestionarului fiindcă ştia că aşa-i se factura. nu deschide cooperativa. corespondent din regiunea noastră.

este obiceiul. îşi roti privirea prin raf­ Herciu o cercetă cu luare aminte şi S-a învăţat omul la oraş, nu-i mai La această consfătuire, au luat
parte tovarăşa Elena Stoia, locţiitor,
turi fi văzu că există ceea ce-i lipsea. nu-i veni să creadă ce văzu.Balamalele place să stea la sat. In fiecare zi îl al ministrului Comerţului Interior,
Bodea Ioan, vicepreşedinte al sfa­
— Tovarăşe Decuseară — se adresă el nu costau 23,75 lei, cu cît le cumpărase poţi vedea um blînd gură-cască prin Ilia.

gestionarului — te rog spune-m i cît fata lui, nici 23,35 cît îi spusese lui ges- In ziua de 7 februarie a fost la Hia

costă o pereche de balamale pentru pat 1 tionarul. Preţul lor adevărat era de cu treburi, bineînţeles personale. In zl-

Cu aceeaşi privire ironică, Upsită de 4,75 lei. lele de 8, 9, 10, 11 etc. la fel.

bunul simţ, gestionarul îi răspunse cu o — Ahaaa... Va să zică pasăre de-asta- Să nu credeţi însă că dacă uşa coo-

voce morocănoasă, aidoma unui urs fu­ mi eşti — îi se adresă Herciu indignat, perativei stă închisă, iar gestionarul tului popular regional, şefii secţiilor
comerciale, directorii organizaţiilor şi
rios : Acum m-am convins că au dreptate um blă trancanaua prin lila, nu^ s-a gîn- întreprinderilor comerciale din regiu­
ne, reprezentanţi ai organizaţiilor,
— Douăzeş-trel şi trel-şi cinci. aceia care susţin că eşti şarlatan. ^ vânzarea unor mărfuri, mal sindicale, fruntaşi în comerţul socia­
list şi alţii.
— Cît ? întrebă din nou Herciu. Prins cu ocaua mică, gestionarul bol- căutate. Nu. A avut grijă să aranjeze
Tovarăşul Foro Nicolae, şeful sec­
— Douăzeci şi trei de lei şi trei zeci borosi ceva neînţeles, tremurînă de fri- totul. Cizmele de cauciuc pe care le-a ţiei comerciale a sfatului popular
regional, a prezentat un referat asu­
şi cinci bani, sau ce, n-auzi /?... că, de mînie, că fapta lui necinstită Primit cooperativa, le-a dat pe sub pra realizării planului de aprovizio­

— Ba... aud eu, dar nu înţelesesem fusese descoperită. m ină vărului său Ursulescu Ioan să le

ce-ai spus — răspunse Herciu, în tim p Herciu, deschise gura să mal zică ceva, utuăă la preţ de speculă. Vorba ceia, Din viaţa cooperativelor săteşti

ce se îndrepta Spre Uşă să plece. dar se gîndi că nu mal este cazul fi <>banî s& lcLsă '...

Pînă acasă făcu doar 15 minute. Cum tăcu. Precis a vrut să-i spună că şarla- Ţăranii muncitori din sat însă, spun S-a discufaf darea de seamă

intră în curte, chemă pe Graţiana, fiica tanii n-au ce căuta in cooperaţie, lo- altceva. Şi anume, că ar fi bine să fie

lui, îi dădu 23,35 lei şi o trim ise să cui lor este în altă parte !... date la iveală toate şarlataniile acestui Membrii cooperativei din satul Şi-
bot au participat în ziua de 12 februa­
cumpere balamalele. Toate acestea s-au petrecut la coope- gestionar. Considerăm că au dreptate, rie la adunarea generală, care a avut gestionari vinovaţi şi nu s-a preocu­ nare şi desfacere pe anul 1955 în re­
ca scop ascultarea şi aprobarea dării pat îndeajuns de păstrarea avutului
— O pereche de balamale pentru pat rativa din Teiu, raionul Plia. Aşteptăm şl părerea consiliului de de scamă pe 1955 şi alegerea nou­ cooperativei, lăsînd fără hrană cei giunea noastră.
lui consiliu de conducere. Darea de doi cai ai cooperativei. Noului consi­
— se adresă ea gestionarului. Dar nu numai aci au loc asemenea fe- conducere al cooperativei, dar fiindcă seamă a specificat că planul coope­ liu i s-a trasat ca sarcină să apro­
rativei la desfacerea produselor a fost vizioneze mai bine populaţia cu pro­
— Mda... Scoate 23,75 lei — zise a- n—om. e,ne. La filiala din. satul L,ăpugiu acest.a a d.at. d.ovadă de gură-c^ască„ ,tn depăşit. Numărul membrilor noi în­ duse cum ar f i : chibrituri, sare, pe­ Pe marginea acestui referat s-au
scrişi a crescut cu 12 la sută mai trol, făină, etc.
cesta fetei cu politeţe falsă. Inferior, filiala ce aparţine aceleiaşi co­ mult decît se propusese în plan. purtat discuţii care au scos la iveală
Cooperatorii şi-au luat angaja­
— Păi cum ?... Tăticu m i-a dat numai operative, se petrec alte lucruri demne fafa unor nsemen<?n ahuzuri> aşteptăm La discuţii s-au arătat o serie de mentul să sprijine consiliul sătesc la realizările şi lipsurile ce s-au făcut
de tot dispreţul. Unde mai pul că aces- fi părerea altor organe în drept. lipsuri. Tovarăşa Borza Ana a atras îndeplinirea şi depăşirea planului de
23,35 lei. Spunea că atîta costă. atenţia asupra faptului că vechiul con­ achiziţii, înscrierea de noi membri şi simţite în anul trecut în activitatea
— Cu mine nu te tîrgui — îi întoarse tea ca şi cazul de la cooperativa din T. MARIAN siliu sătesc nu a sancţionat pe doi încasarea sută la sută a cotei sociale
a fiecărui membru.
vorba mînios gestionarul. Eu am preţuri Teiu, se petrec sub comerţului de stat din regiunea noas­
IRINCA rOAN
fixe. A tîta costă, atîta plăteşti. Nu- ţi nasul şi privirile pli­ tră, şi s-au făcut numeroase propu­

place, n-ai decît să pleci. Nu pierd ni­ ne de laşitate ale to­ neri pentru îmbunătăţirea muncii.

mic ! varăşilor din consi­ Tovarăşa ministru Elena Stoia, lu-

Fata făcu repede rost de cei 40 de liul de conducere al înd cuvîntul, a dat indicaţii preţioase

bani ce-i lipseau şi cumpără balamalele, cooperativei în frun­ asupra măsurilor ce trebuie luate pen­
întoarsă acasă, povesti cele întîm plate. te cu preşedintele
tru realizarea şi depăşirea planului
— Cum ?! A i dat m ai m ult cu 40 de său, Adam Simlnlc. Preocupări penfru bunul mers al freburiior

bani ?! De ce ? Că doar eu vorbisem Iată acum pe scurt de aprovizionare şi desfacere de către

omeneşte cu el şi îmi spusese că atîta-i situaţia de la filiala In adunarea generală a cooperati­ narul nu respectă orarul de serviciu organizaţiile şi întreprinderile comer­
vei „Muncitorul“ din Călan, coopera­ şi pentru că, cooperativa nu este în­
preţul, cîţi bani ţi-am d a t! din L ăpugiu! torii şi-au luat angajamente fru­ zestrată cu produsele necesare. ciale de stat din regiunea noastră in
moase, însă nu s-au sfiit să critice şi
— Ă i fi vorbit dumneata omeneşte — ...O uşă nu prea unele greşeli în muncă. Din discu­ Aici are o parte din vină şi con­ anul 1956
ţiile purtate, a reieşit că a lipsit în siliul sătesc care nu a controlat ce
răspunse fata — dar dacă el n-are ome­ mare, dar ferecată primul rînd, controlul din partea fo­ D, VALERIU
fel de mărfuri intră în cooperativă.
nie, ce să-i faci...? bine cu bare şi cu rurilor superioare în special la filiala Noului consiliu de conducere îi re­

Prin mintea lui Herciu zburară fel şi un lacăt greu opreş­ din Sîncrai. La Sîntă măria, planul vine sarcina să organizeze o mai bu­
nă aprovizionare cu produse a f Ir
fel de ginduri. Se socoti să-l lase în te intrarea în coope­ a fost îndeplinit doar în proporţie de iclor cooperativei „Muncitorul“. Ahonaţi-vă
la ziarul
pace că doar nu se face să te cerţi cu rativă. Ea poate fi 82,3 la sută din cauză că gestio­ CRAŞCA IOSIF
corespondent ii socialismului
toţi nebunii pentru 40 de bani. văzută aşa zilnic, la

Deodată îi veni un alt gînd şi totodată orice oră.

luă şi o hotărîre. In faţa ei, se ză­ Chiaburii între e i:
— Gestionarul ăsta e de-a! nostru !...
— Nu...! Nu vreau să fiu pungăşii, nu resc adeseori grupuri

ss /v /y ^ V ’/V
' - fete--