Page 27 - 1956-02

Nr. 562 DRUMUL SOCIALISMULUI ^ ^ »*'.^utiLUMi rxMCTa iMCFr >?^^»,' 'opjnyTtoxtfgi Pag. 3
Vf JţWjy^rtncg«xTr5jjxtJ^iuw:-^ Trroxjwj^^«jjaMu^wi3BriOT3ywjgB3igi Wg^2SS^&äS5SSSSSSS335^SSL3SSSS3SSSä^S5. cy
w

1 m ă r u lF B I -A ^ 1 î-An v ă^ ţă toJ \J J r Realizări ale sfaturilor Conducerea măriei L^penl frebuie să privească

candidat al Frontului Democraţiei Populare populara din raionul Orăştie cu mai mult simf de răspundere sarcinile de plaw

tan Marla şi alţi absolvenţi ai celor pa­ Se Ia înfiinţarea prunelor &Saitiuri popu­ P® m arginea unui „vom face" — Eu nu ştiu cum vor spori lu­ Nici în privinţa calităţii cărbunelui
tru clase, sînt nelipsiţi din echipa ar­ lare — organe locale afle puitorii de crările de investiţii, cînd în momen­ lucrul nu merge mai bine. In luna
tistică a şcolii, sînt îngrijitorii. de sea­ stat — faţa rataniutai Qrăştie s-a schim­ Acum o lună de zile, lia mina Lu- tul de faţă se continuă cu vechiul o- ianuarie de pildă, s-au plătit de că­
mă ai grădinei de flori de pe lingă bat mult. In multe sate se înalţă azi m i­ peni s-<a ţinut o consfătuire. Esen­ bicei neîntemeiat, de a neglija, acest tre mina Lupeni, penalizări în va­
şcoală. nunate <xrastaiiaţil de locatari pentai şcoli, ţialul acelei consfătuiri s-a concre­ gen de lucrări. Nu avem goale. To­ loare de 117.000 lei pentru că nu s-a
cămine oultuirale, dispensare şi alte con­ tizat doar în două cuvinte: „vom tul se dă numai pentru cărbune. Oa­
învăţătorul Băluţă Florian, obţine din strucţii de folos obştesc, majoritatea rea­ face“. re e admisibil ca brigada lui Puroa- respectat cenuşa planificată. Consfă­
an în an rezultate tot mai frumoase. lizate prin contelbuiţid ¦voluntare — auto- ru să primească în primele 10 zile tuirea a mai scos încă odată în re­
imipunari. Şi toate acestea Lîht roadele Angajamente ? Avem destule ! Pro­ ale lunii februarie doar 26 de vago- lief, slaba preocupare a maistrului
Printre ele se numără şi acela că In activităţii sfaturilor populare sprijinite de ductivitatea muncii pe 1956 va fi mai nete goale ? Cum sprijină conduce­ miner în procesul de producţie. Dis­
acest an şcolar, pînă în prezent, pe organele de partid, care au ştiut să în­ miare decît cea realizată în 1955 cu rea minei Lupeni acest sector care cuţiile au arătat adevăratele deficien­
întreaga şcoală nu se află nici un co­ drume pe locuitori, să-i conducă în mun­ 6,7%, Pregătirile vor creşte cu 15,4%, se zbate cu greutăţile create de ţe oare există la mina Lupeni şi care
rigent. ca şi lupta de oreaire a unei vieţi nod. avansarea medie lunară va creşte I.A.V.J. Petroşani, ce continuă să nu fac ca pr.oducţia să meargă slab.
La frontale cu 80%, la abataje came­ trimeată balastul planificat ? Folosirea incomplectă în special a uti­
Cum asta ? — se vor întreba unii Numai în ultimul an, în acest radon ră cu 5%, la pregătiri cu 13,3%... vom lajului existent se face tot mai mult
stînd la îndoială dacă să creadă sau s-iaiu ridicat şi început zeci de construcţii face, vom face... * simţită.
nu aceste lucruri. Desigur că aceia nu din autoimpuneri.
ştiu cît de mare este dragostea tînâru- — Vom înlocui prin curentul e- — Dar producţia de cărbune, oare ifefaa Uîp@w8, $8 flrefonsfe
lui învăţător faţă de munca sa. in domeniul tavăţămîntulul, de pildă lectric, purtătorii de energie, oare au de ce merge prost ? De ce nu soade
în cursul anului 1955 în edun&rila la bază întrebuinţarea aerului com­ preţul de cost ?
Dacă însă după ce se lasă întunericul populare s-a votat să se construiască şi primat, vom introduce suporţii pneu­
să se refacă 23 de şcoli de 4 şi 7 ani. matici, vom aplica la patru abataje Iată de ce, mina Lupeni nu va
nopţii, îl vor întîlni pe uliţele satului Prin grija sfaturilor populare, la 0 şcoli metoda mutării prin împingere a tran­ putea îndeplini sarcinile reducerii să producă mî-îS mpif
s-au terminat reparaţiile capitale şi 11 sportorului cu raclete, vom face eco­ preţului de cost atîta timp cît sînt
ducîndu-se sau venind de la elevii care sînt începute"aflînidiu-se în stadiu avan­ nomie mare de lemn, vom face să multe posturi neproductive. In a-
sat. Deosebit <te active în această pro­ sporească lucrările de investiţii cu batajele cameră producţia este
din diferite motive lipsiseră în acea zi blemă au fost sfaturile populare din co­ 22% faţă de cît s-a realizat în 1955 foarte s la b ă ; unul din motive Incontestabil, condiţii pentru înde­
August 1953. Cu cămaşa descheiată la de la ore, s-ar lămuri în parte asupra munele Abraş, Baîşa, Oeru Băcăinţii, şi altele. este acela că aceste abataje la mina plinirea planului sînt, şi ele se crează
git, cu haina aruncată peste braţ fi cu succeselor sale. La fel se întîm plă şi Geoagiu şi Geoagiui-Băl. Reparaţii de Lupeni, au un profil mic, fără spor. mereu. Folosirea întregii capacităţi a
geamantanul în mină, un tînăr se opri atunci cînd un elev vine cu temele ne­ şcoli s-au făcut în satele Stăunl, Vadea Să ne oprim iaci şi să intrăm în In stratele groase 3 şi 5 se poate mecanismelor nu trebuie neglijată nici
S® faţa clădirii şcolii, şi aruncind p rivi­ pregătite. Vizita la domiciliu, pentru a Mare, 'Bozeş, efcc, iar construcţii au sta­ consfătuirea din 10 februarie de la mări profilul de la 9 m.p. la abataj un moment. Şefii de sectoare au dus
rile roată căută să cuprindă întreaga a- cunoaşte preocupările elevului precum diu avansat sînt în Poiana (şcoală de 7 mina Lupeni, organizată de către co­ cameră, la 12-16 m.p., în scopul o activitate nesatisfăcătoare. La fel
şemm. ani), Ardeu (şcoală de 4 ani), Balşa, Ră~ mitetul de partid al minei, şi să as­ creşterii randamentului pe cap de maiştrii mineri oare răspund de aba­
şi ţinerea unei legături permanente cu căitău, Bulbuc, Strungar şi altele. cultăm prima dată un referat de nu­ muncitor. Acest lucru se poate face taje, — locul unde se hotăreşte soar­
mai 18 pagini bătute ia maşină, ţinut şi trebuie făcut. La mina Lupeni s-a ta planului de producţie a minei, tre­
— 7 a să zică aşa arată, — îşi zise şl familia, au adus roadele arătate mai |n domeniul cultural, s-a făcut reţpa- de inginerul şef al exploatării. Trebuie „speculat“ la maximum luorul cu cio­ buie să exercite un control mai
¦ raţia capitală a căminului cultural să recunoşti că referatul axat pe canul de abataj. Lucrînd cu cioca­ riguros al înfăptuirii planului tehnic.
î» gi&d îi reveniră rîndurile aşternuta sus. In urma unor astfel de vizite şi a din Balomin, au fost începute 9 construc­ problema creşterii producţiei de căr­ nul de abataj, intervine scăderea nor­ Să se înlăture o dată şi pentru tot­
ţii pentru cămine culilturale în satele buni, avînd în vedere mărimea lui, mei brigăzii respective, obţinerea deauna formalismul în întrecerea so­
pe peticul de Ktrtie al repartiţiie i : organizării audiţiilor colective la radio Etondienia, Măgura, Oosteştl, Vinerea, trebuia să cuprindă şi analiza ace­ unor depăşiri mari la un randament cialistă 1 Organizaţiile de partid de
Dîncu Miare, Dmou Mic, eto, iar în Be- lui „vom face“ ţinut acum o lună şi mic şi oare influenţează atît neîn- la sectoare cît şi comitetul de partid
„...învăţător la Şcoala elementară de şi în special la emisiunile „Radio-Ţe- riu a fost terminat un local nou pentru despre care am amintit. Dar refera­ deplinirea planului pe mină cît şi
căminul cultural, în care numai sala de creşterea preţului de cost. De acum al minei, n-au mobilizat îndeajuns
pa/toru ani din B&leşti, raionul Haţeg”. peluş" lucrurile s-au îndreptat. O serie spectacole are o capacitate da 300 de lo­ tul n-a spus că mina Lupeni a ră­ înainte, trebuie folosit într-o măsură muncitorii la îndeplinirea planului de
curi. început fel martie 1955, căminul a tot mai mare luorul cu puşoare deoa­
Poarta sctrţîl prelung în balamalele-i de elevi ca Vitan Adam din clasa IV-a, fost în întregime construit şi dat în fo­ mas în cursul lunii ianuarie sub rece explozivul este ieftin, şi ştiut producţie, n-au controlat suficient ac­
losinţă în cinstea celui de-al II-lea Con­ este, că producţia de cărbune a unui
ruginite. Priveliştea ce i se aştem e a în Nandra Vaier din clasa Il-a, Farcaş gres el partiduiliui. Da construirea lui, ce­ plan, şi că şi în luna februarie, pînă front de lucru, este cu atît mai mare, tivitatea comitetului de întreprindere,
tăţenii au efectuat coa. 4.000 ora muncă cît se puşcă şi se înlocuieşte treptat,
faţă era mai tristă decît privită din­ Remus şi Costea Silviu din a l-a şi al­ voluntară. In mod deoseibit au contribuit în prezent, situaţia este aceeaşi. lucrul cu ciocanul de abataj. Discu­ comitetele de secţii sindicale, care au
tovarăşii Anidreşoiu Viaslles, Murgei Fili-
afară. Gardurile curţH şi ale grădinii ţii, şi-au îm bunătăţit în mod sim ţitor mon, Mdhaloea Ioan, Ştefănie Aurel, Şte- — Oare de ce nu s-a respectat acel ţiile au arătat că la mina Lupeni me­ organizat consfătuiri de producţie nu
fănic Ioan, Petrean Isaie, Gaibor Remus. „vom face“ ?
erau în m are parte la păm înt şi peste situaţia In învăţătură. şi alţii. In prezent, locuitorii din Bariu toda graficului ciclic nu s-a aplioat s-au ridicat la înălţimea sarcinilor
se pregătesc pentru electrificarea comu­ Intr-adevăr o gamă întreagă de
tot te inttm pinau mormane de lenvne Utem istul Băluţă Florian, a ştiut să nii. greutăţi scuză oarecum neîndeplini- corect şi nu s-a dat bătălia aa aba­ trasate. Popularizarea fruntaşilor în­
rea planului, printre care şi
răvăşite fi aruncate ia voia întîmplărli. se apropie de elevii şi pionierii săi, reu­ P rivitnd grupa de poduirt şi podeţe, în îngheţul puţurilor... S-a hotărît să se trecerii socialiste a experienţelor lor,
¦ anul 1955, au fost construite un nu­ facă focul la puţuri. Dar nici focul s-a făcut de asemeni într-un mod
Forma gradinei de flori o ghiceai nu­ şind să înlăture „obstacolul" ce ţinea măr de 8, dintre care la Băioăiniţi, Să-
răosău şi Homorod, poduri plutitoare, iar neconvingător, neatrăgător. Sarcini
mai după tufele înalte de liliac ce o pe elev la distanţă de învăţătorul său. la Ougir, Sibîşefl, Căstăiu, Boiu şi Romo- mari stau în faţa colectivului minei
şel, poduri stabile. Au fost de asemenea Lupeni.
împrejmuiau, pe care buruienile — înal­ Pe uliţele satului micii copii nu se mai începute 10 poduri şi podeţe în Orăşti-
oara de Jos, Aurel Vlaiiou, Vaidei, Şiibot De producţia acestei mine, indus­
te şi ele âe un stat de om — nu le pu­ ascund la Ivirea învăţătorului. Focurile şi în alte comune şi sate.
tria noastră socialistă este legată
tuse acoperi. Sala de clasă n u-l oferise de tabără, excursiile organizate la Sarmi- Electrificarea, s-a făcut în trei sate.
“ • Pc uliţele satelor Balomir, Căstău şd puternic. Datorită acestui fapt, în­
nici ta surprize mai plăcute. segetuza unde au vizitat muzeul şi am­ Geoagiu s-au aprins în 1865 pentru pri­
ma dată, becuri electrice. O miare parte treg colectivul minei Lupeni trebuie
Unii îşi mai amintesc şi acum de un fiteatrul, vizitele la Haţeg, la Pui şi în
să fie pătruns de importanţa înde­
tînăr cu priviri tăioase ce se învîrtea alte părţi, i-a apropiat mult. Elevul Vi­
plinirii planului de stat. Oamenii
prin curtea impunătoarei şcoli, aran- tan Zenu, pus în încurcătură cu rezol­ muncii din regiunea noastră doresc

jînd ici un vreasc ce fusese aruncat fără varea unul exerciţiu, nu s-a sfiit să-l din tot sufletul ca mina Lupeni să-

rost, colo ridicînd pentru un moment caute şi să-i ceară lămuriri învăţătoru­ şi realizeze planul, să vadă scris în
ziar, un titlu de articol „Am făcut
leasa din seînduri a gardului, vrînd par­ lui, sau Vitan Dorin care la fel l-a cău­
ceea ce ne-am propus“ şi nu analize
că să vadă cum i-ar sta dacă toate ar tat pe acesta rugîndu-l să-i explice pen­ critice pe marginea unui repetat

fi aranjate şi puse la locul lor. De pe tru ce atunci cînd e vorba de reactoare, nu se face. Maiştrii mineri şi în spe­ tajele frontale să intre în ciclu de­ „vom face“, oare nu se face.
A. PADURARU
drum, zeci de perechi de ochi iscodi­ sunetul se aude cu o aşa întîrziere du­ cial cei de la transport prezintă un cît în ultima vreme.

tori îl priveau cu neîncredere : „...e tî­ pă trecerea aparatului. total dezinteres pentru bunul mers al — Un abataj frontal oare nu lu­

năr şi se va descurca greu“, spumau Oare toate acestea nu reprezintă la transportului latît pe puţ, cît şi pe crează după grafic, nu mai este aba­
parcă privirile trecătorilor, juăecîndu-l un loc o mare apropiere, o sinceră în­
în lumina predecesorului său, o fată credere a elevului în învăţătorul său ? galerii. Dar aceste lipsuri nu le-a taj — a spus un tovarăş. Randa­
lipsită de spiritul gospodăresc, de forţă Nu este oare aceasta cea mai mare m e­
şi entuziasm tineresc, care lăsase totul nire a învăţătorului, să se facă iubit de scos referatul ci discuţiile, foarte vii mentul pe oap de muncitor a fost rea-
la voia întîmplărli. elevii săi ? Odată tînărul învăţător, le-a
de altfel, şf bine orientate. - lizat în cursul lunii ianuarie numai

...Faţa lucrurilor trebuie 3ă se schim­ vorbit despre im portanţa fierului vechi, Conjrunt&rl sau eitecufiî la ri într-un procent de 86,6% faţă de plan,

be, a fost angajamentul pe care şi l-a pentru industrie. Peste cîteva zile pe Se înscrie şeful sectorului VII de ceea ce este cu totul neîndestulător.
investiţii la cuvînt, în baza acelui
luat atunci faţă de propria-i conştiinţă poarta şcolii au intrat vreo 7.000 kg fier 22% mai multe lucrări de investiţii Inginerul Moghioroş Emeric, a ară­
faţă de anul trecut.
tînărul învăţător Băluţă Florian. vechi. A explicat apoi pe înţelesul ce­ tat că în abatajele frontale, nu au
mineri calificaţi, pentru că ei tind,
k lor mici importanţa pe care o are pen­ să se ducă la lucrările de înaintări.

Şi dacă treci azi prin faţa şcolii din tru elevi şi pionieri presa, lucru care a

Bcneşti, starea lucrurilor îţi va confirma făcut ca factorul poştal să plece de la dintre cetăţeni au şi introdus curentul _
electric în locuinţe.
că angajamentul luat cu doi ani şi ceva şcoală cu 28 de abonamente la ziare şi <J)altuia eazanqiiL&p
P en tru îmbunătăţirea rasei animale-
în urmă, a fost îndeplinit. Copiii care reviste pentru copii, dintre care 7 în
¦ lor, în vederea creşterii productivi­
pe atunci treceau spre şcoală posomo­ limba rusă. Acestea sînt doar cîteva fap­ tăţii tar, la Bobîlna s-a construit un Lin, pe sub cupola halei imense, şează copurile de regulatoare, exe­ confecţlonlnd nenumărate piese tip-
grajd pentru reproducătorii comunali, în macaraua transportă spre groapa de cută probe de mecanisme şi chiar să. Acum, muncim pentru înfăptui- 1
riţi cu nasul vîrît în gulerul hainei şi te ce te fac să nu te mai îndoieşti de

absenţi la tot ce se petrecea în jurul munca tînărului învăţător utem ist Bă­ Homorod, construcţia ,este ridicată în lucru, sufletul altei locomotive. Pe confecţionează piesele lipsă. Al doi­ rea planului pe luna februarie".
roşu şi acoperită, rămînînjd de executat două osii simple, cazanul desprins lea, e grupul de montaj. El execută Şi fără îndoială, în săptămînile ce
lor, azi îi întîlneşti voioşi, plini de via­ luţă Florian, de cunoştinţele elevilor numai tencuieli!®, iar în Mermezeu Vă­ din chingile puternicei instalaţii, e asamblarea şi montarea armături­
ţă şi veselie, repezindu-se în cor să-ţi fruntaşi pe şcoală ca Vitan Dorin, Cos­ leni au fost procurate materialele nece­ supus probelor de control şi intră lor şi a prizoneriei de cazane, face urmează, partida de cazangii de la
sare construcţiei. De asemenea în satele In reparaţie. presiuni instalaţiei şi probele cu apă Atelierele Complexului feroviar din
dea un „bună dimineaţa" zglobiu. Faţa tea Aleodor, Vitan Zenu, Farcaş Dori­ Bobîlna, Foit, Cioara, Geoagiu, Pişchinţ sau abur. Simeria, va munci la fel de rodnic.
şi Rîpaş tot prin autoimpuneri s-au con­ Am întîlnlt în hala cazangerlel, O ajută la aceasta, oameni ca Bula
şcolii s-a schimbat şi ea. Spoită fru­ nei, Nandra Doina şi m ulţi alţii. struit fîntîni şi adăpători. partida tovarăşului Irimie Traian ca­ Munca cazangiilor e grea dar de Francisc, Marcu Vasile, Buda Vio-
re numără nu mai puţin de 16 lu­ răspundere. Despre ea, despre hăr­ rel, Pepenar Miron, Bătrîna Gheor-
mos, cu gardurile reparate şi curtea cu­ Pentru m eritele deosebite, pentru dra­ Toate acestea şd multe alte realizări crători calificaţi şi 7 ucenici. Colec­ nicia partidei ce o conduce, ne-a ghe şi Hălălaie Petru. O sprijină,
din raionul Orâştie, au fost înfăptuite tivul celor 23, formează partida de vorbit cu căldură, tovarăşul Irimie. tinerii îndrăgostiţi de muncă, aşa
răţită are un aspect de sărbătoare. gostea cu care se achită âe sarcinile Prin munca cetăţenilor care au răspuns armătură pentru cazane şi e împăr­ cum sînt ucenicii Călibaş Mihai şi
la chemarea sfaturilor populare. Prin de­ ţit în două grupuri. Primul grup — „In luna ianuarie, ne-a relatat el, Herlea Ioan — viitori cazangii pri­
In conştiinţa elevilor a fost sădită ce-l revin, utem istul învăţător Băluţă putaţii, sfaturile populare au ţinut o destinat pregătirii pieselor — retu- partida noastră a reparat şi montat cepuţi şi harnici.
sitrîmsă legătură cu cetăţenii, dedieîn- armătura a 9 cazane de locomotivă,
dragostea faţă de şcoală aşa de adînc Florian a fost propus candidat al F.D.P. du-işi toată activitatea lor pentru satis­
facerea cerinţelor locuitorilor.
îneît elevii absolvenţi ai celor patru cla­ de către ţăranii muncitori din circum­

se n-au rupt încă legăturile cu şcoala, scripţia electorală comundld nr. 19.

cu foştii lor colegi şi cu tînărul învăţă­ FARCAŞ PETRU
tor. Halmagi Olivia, Costea Marla, VI- corespondent

A rm ata Sovietică - glorioasă apărătoare pentru Apărarea Patriei a fost cel Uniunea Sovietică şi popoarele ţă­
a păcii şi libertăţii popoarelor mai drept război din istoria omeni­ rilor lagărului socialist îşi ascut vi­
rii. Victoria istorică a Uniunii Sovie­ gilenţa şi iau măsuri hotărîte pen­
In aceste zile, în care hotărîrile fost cea mai puternică maşină de răz­ In condiţiile luptei clasei muncitoare sovietic a putut trece la opera de re­ tice în cel de-al doilea război mon­ tru întSlŞrea puterii lor de apărare.
istorice ale celui de-al XX-laa Con­ boi creată de burghezie. In această din Rusia pentru victoria revoluţiei construcţie a economiei naţionale, la dial a dovedit forţa şi viabilitatea Recenta sesiune de la Praga a Co­
gres al P.C.U.S. au stîrnit un uriaş crîncenă încercare, armata sovietică proletare şi pentru construirea socie­ opera de construire a economiei şi orînduirii sociale şi de stat sovietice, mitetului Politic Consultativ, creat
ecou în rîndurile oamenilor muncii a îndreptăţit din plin nădejdile po­ tăţii socialiste, Partidul comunist a culturii socialiste. a dovedit invincibilitatea armatei so­ de ţările participante la Tratatul de
din lumea întreagă şi ale tuturor po­ poarelor, reuşind să alunge pe cotro­ aplicat geniala învăţătură a lui Lenin vietice, armată oare a dus numai la Varşovia, a demonstrat pe lîngă
poarelor iubitoare de pace, viteaza a r­ pitori de pe pămîntul sovietic şi, în care arată că proletariatul dacă vrea In anii construcţiei socialiste paş­ războaie drepte, eliberatoare, armată marea forţă şi unitatea de monolit
mată şi flota maritimă militară a U- colaborare cu trupele coaliţiei anti­ să ia puterea în stiat şi să o păstreze nice, forţele armatei sovietice au stat profund deosebită de armatele capita­ a lagărului păcii, democraţiei şi so­
hitleriste, să zdrobească Germania trebuie să-şi creeze o puternică a r­ ferm de strajă intereselor U.R.S.S. liste oare sînt puse în slujba politicii cialismului şi hotărîrea popoarelor
niunii Sovietice împlinesc 38 de ani fascistă, eliberînd o serie de popoare mată de tip nou, o armată populară In acest răstimp ele au intrat nu o- agresive a cercurilor imperialiste pen­ noastre de a lupta pentru zădărnici­
de glorioasă existenţă. In tot acest în stare să apere revoluţia de atacu­ diată în luptă cu duşmanii şi şi-iau tru cotropirea şi subjugarea altor po­ rea unei agresiuni imperialiste, de a
timp, armata sovietică a apărat cu de sub jugul asupririi. rile duşmanului ei de moarte — bur­ dovedit capacitatea de a apăra liber­ poare. sta de strajă păcii. Hotărîrile adop­
abnegaţie şi fermitate cuceririle Ma­ După zdrobirea totală şi capitula­ ghezia din propria ţară şi imperialis­ tatea şi independenţa ţării sovietice. tate de Comitetul Politic Consultativ
rii Revoluţii Socialiste din Octombrie, mul mondial. Şi atunci cînd în 1941, Germania pre­ După terminarea Marelui Război au exprimat voinţa nestrămutată a
cauza construirii socialismului şi co­ rea necondiţionată a Germaniei hit­ gătită de agresiune pînă în dinţi şi pentru Apărarea Patrei, Uniunea So­ ţărilor noastre de a face tot ce este
munismului în prima ţară a munci­ leriste, armata sovietică şi flota ma­ La 28 ianuarie 1918, preşedintele asmuţită de imperialismul mondial a- vietică a obţinut succese remarcabile necesar pentru întărirea securităţii
torilor şi ţăranilor eliberaţi, li­ ritimă militară, prin participarea la Sovietului comisarilor poporului, V.I. supna ţării socialismului a atacat mi­ în dezvoltarea economiei sale naţio­ noastre împotriva oricăror încercări
bertatea popoarelor şi pacea lumii. războiul împotriva Japoniei. imperia­ Lenin, .a semnat decretul cu privire la şeleşte Uniunea Sovietică, armata so­ nale. Avîntui uriaş al construcţiei agresive. Garanţia dezvoltării paşni­
liste, a izbăvit şi popoarele Asiei de organizarea Armatei Roşii, a munci­ vietică şi-a apănat patria cu o vitejie paşnice în U.R.S.S. dovedeşte poli­ ce a ţărilor noastre, în afară de ma­
întreaga omenire cunoaşte măreţele torilor şi ţăranilor, oare a luat naş­ şi un eroism neîntrecut. Spre deose­ tica externă de pace a statului sovie­ rea superioritate politică şi economi­
bătălii purtate împotriva bandelor înrobirea fascistă. tere în focul luptelor împotriva duş­ bire de armatele capitaliste care s-au tic, politică ce corespunde intereselor că a lagărului socialist şi de unitatea
contrarevoluţionare ale intervenţio- Ieşind din război încununată de o manilor statului sovietic. prăbuşit repede în faţa armatei hit­ popoarelor din lumea întreagă. de nezdruncinat care caracterizează
niştilor şi gardiştilor albi, în primii leriste, armata sovietică a ştiut să relaţiile dintre popoarele noastre,
ani ai puterii sovietice, cînd tînărul glorie nepieritoare, armata sovietică Armata Roşie era încă în faza de facă faţă agresiunii fasciste, să lo­ Uniunea Sovietică a făcut în repe­ constă şi în marea forţă militară pe
stat sovietic -şi Armata Roşie, făcînd străjuieşte în prezent cu abnegaţie, formare cînd imperialiştii germani au vească puternic în duşmani, şi să le tate rînduri propuneri concrete pen­ care ne bizuim cu nădejde, iar în
faţă unor greutăţi de neînchipuit, au vigilenţă şi fermitate, munca paşni­ invadat cu perfidie teritoriul sovietic, dea acestora o lecţie pe care să nu tru slăbirea încordării internaţionale, această privinţă glorioasa armată so­
nimicit forţele armate coalizate ale că şi creatoare a popoarelor sovietice vrînd să nimicească tînăra republică, o uite niciodată. Armata sovietică a pentru limitarea armamentelor, redu­ vietică care a zdrobit întotdeauna pe
imperialismului mondial. întreaga o- pentru construirea comunismului, stră­ să transforme Rusia într-o colonie şi distrus trupele hitleriste lîngă Mos­ cerea forţelor armate şi a cheltuieli­ agresori, constituie — alături de ce­
menire cunoaşte legendarul eroism de juieşte interesele întregului lagăr al să înrobească pe oamenii muncii. Tru­ cova, dovedind întregii lumi că pla­ lor militare, interzicerea armelor a- lelalte armate populare frăţeşti, prin­
care au dat dovadă oamenii sovieti­ socialismului şi democraţiei şi pacea pele germane se apropiau de Petro­ nurile nebuneşti ale lui Hitler şi ale tomice şi cu hidrogen. Reducînd e- tre care şi armata R.P.R. — apără­
ci şi Armata Sovietică în timpul Ma­ grad. Partidul Comunist şi Guvernul celor ce-l sprijineau cu privire la U- fectivul Forţelor Armate cu 640.000 toare sigură a păcii şi libertăţii po­
relui Război pentru Apărarea Pa­ în lumea întreagă. niunea Sovietică sînt sortite eşecu­ oameni, micşorînd cheltuielile mili­ poarelor.
Care este explicaţia uriaşei forţe şi Sovietic, declarînd patria în pericol, lui. Armata sovietică a cucerit o mă­ tare prevăzute în bugetul de stat pe
triei, în luptele purtate împotriva ar­ au chemat pe muncitori şi pe ţă ­ reaţă victorie în cea mai mare bătălie 1956 cu 9.600.000.000 ruble, guver­ Poporul romîn, alături de militarii
invincibilităţii armatei sovietice ? Ex­ rani la lupta de eliberare împotriva din istoria războaielor — bătălia de nul sovietic a dovedit prin fapte do­ ¦armatei^ noastre populare — făurită
matelor cotropitoare hitleriste care au plicaţia stă în faptul că armata so­ cotropitorilor germani. Sute de mii la Stalingrad — unde a încercuit şi rinţa poporului sovietic de a trăi în de Partidul Muncitoresc Romîn după
vietică este creată şi condusă de că­ de muncitori şi ţărani s-au înrolat nimicit o puternică grupare de forţe pace şi prietenie cu toate ţările, in­ marele exemplu al glorioasei arm a­
tre Partidul Comunist al Uniunii So­ voluntari să apere tînărul stat sovie­ fasciste ce reprezentau elita armatei diferent de orînduirea lor socială şi te sovietice — îşi exprimă dragostea
vietice, forţa el stă în faptul că este tic. lui Hitler, şi începînd de la Stialin- de stat.
prima armată revoluţionară din lume, fierbinte şi recunoştinţa pentru glo­
pusă în slujba apărării clasei munci­ La 23 februarie, lîngă Narva şi grad, a aplioat una după alta noi şi Dar ^poporul sovietic nu poate să rioasa armată sovietica eliberatoare.
toare, a construirii socialismului şi Pskov, trupele sovietice au dat o ri­ noi lovituri nimicitoare hitleriştilor, nu ţină seama că guvernele unor Armata noastra, învătînd din exoe-
comunismului. postă hotărîtă cotropitorilor germani, alungîndu-i din teritoriile vremelnic state imperialiste continuă cursa înar­ rienţa de luptă a armatei sovietice, se
oprind înaintarea lor spre Petrograd ocupate, eliberînd un şir de ţări înro­ mărilor, înjghebează blocuri militare întăreşte necontenit şi alături de toa­
Orînduirea socialistă şi de stat so­ Ziua respingerii trupelor imperialis­ bite de fascişti — printre care şi ţa­ agresive. In interesul securităţii, gu­ te armatele frăţeşti străjuieşte cu fer­
vietică, care a transformat înfăţişarea mului german — 23 februarie — se ra noastră — şi a terminat victorioa­ vernul sovietic se preocupă de întă­ mitate şi vigilenţă cuceririle revolu­
Rusiei, a ştiut să creeze forte armate sărbătoreşte ca Ziua armatei sovie­ să războiul la Berlin prin înfrînge- rirea continuă a capacităţii de apă­ ţionare ale poporului romîn, suverani­
care în anii războiului civil au zdro­ tice şi a flotei maritime şi militare rare a Uniunii Sovietice. Deoarece tatea ^ patriei noastre, interesele în­
bit trupele coalizate ale intervenţio- rca totală a Germaniei hitleriste. guvernele altor ţări şi în primul rînd tregului lagăr al păcii, democraţiei şi
niştilor şi lalb-gardiştilor, iar în anii După zdrobirea intervenţiei străine Marele Război al Uniunii Sovietige al S.U.A., stochează arme atomice şi socialismului în fruntea căruia se
Marelui Război pentru Apărarea P a­ şi a contrarevoluţiei interne, poporul cu hidrogen, Ţara Sovietică este de
triei au zdrobit armata germană care află marea şi puternica Uniune So­
semăna panică în rîndurile armatelor asemenea nevoită să producă aseme­ vietică.
nea arme.
statelor europene.