Page 29 - 1956-02

p r o le ta r i d in to ate ţările, uniţi vă t
1 electorală
Anul VIII. H t. 5 5 3 fii 'IH
Duminică 26 februarie 1956
z a agegzaBsaBragacgyBca^ggaLggy?3i5g?gg5\— b— nna
S. i. I. — un factor Măritor în lupta
pentru transformarea socialistă a agriculturii
In puţinii ani care au trecut de la
înfiinţarea lor, S.M.T.-urile din re­
giunea noastră şi-au cucerit un mare
prestigiu ia sate, precum şi simpatia
şi admiraţia ţăranilor muncitori. Ur­
mătorul exemplu ne ilustrează cu
prisosinţă acest lucru: dacă în a-
nu! 195!, tractoriştii erau priviţi cu
neîncredere de ţăranii muncitori, da­
că atunci puteau găsi cu mare greu­
tate loc de dormit la sate, apoi as­
tăzi tractoriştii sînt simpatizaţi de
întreaga masă a ţăranilor muncitori.
Fiecare ţăran muncitor consideră o
mîndrie făptui că găzduieşte un trac­
torist.
S.M.T. exercită o puternică înrîu-
rire asupra ţăranului muncitor, con-
vingîndu-1 să se unească în întovără­
şiri agricole, sau să intre în cele
existente. Intr-o serie de sate din
raionul Alba cum s în t: Mihalţ,
Vinţu de Jos, Cricău, Ighiu şl altele,
numeroşi ţărani muncitori care au
lucrat în primăvara anului trecut
pămîntul cu tractoarele S.M.T., în
toamnă au intrat în întovărăşiri. In
satul îghiel a luat fiinţă anul trecut
o întovărăşire. In ziua cînd tractoa­
rele S.M.T. au ieşit să are ogoarele
unite ale întovărăşiţilor, tot satul s-a
dus acolo să vadă calitatea lucrări­
lor făcute de tractoare. Rezultatul
acestor vizite a fost că, după cîteva
zile, mai mult de 30 familii au îna­
intat cereri de înscriere în întovă­
răşire.
Ţinînd seama de faptul că meca-
nizaTorii au ia îndemînă cele mai
puternice mijloace prin care pot do­
vedi practic ţăranilor muncitori su­
perioritatea agriculturii socialiste, or­ Sebeş, Benic, raionul Alba care nu
ganizaţiile de bază, şi conducerile
S.M.T., au sarcina de a pregăti te­
meinic pe fiecare tractorist din punct
de vedere politic şi profesional, pen­
tru a putea folosi cu şi mai mult
efect aceste mijloace.
Se cere în acest scop ca mecani­
zatorii să cunoască bine politica
partidului nostru la sate, să cunoa­
scă în ce constă superioritatea gos­
podăriei colective faţă de cea indi­
viduală şi în afară de aceasta, să
fie vigilenţi şi combativi faţă de duş­
manul de clasă. Chiaburlmea satelor
nu vede cu ochi buni S.M.T.-urile şi
nici pe tractorişti. De aceea, caută
ca prin felurite vicleşuguri, prin co­
zile lor de topor, să-i compromită în
faţa ţăranilor muncitori, îndemnîn-
du-i la anumite lucruri nedemne de
un tractorist c a : beţii, certuri, lu­ este necesar ca mecanizatorii să fie
crări de proastă calitate, slabă îngri­ repartizaţi în aceleaşi localităţi un­
jire a tractoarelor, lipsă nemotivată de au mai lucrat, unde cunosc bine
de Ia lucru, etc.
Mecanizatorii trebuie educaţi, a-
cum în perioada de iarnă, de către
organizaţiile de bază, organizaţiile
sindicale şi de U.T.M. pentru a se
ridica cu toţii la nivelul rolului lor
de pionieri ai unei agriculturi so­
cialiste. Rolul mecanizatorului, sau
a agronomului de sector nu este nu­
mai acela de a fi simplu mînuitor al
agregatelor, practician limitat. Trac­
toriştii şi agronomii de sector tre­
buie să fie şi purtători ai cuvîntulul
partidului la sate, agitatori înflăcă­
raţi pentru transformarea socialistă
a agriculturii. Ei au putinţa de a
sta de vorbă zilnic cu ţăranii munci­
tori şi de a le explica pe bază de
exemple practice, luate chiar din
viaţa satelor unde lucrează, foloa­
sele lucrării pămîntului în comun.
Numeroşi tractorişti şi agronomi
de sector din S.M.T. au reuşit să în­
chege legături trainice cu ţăranii
muncitori, să cucerească încrederea
acestora. Tractorişti ca Olteanu Ni-
colae, Lupu Vaier, Moia îoan şi
agronomi de sector ca Stireciu îoan
de Ia S.M.T. Miercurea şi alţii, sînt
adevăraţi sfătuitori ai ţărănimii
muncitoare. Seara, în zile de sărbă­
toare, în toate ocaziile, ei Ie vor­
besc cu răbdare acestora despre su­
perioritatea gospodăriei colective, le
vorbesc despre viaţa îmbelşugată a
colectiviştilor şi-i îndrumă să por­
nească pe această cale.
Este necesar să se arate că există
şi tractorişti, în toate S.M.T.-urile
din regiune, care nu-şi înţeleg pe
deplin rolul. Aceştia nu desfăşoară
o temeinică muncă politică în rîn-
dul ţăranilor muncitori, avînd pă­
rere greşită că sarcina lor este nu­
mai executarea lucrărilor prevăzute
în plan. Ori, Congresul a precizat că
munca pentru realizarea planului,
sau îndeplinirea anumitor campanii,
nu poale fi ruptă de munca pentru
transformarea socialistă a agricultu­
rii, ele fiind două aspecte ale ace­
leiaşi probleme,
IN A C E S T N U M Ă R :
P. ANATOLIE — Utilajul trebuie fo­ şaselea plan cincinal de dezvol­ P.C.U.S. — Discuţiile pe margi­
losit la maximum (pag. 2-a) tare a economiei naţionale a nea raportului tovarăşului N. A.
Bulganin — Şedinţa din dimi­
— Muncă de agitaţie în campania U.R.S.S. pe anii 1956-1960 — neaţa zilei de 23 februarie
(pag. 2-a) Raportul prezentat de N. A. Bul- (pag. 4-a)
ganin, preşedintele Consiliului de
M M Iza Z. PĂRĂIANU — Roade ale gospo­ A. A. JDANOV — un eminent acti­
vist al partidului comunist şi al
4 pagini 20 bani dăririi chibzuite (pag 2-a) Miniştri al U.R.S.S. (Text pres­ statului sovietic de A. Kuzne-
ţov (pag. 4-a)
Directivele Congresului al XX-lea curtat) (pag- 3-a)
al P.C.U.S. cu privire la cel de-al Lucrările Congresului al XX-lea al
Un rol de seamă al S.M.T. este
acela de a sprijini zi de zi gospodă­ Succese ale minerilor din Barza In preajma alegerilor
riile colective şi întovărăşirile, să-şi
planifice munca, să aplice reguli îna­ Pentru traducerea în viaţă a Di­ tă cu granturi pe o înălţime de 25 De vorbă cu alegătorii
intate de lucrarea pămîntului, să rectivelor Congresului partidului, mi­ metri în răstimp de 30 de zile, ceea
mccanizcze lucrările care cer un vo­ nerii de La întreprinderea minieră ce constituie o viteză neîntîlnită încă
lum mare de muncă şi anume : re­ Barza, şi-au luat angajamente spo­ în întreprindere.
coltatul păioaselor, a cartofilor, fu­
rajelor, pomparea apei la grădina rite încă de la începutul acestui an. De asemenea, începînd să lucreze In întreaga regiune, continuă să se desfăşoare intllniri ale alegători­
lor cu candidaţii Frontului Democraţiei Populare, unde cetăţenii discută
de zarzavat, a lucrărilor ce se cer Realizările obţinute pînă în pre­ după metoda graficului ciclic, echi­ cu aceştia treburile gospodăreşti ale oraşelor şi satelor, vin cu preţioase
în fermele zootehnice, etc. Sarcina zent de brigăzile fruntaşe de aci, a- pele conduse de Gruieţ Teodor şi propuneri şi cer cu încredere sprijinul pentru acţiunile lor de viitor.
S.M.T. este şi aceea de a îndruma rată că angajamentele acestora nu Groza Iosif, lucrînd la o galerie
gospodăriile colective să lărgească au rămas doar vorbe. Astfel, echipa transversală cu profil de locomotivă, Zilele acestea, tovarăşul Sîrbu Dra- doara. Brigada lui lucrează mai de
necontenit fondul de bază în întovă­ condusă de minerul Tomodan Avram, au obţinut o înaintare de 43 metri gomir, prim-secretar al comitetului mult în contul anului 1957, iar pen­
răşiri, să înfiinţeze şi să dezvolte regional U.T.M., s-a întîlnit la Lonea tru meritele deosebite în muncă a
cu cetăţenii din circumscripţia electo­ fost decorat cu „Ordinul Muncii“ .
ramuri anexe potrivit condiţiilor spe­ lucrînd numai într-un singur schimb, liniari lunar, în rocă tare, lucrînd rală regională nr. 56 unde a fost pro­
cifice ce Ie are fiecare gospodărie, să a reuşit să execute o suitoare arma­ în numai două schimburi. pus candidat pentru alegerile din 11 Fiind un tovarăş demn de încre­
introducă asolamente, să desfunde martie. dere a fost propus de către cetăţenii
circumscripţiei electorale orăşeneşti
terenul şi să organizeze plantaţii de O casă a alegătorului fără activitate Multe şi-a notat în carnetul său nr. 70 Hunedoara drept candidat al
pomi şi vii pe terenurile ce se pre­ candidatul, propuneri preţioase pe care F.D.P.
oamenii muncii le-au făcut aci, avînd
tează acestora. La Baia de Criş, există o casă a torului, pe baza căruia aceasta să-şi deplina încredere că vor primi spri­ Intr-urna din zilele trecute, în clu­
desfăşoare activitatea. Consiliul jinul necesar pentru a le da viaţă. bul de la Oraşul Tineretului, tova­
Majoritatea gospodăriilor colecti­ alegătorului de la care cetăţenii din F.D.P. precum şi organizaţia de bază răşul Lotzo s-ia întîlnit cu alegătorii
ve au primit acest sprijin din partea comună şi din satele dimprejur ar din comună, s-au mulţumit să-i fixe­ — Tinerii din Cimpa, a spus cetă­ săi, unde au discutat despre înfăp­
S.M.T. Există însă şi unele gospodă­ dori mai multă activitate, o muncă ze localul, să o înzestreze cu o seria ţeanul Stanca îoan, ar dori să se a- tuirile regimului democrat-popular şi
rii, care pe motivul că sînt mai de- , de agitaţie mai rodnică şi de diferite de cărţi şi broşuri şi, doar atît. memajeze !aci o !arenă sportivă şi de despre o serie de treburi obşteşti.
parte sau care, prin natura lor cer ! asemenea, un cinematograf de care Vorbindu-se despre realizările regi­
un sprijin mai competent, au fost forme. De asemenea, nu sînt fixaţi pro­ se simte nevoia. Şi pentru aceasta mului nostru, s-a arătat că însăşi ej
neglijate. Aşa se face că avem in pagandiştii care să facă de serviciu, nu-şi vor precupeţi eforturile în a da xistenţa noului Oraş al Tineretului
regiune gospodării colective ca cele Din păcate însă, activitatea aces­ ajutorul lor. Numeroşi tineri şi vîrst- este una din cele mai frumoase rea­
din Demsuş şi Peşteniţa, raionul Ha­ teia, care nici măcar responsabil nu nici din Lonea au dorinţa de a-şi dez­ lizări ale sale.
are, se rezumă doar la controlul lis­ volta şi mai mult aptitudinile artis­
tice şi culturale. Pentru aceasta este La sfîrşitul acestei convorbiri, can­
ţeg, Bretea, raionui llia, Beriu, ra- telor, şi asta numai cînd vin alegă­ lăsîndu-se toată munca pe seama bi­ necesar un nou club muncitoresc... didatul şi alegătorii au luat hotărîrea
ca să lupte împreună pentru traduce­
ionui Orăştie, Pianu de Sus, raionul torii singuri fără a fi mobilizaţi, şi bliotecarei care desigur nu face faţă Un alt alegător !a exprimat dorinţa rea în viaţă a sarcinilor trasate de
cetăţenilor de a fi sprijiniţi în execu­ partid şi guvern.
la o sumară îndrumare cînd se con­ şi muncii la bibliotecă şi celei de pro­ tarea unor îndiguiri, pentru a feri
s-au dezvoltat în măsura posibilită­ stată greşeli sau omiteri. In ce pri­ pagandistă la casa alegătorului. De blocurile construite de o eventuală ?
ţilor ce le au. Din această cauză ele veşte alte forme de agitaţie ca : con­ aceea, se întîmplă deseori că nu revărsare a Jieţului,. şi alte propu­
nu constituie în momentul de faţa vorbiri, programe artistice legate de neri. In comuna Zam, raionul llia, multe
centre puternice de atracţie a ţăra­ alegeri, prelucrări asupra Decretului merge nici una, nici alta. s-au înfăptuit cu ajutorul sfaturilor
nilor muncitori pe calea colectivi­ şi !asupra tehnicii votării, evocări Consiliul comunal F.D.P., sprijinit Aducînd o critică serioasă condu­ populare: s-a electrificat satul, s-a
zării. cerii O.C.L. Alimentara din Petroşa­ construit un spital de stat, s-a
de organizaţia de bază din comună, ni, cetăţeanul Velcea Vasile a cerut
să se ia măsuri pentru îmbunătăţi­ amenajat un cămin cultural oare a s ­
Anul trecut au fost semnalate cazuri despre alegerile din trecut, etc., a- trebuie să ia măsuri neîntîrzlate pen­ rea !aprovizionării magazinelor ali­ tăzi este înzestrat şi cu !aparat de ci­
mentare din Lonea,. iar carnea să fie nematograf, s-a creat o întovărăşire
cînd S.M.T.-urile şi în special cel din acestea nu se fac. Şi este natural că tru a remedia această deficienţă în­ transportată în condiţiuni mai igie­ agricolă şi una zootehnică, iar în sa­
Orăştie, nu au respectat contractele nu se pot face, deoarece consiliul tărind activitatea casei alegătorului nice. Au mai luat cuvîntul şi alţi oa­ tele Cerbia şi Almăşel s-au construit
încheiate cu întovărăşirile. In «unele F.D.P. comunal n-a făcut nici măcar care trebuie să desfăşoare o vie acti­ meni ai muncii care au făcut o serie cămine culturale, la Godineşti şi Cer­
locuri cum a fost cazul ia întovărăşi­ un plan de activitate al casei alegă­ vitate în vederea alegerilor. de propuneri preţioase, luîndu-şi to­ bia s-au creat întovărăşiri zootehni­
rea din Dobra, s-au făcut lucrări de todată angajamentul de a sprijini în­ ce şi !altele.
făptuirea lor.
proastă calitate, iar în multe gospo­ Elevii învaţă practic agricultura Ţănanii muncitori de aici, însă vor
dării colective şi întovărăşiri, anu­ Intîlnirea s-a încheiat cu un fru­ să mai înfăptuiască încă multe în co­
mos program artistic, în care echi­ muna lor. De aceea zilele acestea
mite lucrări s-au executat cu întîr- Se apropie campania de primăvară. dunat zăpada în jurul pomilor. Exis­ pa artistică din Lonea a prezentat s-au întîlnit cu candidaţii lor pen­
tă fruntaşi c a : Trifa Marin, Iancu cu mult succes piesa „Căsătoria“ de tru a se sfătui asupra problemelor
ziere, ceea ce a făcut ca producţia Rodica, Clej Dorica şi Clej Nicolae, N. V. Gogol. gospodăreşti de viitor. Ei s-au în­
la hectar să nu crească în raport cu Copiii ţăranilor muncitori din Ribi- dar şi codaşi oa Tomescu îoan, Tri- tîlnit cu candidaţii Sgîrcea Vasile în
mijloacele tehnico-materiale ce au cioara de Jos ştiu cum trebuie s-o fia Petre şi Trifa Nicolae. Codaşii sînt k circumscripţia electorală raională
fost puse de către stat Ia dispoziţia întîmpine. Lată că La şcoala elemen­ traşi la răspundere şi criticaţi la Mulţi îl cunosc pe constructorul nr. 9, cu Opriş Ştefan candidat în
tară din sat au şi început pregătirile. gazeta de perete. Lotzo îoan, şeful unei brigăzi de circumscripţia comunală nr. 1 şi cu
S.M.T. fierari-betonişti de La I.C.S. Hune­ Prodan Viorica în circumscripţia e-
Toate aceste lipsuri constituie o Elevii !au pus seminţe la germ inat; După exemplul părinţilor, copiii şi- leclorală comunală nr. 2.
frînă în calea transformării socia­ grîu, orz, ovăz, iar probele au reu­ au procurat sape şi grape şi aşteap­
liste a agriculturii. De aceea lucră­ şit în proporţie de peste 90%. tă începerea lucrului.
Lotul de experienţă este o adevă­
torilor din S.M.T., începînd de ia j rată şcoală a practicii agricole. Aici CLEJ NICOLAE
director pînă ia tractorist, Ie revine ' se aplică materia însuşită la ore. Pe corespondent
sarcina de a lupta pentru înlăturarea teren s-a transportat gunoi şi s-a a-
lor. In scopul remedierii unor lipsuri
Inovaţii preţioase Din realizările sfaturilor populare
pe colectivişti şi pe ţăranii munci­ In acest an, mişcarea de inovaţii Luptînd pentru dezvoltarea succe­ In raionul Haţeg pitale la 4 şcoli şi au mai început
selor obţinute şi pentru a da patriei reparaţiile la încă 4 şcoli.
tori şi sînt cunoscuţi de către aceş­ şi raţionalizări a luat o deosebită peste plan cît mai multă fontă, otel Numai îm anul 1955 au fost con­
şi laminate, muncitorii şi tehnicienii struite prin autoimpuneri 23 lucrări S-a mai construit, un cămin cul­
tia. Iu felul acesta va creşte răs­ amploare în Combinatul siderurgic inovatori din combinat sînt hotărîţi noi şi s-au făcut 12 reparaţii. De a- tural în Livadia şi au început lu­
ca şi în viitor să dobîndească noi semenea au mai fost începute 24 lu­ crările pentru construirea de încă 5
punderea şi exigenţa mecanizatorilor „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoa­ succese în muncă. crări noi şi 5 reparaţii. Dintre aces­ cămine culturale.
faţă de calitatea lucrărilor. ra. Numai în cursul lunii februarie, tea în domeniul învăţămîntului au
cabinetul tehnic a înregistrat 12 pro­ GHEORGHE MARINOVICI fost construite 5 şcoli noi şi 5 au Pentru asigurarea normală a cir­
Pentru ca munca pe care mecani­ puneri din partea secţiei O. S. M.. corespondent fost începute, s-au făcut reparaţii ca- culaţiei vehiculelor, în raion s-au
zatorii o desfăşoară Ia sate în ve­ printre care un număr de 7 inovaţii construit 5 poduri şi podeţe noi, iar
derea transformării socialiste a a- aprobate au fost deja aplicate. pentru aprovizionarea oamenilor
muncii s-a lărgit reţeaua comercială
griculturii să poată fi dusă organi- ! Printre acestea este şi inovaţia prin înfiinţarea de noi filiale în
satele: Reia, Ciopeia, Federi şi în
zat şi cu efect, se cere ca ei să în­ unui colectiv de 6 muncitori oţelari Intr-un sector al Jieţului Toteşti.
tărească legăturile cu organizaţiile din care fac parte Pătrut Nicolae,
de bază din satele unde lucrează, cu Ciobanu Gheorghe, Varga Nicolae şi ...De sectorul V de la mina Lonea se cărbunelui pe rol. Aveam să-l întîlnesc In raionul llia
sfatul popular, U.T.M., sindicatele alţii, inovaţie care constă în redu­ leagă multe povestiri al căror miez, îţi pe tovarăşul Ştern în biroul sectorului,
mixte, cămine culturale, etc. cerea rebuturilor provenite din cau­ vor spune că în timpurile de odinioară cînd vesel de producţia avută avea să Tot în cursul anului 1955 au fost
za crăpăturilor transversale a lingou* capitaliştii au oprit exploatarea stratu­ raporteze: începute 13 noi construcţii de loca­
In colaborare cu organizaţiile de rilor de oţel calmat. Aceasta a fost
masă şi sub conducerile organizaţii­ rezolvată prin eliminarea plăcilor de lui III din această parte a minei, pen­ — Vreau bom boane! luri pentru şcoli şi 18 pentru cămi­
lor de bază, mecanizatorii pot orga- metal de pe suprafaţa de etanşare
niza, in satele unde lucrează, întîl- dintre lingotieră şi maselotă şi înlo­ tru că apele veniseră cu nemiluita, în- E un obicei la sectorul V. Cînd pro­ ne culturale. Frumoase realizări de
niri, între colectivişti, întovărăşiţi şi cuirea şnurului de azbest cu plăci de
ţăranii muncitori unde colectiviştii să azbest, determinînd ca etanşarea filtrîndu-se prin coperişurile din marnă şi ducţia merge, tehnicienii la sfîrşitul folos obştesc au fost obţinute în co­
vorbească despre viaţa lor nouă. Pot dintre lingotiere şi maselotă să se argilă. Scule, haine, vagoneţi, au înghiţit schimbului, vin să se aboneze la bom­ muna Roşcani unde s-au construit 5
organiza de asemenea expoziţii cu facă cît mai perfect fără a permite
panouri şi grafice care să înfăţişeze metalului lichid să pătrundă prin atuncea apele. Iar capitaliştii au oprit boanele şefului. Vn amănunt ce mi-a poduri, s-au desfundat 7.800 metri
în mod comparativ, cu date din sa­ spaţiul liber.
tul respectiv, avantajele lucrării pă­ sectorul. Minerii plecară la alte sectoare, plăcut, pentru că obiceiul acesta e pri­ liniari de şanţ şi s-au transportat 896
mîntului în comun şi cu mijloace me­ Economiile anuale antecalculate ce
canizate. In cadrul căminelor cultu­ se realizează în urma acestei inova­ la împins de rîzne, la lucruri de „fuşe- lej de veselie după 8 ore de muncă în metri cubi balast. La aceste munci,
rale pot fi ţinute conferinţe de că-' ţii se ridică la suma de 288.000 lei.
tre inginerii şi tehnicienii agronomi rai‘‘ iar în registre, la m ulţi dintre ei, subteran printre primii care au răspuns la
ai S.M.T. pe tema transformării so­ De la uzina cocso-chimică un nu­
cialiste a agriculturii, pot fi organi­ măr însemnat de muncitori şi tehni­ în dreptul numelui lor, s-a trecut cu k chemarea sfatului popular şi au an­
zate întrebări şi răspunsuri pe mai- cieni au prezentat cabinetului tehnic
ginea statutului G.A.C. şi a întovă­ inovaţii preţioase. Aşa, de pildă, ing. peniţa înmuiată în călimara sentinţei, Pe bătrînul miner David Anton, l-am trenat şi pe alţi locuitori au fost
răşirilor. S.M.T. mai au putinţa să Grindeanu Alexandru, a propus o
organizeze vizite ale ţăranilor mun­ nouă inovaţie care constă în modifi­ deznodămîntul „concediat". întîlnit în biroul sectorului V, după ce-i tovarăşii Lala Gheorghe, Trif Pe­
citori în gospodării colective şi chiar carea mecanismului de bătătorit al
în caseie colectiviştilor unde aceştia maşinii de şarjare. Economiile ce se k vizitasem ortacii din schimbul anterior tru, Oprean Iacob şi alţii. De aseme­
pot să se convingă văzînd cu pro­ realizează în urma aplicării acestor
prii lor ochi că gospodăria colectivă inovaţii, se ridică la suma de 500.000 Azi, stratul III din nou se exploa­ la locul de muncă. nea în comuna Buruiene s-a făcut un
este singura cale care le poate asi­
gura o viaţă înfloritoare. lei anual. tează. E drept, că-i apă prin galerii. Apa — Merge treaba, David baci? drum de 6 km între satele Fornădie
O altă inovaţie, din cadrul uzinei
Mecanizatori, perfecţionaţi-vă me­ Jiului trece şi acum prin marnă şi ar­ „Mere" mi-a răspuns bătrînul, a- şi Sulighete.
todele de muncă, ridicaţi-vă cunoş­ cocso-chimice, care a fost prezentată
tinţele politice, culturale şi profesio­ cabinetului tehnic, este aceea a ino­ gilă. Numai că oamenii de acum, ştiu plecîndu-se să-i dau foc la pipa înde­ In raionul Brad
nale ! Numai aşa veţi putea îndeplini vatorului Iacob Dănilă. şi sînt sprijiniţi să-i abată drumul ei. sată cu tutun. La vorbă-i repezit ca şi
cu cinste sarcina pe care partidul a
pus-o în faţa voastră, aceea de a H Acesta a conceput • aplicarea unui Din stratul III se scot mii de tone de la fapte, are o nuanţă hazlie ce te face Sfaturile populare de care aparţin
înflăcăraţi luptători pe frontul luptei buncher ce serveşte ia distribuirea cărbune şi în locul cărbunelui dizlocat, mereu să zîm beşti, oricît de sever ai fi satele Mihâileni, Blăjeni-Grosuri, Şe-
pentru transformarea socialistă a a- cărbunelui rezultat din spargerea pi­ se pune piatră ca să nu rămînă gol. cu surîsul. suri şi Tiuleşti, au mobilizat pe cetă­
griculturii. Fiţi demni de înalta mi­ loţilor direct pe banda transportoare ţeni la executarea unor localuri de
siune ce o aveţi ca detaşament înain­ ce duce la silozul de cărbuni. In ur­ Se rambleează. Altfel pămîntul s-ar Din discuţiile purtate cu el, urmăream şcoli care au şi fost ridicate în roşu,
ma aplicării inovaţiei, nu se mai uti­ prăbuşi, s-ar face mişcări de teren, iar să aflu, printre altele, cîştigul lunar a! iar în satele Bucureşci, Curechi, Mes­
lizează forţa fizică a muncitorilor de pe malul Jiului, să nu uităm ; s-au minerilor din sectorul său. Fără să-l teacăn, Ticera şi Rovina se constru­
la încărcări şi descărcări, realizîn- construit blocuri, case, cămine... Despre întreb direct m-am convins că se apro­ iesc noi localuri pentru cămine cul­
du-se economii la fondul de salariu toate acestea povesteşte cu drag şeful pie de 2000-2300 lei. turale.
de sector inginerul Barcan Dumitru,
tat al clasei muncitoare la sate ! de 24,000 lei anual. k De asemenea în cursul anului 1955
k ...De afară, soarele călduros pătrundea s-au făcut reparaţii la şcolile din Ri-
prin geam, în biroul unde se adunaseră bicioara, Căzăneşti, Tîrnava, Valea
După patru ore de umblat prin acest mai m ulţi după „şut", la discuţii. Vor­ Arsului, Ţebea, Baia de Criş, etc.
sector, mi-am notat în carnet cîteva beau şi... mîncau din bomboanele şefu­
impresii. Un sector cu abataje lucrate lui (de cînd sectorul V e sector frun­ Cele mai frumoase realizări de fo­
şi armate, după toate regulile tehnicii taş, cred că inginerul a dat m ulţi bani los obştesc s-au făcut în oraşul Brad.
moderne. Abatajul II în care lucrau pe bomboane). Dintr-o situaţie, scot cî­ Locuitorii oraşului, participînd la ac­
nişte tineri; Budulea Dumitru, Roşu teva cifre. Ml s-au părut interesante şi ţiunile întreprinse de sfatul popular,
Constantin, Grozăvescu Pavel, mi s-a de aceea, vi le com unic: Brigada lui au contribuit la pavarea de străzi pe
părut un abataj şcoală. Dar cel mai David, depune eforturi susţinute pentru o suprafaţă de 12.000 m.p., la con­
mult, mi-a plăcut abatajul VI, unde lu­ a da viaţă hotărîrilor Congresului. De struirea cinematografului „7 Noiem­
crează brigada tovarăşului David Anton. la Congres şi pînă acum, a dat peste brie“, la amenajarea noului parc
Pe David baci, nu l-am găsit în abataj. plan, 850 tone da cărbune. Sectorul a „1 Mai“ şi la amenajarea „Casei Pio­
Era în schimbul II ridicat productivitatea muncii cu 15o/n nierului”. Tot prin grija sfatului
faţă da lunile anterioare; planul d? pro­ popular- al oraşului Brad, au fost e-
Am cutreerat trei orizoante ale aces­ ducţie săltîndu-l la cifra de 12l,3f>/0. I lectrificafe cătunele Valea Bradului şi
tui sector. Pe tehnicianul Şiern Iosif Herţeşti,
care deşi-i ajutor şef de sector, l-am A. PANIŞ j
găsit ajutînd cu năduf la zăibăritul