Page 3 - 1956-02
P. 3

Kr. 5B6                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                               Pag. 3

         INFORMAŢII DE PARTID                                                                   Concurs de inovaţii

O rg an iiafia de bază sprijină activ                                                               Pentru introducerea tehnicii noi         Declaraţia statelor participante la Tratatul de prietenie,
  îndeplinirea sarcin ilo r de plan                                                             în Combinatul 'siderurgic „Gh.
                                                                                                 Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, în            colaborare şi asistenţă mutuală de ia Varşovia
                                                                                                scopul îmbunătăţirii calităţii produc­
/ Organizaţia de. bază de la serviciul           în producţie, cum este tovarăşul Nai­          ţiei şi pentru ridicarea productivităţii         Reprezentanţii statelor participante la        de neparticlpare la blocurile militare agre­        între state. Ele tind în mod vădit spre men­
 ele mişcare C.F.R. din Coşlariu, des­           ca Partenie, şef de manevră, care cu           muncii, a reducerii preţului de cost          Tratatul de la Varşovia din 14 mai 1955           sive, politica de neutralitate.                     ţinerea psihozei războiului, spre continuarea
 făşoară o temeinică muncă politică de           echipa sa, prin aplicarea metodelor            şi perfecţionarea procesului tehnolo­         — Republica Populară Aibania, Republica                                                               „războiului rece“, considerînd că numai pe
 masă pentru mobilizarea muncito­                înaintate de muncă, a ajuns să com­            gic, în lumina Directivelor celui de          Populară Bulgaria, Republica Cehoslovacă,           Statele participante la Tratatul de la Var­        această cale vor putea să ferească de des-1
 rilor la îndeplinirea sarcinilor celui          pună un tren în numai 5 minute.                al II-lea Congres al P.M.R., condu­           Republica Democrată Germană, Republica            şovia salută aceste năzuinţe, fiind convinse        tramare grupările militare create de ele în
 de-al doilea plan cincinal şi la ob­            Agitatorul Hulea Marin, tot şef de             cerea combinatului şi comitetul de            Populară Polonă, Republica Populară Ro-           de faptul că sprijinirea lor întăreşte forţele      Europa — şl nu numai în Europa — şi să
 ţinerea unor mari succese în cinstea            manevră, se preocupă îndeaproape de            întreprindere, au organizat un con­           mînă, Republica Populară Ungară, Uniunea         păcii şi slăbeşte forţele războiului.                menţină cursa înarmărilor, asigurînd creş-i
 lui 16 Februarie — „Ziua ceferişti­             lămurirea problemelor legate de pro­           curs de inovaţii p e n tru :                  Republicilor Sovietice Socialiste, care s-au                                                          terea profiturilor — şi aşa înalte — ale mo­
 lor”                                            ducţie şi urmăreşte zilnic graficul                                                          întrunit la Praga în sesiunea Comitetului          Ele îşi exprimă simpatia faţă da popoa­            nopolurilor capitaliste.
                                                 realizărilor angajamentelor luate de               1. TITLUL DE CEL MAI BUN                  Politic Consultativ creat in conformitate        rele ţărilor Asiei şi Africii care luptă
    Bunul mers al procesului de pro­             muncitori. De asemenea preocupîn-              INOVATOR DIN COMBINAT ŞI                      cu Tratatul da la Varşovia, au avut un           pentru drepturile lor legitime la o dezvol­             Prin programele lor militare şl declara^
 ducţie stă în centrul atenţiei orga­            du-se de întrecerea socialistă, agita­         CEL MAI BUN INOVATOR DIN                      schimb de păreri în problemele situaţiei In­     tare naţională independentă.                         {Iile aţîţătoare cărora le fac o mare reclamă*
 nizaţiei de bază. Astfel, biroul orga­          torii au făcut ca astăzi toţi muncitorii                                                     ternaţionale şl securităţii în Europa. Ca ur­                                                         cercurile agresive din aceste state încearcă
 nizaţiei de baza se documentează cu             din staţia Coşlariu să fie antrenaţi în                            SECŢIE                   mare, ei îşi exprimă unanimitatea deplină            Statele participante la Tratatul de la Var­       totodată să intimideze statele Iubitoare di
 grijă asupra sarcinilor concrete de             înirecere.                                                                                   în ceea ce priveşte aprecierea situaţiei In­     şovia declară că sprijină întru totul hotărî-        pace, să le silească să facă cheltuieli millta<
 plan ce r.evin membrilor de partid,                                                               Titlul de cel mai bun inovator se          ternaţionale în ansamblu, cît şl situaţia        rile conferinţei de la Bandung a ţărilor A-         re excesive, să restrîngă construcţia economică
 asupra indicilor de plan şi a preţului             Un sprijin preţios în munca de e-           acordă persoanelor care au făcut şl           care s-a creat în Europa. Ei sînt de aseme­      slei şi Africii, ai cărei participanţi şi-au de­     şf culturală paşnică. Ele se tem de întărirea
 de cost.                                        ducare n lucrătorilor şi de mobilizare         Introdus în producţie (personal sau in        nea unanimi în privinţa acelor măsuri care       monstrat hotărîrea de a apăra cauza păcii            forţelor păcii, se tem de creşterea bunel stă­
                                                 ii lor în provlucţie, este şi propagan­        colectiv) în timpul concursului, cel          sînt necesare pentru slăbirea continuă a în­     şi progresului, au condamnat sistemul co­            ri a popoarelor iubitoare de pace.
    Pentru a urmări zilnic îndeplinirea          distul cercului de studiu Bugnariu             puţin 5 inovaţii cu condiţia ca toate să      cordării internaţionale, reglementarea pro­      lonial, căruia i s-a dat o nouă lovitură ni­
 planului şi a angajamentelor luate              Gheorghe, care are multă experienţă            fie aplicate în procesul de producţie,        blemelor Internaţionale nerezolvate, pentru      micitoare prin victoria marelui popor chinez            Toate acestea explică faptul că puterile
 în întrecerea socialistă, biroul orga­          şi cunoştinţe în munca de agitaţie.            să contribuie la creşterea producti­          consolidarea păcii şi securităţii în Europa.     şi prin constituirea Republicii Populare Chi­        occidentale creează piedici după piedici în
 nizaţiei de bază a luat măsuri ca la                                                           vităţii muncii cu cel puţin 1%, să re­                                                         neze care este astăzi un reazlm puternic             calea obţinerii unul acord cu privire la sen
 locurile principale de muncă să fie               Munaa politică desfăşunată de or­            ducă preţul de cost cu cel puţin 0,5%            Năzuinţa profundă spre pace a popoare­        a! păcii în întreaga lume. Ele constată tot          curitatea generală europeană, refuză să solu-*
 cîte unul din agitatorii cei mai buni,          ganizaţia de bază care a făcut ca pe           şi să îmbunătăţească calitatea produ­         lor a şl adus la schimbări esenţiale în situ­    odată rolul remarcabil pe care l-au jucat la         ţfoneze problemele reducerii armamentelor
 cu care tine o legătură strînsă. A-             trimestrul II al anului 1955 staţia            selor.                                       aţia internaţională, la o anumită slăbire a       această conferinţă state ca India, Indonezia,        şf Interzicerii armei atomice, refuză să pună
 proape zilnic tovarăşul Mareş Alex­             Coşlariu să fie fruntaşă pe ţară, a dat                                                      încordării în relaţiile dintre state. Au apă­    Bîrmanla, Egiptul şl altele.                         capăt cursei înarmărilor.
 andru, secretarul organizaţiei de ba­           şi de dai a aceasta rezultate bune. Fo-           Acelor inovatori care rezolvă şi a-        rut posibilităţi noi, încă nefolosite, pentru
 za, discuta' cu cîte un agitator despre         losindu-se din plin munca de agitaţie          plică în producţie o temă de inovaţie         îmbunătăţirea relaţiilor dintre state şl în­        Ele declară că sînt gata să sprijine tra­            Popoarele ţărilor noastre, sigure do forţei«
 sarcinile lor, făcîndu-le cunoscută ex­         şi exemplul personal, s-a ajuns ca             din planul tematic pe anul 1956, li se       tărirea colaborării internaţionale, indiferent    ducerea în viaţă a hotărîrllor conferinţei de        lor, însufleţite de măreţele victorii obţinute
 perienţa agitatorilor din celelalte lo­         în prezent staţia Coşlariu să lucreze          consideră două inovaţii.                     de deosebirile din structura socială a statelor.  la Bandung, Inclusiv în domeniul colabo­             în construirea socialismului, nu se vor lăsa
 curi de muncă.                                  în contul lunii aprilie a anului 1956.                                                      Metoda rezolvării divergenţelor şî litigiilor     rării economice şi culturale pe baza avan­           Intimidate sau înşelate. Baztndu-se pe nă*
                                                                                                   Cei care îndeplinesc condiţiile de         dintre state nu pe calea folosirii forţei sau    tajelor reciproce, fără a impune condiţii po­        zuinţa nestrămutată spre pace a tuturor po-:
    Colectivul de agitatori, este format                                   BARBÎJ FLOREA        mai sus, vor primi titlul de cel mal          a ameninţării cu forţa cî pe calea tratati­      litice, militare sau alte condiţii.                  poarelor, pe puterea lor unită şl crescîndă,
 din cei mai buni muncitori fruntaşi                                           corespondent     bun inovator pe secţie. Dintre aceştia        velor, ţlnîndu-se seama de Interesele reci­                                                           ele vor duce şi pe viitor politica lor paşnică
                                                                                                se stabileşte şi cel mai bun inovator                                                             Statele participante la Tratatul de la Var­       constructivă, contribuind activ la consolida­
 e ftâ v iiS a fe ® f e m e i l o r din oraşul Petroşani                                       pe combinat.                                  proce ale părţilor, şl-a dovedit Justeţea.        şovia acorda în mod firesc o însemnătate            rea păcii şl securităţii popoarelor.
                                                                                                                                                Tocmai de aceea tntîlnlrilc dintre condu­       deosebită situaţiei din Europa şl măsurilor
  Comisia de femei de pe lîngă Sfa­              11 biblioteci volanie conduse de Can-             Inovatorii care obţin titlul de cel                                                         care sînt necesare pentru asigurarea secu­              Condiţiile paşnice de dezvoltare a popoare­
tul popular al oraşului Petroşani, des­          do Cornelia, Buday Elisabeta, Hog-             mai bun inovator, atît pe combinat            cătorii statelor, care au avut loc în ultimul    rităţii europene. In condiţiile situaţiei care       lor europene pot fi asigurate cel mal bine
făşoară o rodnică activitate. In uffl-           man Elena, Frunză Maria, etc., şi au           cît şi pe secţie, vor fi recompensaţi         timp, îndeosebi conferinţa de la Geneva           s-a creat, cînd Europa este scindată în             prin crearea unul sistem de securitate co­
mul timp această comisie şi-a sporit             luat fiinţă 34 cercuri de citit unde           după cum urmează j                            a şefilor guvernelor celor patru puteri au       grupări militare opuse una alteia, dnd cursa         lectivă în Europa, care să înlocuiască gru­
eforturile înfăptuind lucruri frumoa­            s-au ţinut conferinţe ou tem ele: „Fe­                                                       avut o mare Însemnătate pozitivă pentru          înarmărilor statelor participante la blocul          pările militare existente în Europa. In do­
se. Astfel, s-au făcut 1.600 ore de              meia sovietică constructoare a comu­              — cel mai buni inovatori pe secţie         însănătoşirea întregit situaţii internaţionale,  Atlanticului de Nord ia o amploare tot mal           rinţa de a uşura posibilitatea creării unul sis­
muncă voluntară la curăţenia Aproza­             nismului” ţinută de tovarăşa Dobre             vor primi un premiu de 1.000 lei.             pentru micşorarea primejdiei unui nou răz­       mare, cînd Germania occidentală, inclusă în          tem de securitate europeană, eficace, statele
rului, Spitalului unificat Petroşani,            Berta delegată de stradă ; „Căsătoria                                                        boi.                                             acest bloc, este remilitarlzată activ, popoa­        participante la Tratatul de la Varşovia se
Sfatului popular oraş, Căminului de                                                                — cel mal bun inovator pe combi­                                                            rele europene manifestă o îngrijorare fireas­        declară totodată gata să examineze îm­
zi, la curăţirea străzilor şi săpatul u-         în U.R.S.S.“ ţinută de tovarăşa Su-            nat va primi un premiu de 1.500 lei.             Dezvoltarea relaţiilor dintre state în ul­    că pentru destinele păcii în Europa. Ele îşi        preună cu celelalte state Interesate propu­
nui şanţ pentru canalizare, etc.                                                                                                              timii ani arată că politica înjghebării de       dau seama de întregul pericol al sporirii for­       nerile corespunzătoare acestei sarcini.
                                                 clu Ana şi „Educarea copilului în fa­          2 .TITLUL DE SECŢIE FRUNTAŞA                  blocuri militare agresive îndreptate împo­        ţelor armate — armatei, aviaţiei, rezervelor
   In această muncă, s-au evidenţiat                                                                                                         triva statelor Iubitoare de pace, de felul        de arme atomice şl hldrogenlce. Ele îşi dau            Acestui ţel î-ar putea sluji încheierea unul
                                                 milie“ conferinţă ţinută de Moţîu Eca-            Titlul de secţie fruntaşă se acordă        blocului Atlanticului de nord, blocului de la    seama de asemenea de faptul că continuarea           acord corespunzător, la început între o par­
miai multe tov. printre oare Dohre               terina. *                                      secţiei care va realiza în perioada con­      Bagdad, blocului militar din Asia de sud-        acestei situaţii în Europa va mări şl mai            te din statele europene, printre care U.R.S.S.,
Berta, Bindea Maria, Moţu Ecaţesrina                                                            cursului 10 propuneri da Inovaţii la          est (S.E.A.T.O.), nu numai că nu poate con­      mult povara cheltuielilor militare pe care o         Marea Brltanîe, Franţa şl S.U.A., precum şl
şi altele. Da asemenea, 8-au înfiinlafi                               MARIA IORDACHE            flecare sută de muncitori.                    tribui la reglementarea divergenţelor dintre     poartă popoarele, datorită goanei înarmări­          stabilirea în Europa a unei zone în care e-
                                                                           corespondentă                                                      atate, ci, dimpotrivă, agravează aceste di­      lor.                                                 fectivul şi dislocarea forţelor armate aă fie
                                                                                                   De asemenea se cere ca ele să în­          vergenţe, duce Ia: o înăsprire şl mal mare                                                            stabilite prlntr-un acord special între sta­
         Prim ui meu vot — esandidafilor                                                        deplinească şi alte condiţii şl anum e:       a relaţiilor dintre ţâri. Rezultatul acestei        Tocmai prin conştiinţa perlcolulur care se        tele Interesate. In această ordine de fdel ar
         Frontului Dem ocraflei Popuiar®                                                                                                     politici este cursa înarmărilor fără precedent    ascunde In politica înjghebării de blocuri           putea fi examinate şl propunerile corespun­
                                                                                                   — Să pună în practică în perioada         prin proporţiile sala, îndeosebi în domeniul      militare agresive şl în cursa înarmărilor se        zătoare prezentate de guvernul Marlf Britanii
  Decretul Prezidiului Marii Adunări             dui sfi întîmpin alegerile cu cele mai         concursului toate propunerile anteri­        armei de exterminare în masă — atomică,           poate explica faptul că poporul francez s-a          la conferinţa de la Geneva a şefilor guverne­
Naţionale cu privire la fixarea datei            frumoase rezultata în educarea pio-            oare şi 75?/• din cele propuse în            hldrogenîcă, ou rachetă, etc. Ea a dus deja       pronunţat în timpul recentelor alegeri în            lor celor patru puteri.
alegerilor de deputaţi în sfaturile popu­        nerllor cît şî în îndrumarea alegăto­          cadrul concursului.                          la aceea că uriaşe resurse materiale ale sta­     parlament în sprijinul acelor forţa care fau
lare pentru ziua de 11 martie a.c., mi-a         rilor din circumscripţia din care fac                                                       telor şi care cresc mereu sînt cheltuite pen­     atitudine pentru colaborare Internaţională,            0 deosebită atenţie merită problema sta­
adus o mare bucurie. Nu de mult, am              parte.                                            — Să rezolve şi să aplice în pro­         tru producţia armelor hldrogenîcă şî atomi­       pentru reglementarea problemelor nerezol­            bilirii în Europa a menţionatei zone specia­
împlinit 18 ani şl sînt mîndră că am                                                            ducţie toate temele specifice secţiei        că, tehnica armei rachetă, de avioane, nave       vate prin mijloace paşnice, pentru asigura­          le de limitare şî control a armamentelor*
ocazia să particip şi eu în acest an,               Gîndul meu se îndreaptă către toţi          din planul tematic pe anul 1956.             maritime militare, tancuri, artilerie şl alt      rea păcii şi securităţii în Europa şl în în­        care să Includă cele două părţi ale Germani­
pentru prima dată, la alegeri.                   cel ce votează pentru prima dată şl                                                         armament. Toate acestea măresc fără îndo­         treaga lume,                                        ei şî realizarea pc această bază a unei în­
                                                 doresc să se simtă şl el mobilizaţi               In oecţlile în cafe s-au generalizat      ială primejdia unu! nou răxboî care ar adu­                                                           ţelegeri corespunzătoare între atate, Aceas­
   Mă gîndesc Ia cele ce am învăţat              în muncă, întîmpînînd alegerile cu             Inovaţiile,-pentru ti inovaţie generali­     ce omenirii Jertfe ş! nenorociri incalculabile.      Uniunea Sovietică, Polonia, Cehoslovacia,        tă înţelegere ar putea prevedea retragerea
în şcoală şi la cele ce-mi povestesc             cele mai frumoase realizări.                   zată se consideră 10 Inovaţii apli­                                                            Republica Democrată Germană, Ungaria,               sau limitarea efectivului trupelor străine
părinţii mei de felul cum se făceau a-                                                          cate.                                           Totodată, pentru multe state care sub          Romînla, Bulgaria şl Albania declară că             din cele două părţi ale Germaniei, precum şl
legerile în trecut, cine avea dreptul               Să nu uităm că tineretul are drept                                                       presiuni din afară sînt atrase prin mijloace      sînî gata să colaboreze cu ţoale celelalte          limitarea contingentelor armate ále Repu­
de vot şi mai ales cine erau cei ce              de vot, numai acolo unde puterea a-               La aprecierea secţiei fruntaşe se va      permise şl nepermlse în blocurile militare        state la înfăptuirea unor măsuri menite să          blicii Democrate Germane şi Republicii Fe­
candidau.                                        parţine celor ce muncesc, aşa cum              mai ţine cont de influenţa Inovaţiilor       amintite mal sus, participarea la aceste blo­     contribuie la întărirea securităţii europene        derale Germane, Instltulndu-ae controlul ne­
                                                 estş astăzi în ţara noastră.                   în creşterea productivităţii muncii, re­     curi reprezintă o ameninţare directă a In­        şi la Înlăturarea primejdiei unul nou răz­          cesar asupra respectării acordului respectiv*
   Sînt convinsă că astăzi în fruntea                                                           ducerea preţului de cost, îmbunătăţi­        dependenţei lor naţionale, ameninţarea de a       boi în Europa. Ele sînt pătrunse de hotărî-         Acest acord ar constitui un important pas
sfaturilor populare — organe ale pu­                Să votăm cu drag pentru fericirea           rea calităţii produselor şi de îmbună­       fi atrase în conflicte pentru Interese care Ie    rec de a duce şl de ald înainte o politică de       spre destinderea continuă a încordării în Eu­
terii de stat — sînt propuşi şl aleşi            şi prosperitatea patriei noastre dragi,        tăţirea condiţiilor de muncă.                sînt străine, precum şî ameninţarea restabi­      pac« şl de colaborare paşnică multilaterală         ropa. El ar crea condiţii mai favorabile şt
cei mai buni fii ai poporului muncitor           pentru viitorul nostru fericit!                                                             lirii înrobiri! coloniale a acelor popoare care   intre toate statele, mari şl mici. Această nă­      pentru rezolvarea probleme! germane în
şi de aceea primul meu vot îl voi da                                                               Pentru secţiile cu cele mal bune re­      în urma unei lupte dfrze şl-au scuturat Ju­       zuinţă a lor se întemeiază pe conştiinţa            conformitate cu cerinţele asigurării securi­
cu drag. In munca mea mă voi stră­                              GOG OLIVIA                      zultate se acordă trei premii şl anu­        gul colonial şl au căpătat posibilitatea dez­     faptului că un nou război ar aduce popoa­           tăţii europene.
                                                 Instructoare superioară de pionieri            me : premiul I 8.000 Iei, premiul II         voltării independente.                            relor sacrificii colosale, pustiirea teritoriilor,
                                                 Şcoala de 7 ani — fete din Orăştle             6.000 lei şi premiul III 3.000 lei.                                                                                                                   Desfăşurînd cursa înarmărilor, statele par­
                                                                                                                                               Nu este fntîmplător că politica oreăriî de      în primul rtnd ale statelor care ar fî trans­       ticipante la blocul nord atlantic s-au pronun­
Sa cinstea aSegerîler d@ depufafî                                                                  Concursul se desfăşoară în perioada                                                                                                             ţat în decembrie anul trecut pentru înzes­
         în sfaturile                                                                           I Ianuarie—1 mal 1956.                       Moteluri militare agresive şi a intensificării    formate in cîmp de luptă. Ea decurge de a-          trarea armatelor lor cu armament atomic
                                                                                                                                             cursei înarmărilor esltie condamno/tă de um       semenea din necesităţile dezvoltări! Interne        şi pentru sporirea cu o treime a forţelor
   In şedinţa de constituire a comisii­          construirii noului local al şcolii de 7                        R e ctific a re                                                                şî din însăşi natura acestor state, ale căror       aeriene militare din Europa ale acestei gru­
lor electorale pe circumscripţii din co­         ani,                                                                                        recunoaştere tot misii mare năzuinţa spre         popoare sînt ocupate cu îndeplinirea unor           pări. Nu Încape îndoială că această măsu­
muna Gurasada raionul Ilia, ţinută                                                                Rîndnl ai doilea ddin tabelul comparativ   eforturile colective a stofelor în lup­           măreţe planuri de dezvoltare economică şî           ră este îndreptată spre agravarea situaţiei
în ziua de 23 ianuarie a.c. la propune­             Pînă în prezent *— prin autolmpu-           do pe coloana a Il-a, alintatul 3 ddm pa­    ta pentru po.ee, spre colaborarea                 culturali, cu ridicarea bunel stări a oame­         în Europa, spre continuarea cursei înarmă­
rea tovarăşului Buştea Octavlan,                 nere şi muncă voluntară — au fost              gina doua a ziarului „Diurnul sacdiallsm/u-  tatemaţională pe bere reapectomM re­              nilor, cu dezvoltarea multilaterală a econo­        rilor, spre umflarea continuă a bugetelor
membrii celor 6 circumscripţii şl-au             pregătite 65.000 bucăţi cărămizi, 5.000        Ind” nr. 555 din 29 ianuarie 1956, se va     ciproce o integrităţii teritoriale şl a su­       miei şl culturii, ceea ce permite să se pună        militare. Toate acestea se fac în duda fap­
fixat ca obiectiv de interes obştesc,            bucăţi ţiglă, 10 m.c. cherestea şi lem­        editd în felul urm ător:                     veranităţii, neagresiunii, neamestecului în       în slujba omenirii cel* mal noi realizări ale       tului că ţările europene iubitoare de pace
mobilizarea locuitorilor din comună              nul necesar pentru acoperiş.                                                                treburile Interne ale statelor, egalităţii In     ştiinţei şî tehnicii.                               au şî luat o serie de măsuri privind redu­
la transportul materialelor necesare                                                               Porumb 4.573 kg 4.906 kg                  drepturi, avantaje reciproce, coexistenţei paş­                                                       cerea forţelor armate şi bugetelor lor militare.
                                                                            R. DIMPERIU                                                      nice. Acestui ţel îi corespund de asemenea           In opoziţie cu această năzuinţă a statelor
                                                                                  corespondent                                               năzuinţele unor state de a duce o politică        Iubitoare de pace spre. consolidarea securită­                      (urmare in pag 4-a)
                                                                                                                                                                                               ţii în Europa, anumite cercuri ale statelor
                                                                                                                                                                                               occidentale se tem de o slăbire a încordării
                                                                                                                                                                                               internaţionale şi de extinderea colaborării

Probleme tehnice ^ Pentru folosirea maximă a capacităţii de producţie                                                                           — organizarea oirculaţtod pieselor, ma­        M—e—t—o—d—a —a——şc—h—i—e—ri—i—i—nt—ensive       stimuleze iniţiativa oreatoare a muncito­
      <r[) i a utilajelor şi introducerea micii mecanizări                                                                                   terialelor, sculelor, e tc .;                                                                 r rilor, inginerilor şi tehnicienilor.
                                                                                                                                                                                               a m eîalelor ~ factor imporfant
                                                                                                                                                — scurtarea timpulud de lucru e fe c tiv ;                                                         Altă metodă de lucru pentru folosirea

                                                                                                                                                — scurtarea timpului 4© pregătire şi           peniru sp o rirea randamentului intensivă a utilajeior esbe metoda Rîjkov,
                                                                                                                                             auxiliar;
        îmbunătăţirea folosirii                      O categorie «pedală de mecanizare a                                                                                                                                                           de înlăturare a vibraţiilor în timpul pre­
                                                  proceselor de muncă o constituie mica                                                         — organizarea locului de muncă.
         intensive a utilajului                   mecanizare în întreprinderile existente,      organizeze consfătuiri şl schimburi de ex­                                                     Această metodă Iniţiată de Vasdte Ko- lucrărilor.
                                                  caracterizată prin amortizările ei în ter­    perienţă şi în general să folosească orice   Extinderea metodelor rapide
     Una din cele mai însemnate rezerve in­       men scurt, prin economiile de manoperă        alte forme de popularizare a metodelor                                                         lesov are o înaltă eficacitate economică.           Această metodă constituie o pîrghie pu­
  terne ale industriei socdalltote o constituie   şi regie pe oare le realizează. Aceste lu­    înaintate de muncă.                                         de lucru
  continua dezvoltare a tahndoll. Aplicarea       crări au ca obiectiv muncile grele, ope­                                                                                                     Metodele M oşite de Bîkov şi Bortole- ternică în lupta pentru realizarea şi de­
  în producţie a cuceririlor ştiinţei şl teh­     rative, cu un volum mare de muncă, din           Recompensarea materială este un factor       Introducerea şl extinderea metodelor ra­
  nicii pe scară tot mal largă, duce la ac­       transporturi şl din ateliere primare.         important pentru sbimularea mişcării)        pide de prelucrare a metalelor reprezintă         vici, se bazează pa mărirea turaţiei axu­           păşirea sarcinilor de plan, pentru creşte­
 celerarea progresului tehnic, la sporirea                                                      inovatorilor.                                o uriaşă posibilitate de folosire a rezer­        lui primtoipai al maşinit, pe cînd metoda           rea producţiei şi productivităţii muncii.
 randamentului utilajului existent, la un           Executarea m idi mecanizări depinde în                                                   velor intern© din industria noastră. Apli-        lui Kolesov, se bazează pe creşterea avan­
 avînt continuu al producţiei.                   primul rtnd de iniţiativa conducătorilor        Buna pregătire a fabricaţiei                otod această metodă, creşte foiosdrea in­
                                                 din întreprinderi. Sînt întreprinderi a că­                                                 tensivă a maşinilar-unelte ; mijloacele fixe      sului cuţitului pînă la 2-3 mm pe rota­             Acţiunea com plexă panfna
    Una diin cădle principale pentru, folosi­     ror conducere nu a făcut aproape nimic          Factorii care determină utilizarea ra­     sînt utilizate mai raţional, volumul pro­
  rea cit mal intensă a mijloacelor fixe şi       în privinţa mecanizării muncdlor grele.       ţională a parcului de maşini s în t:         ducţiei creşte.                                   ţie chiar la maşini unde nu se poate ob­            deplina folosire a tehnicii
 în primul rînd a utilajului do producţie,                                                                                                                                                     ţine o turaţie mare. In felul acesta, pro­
 o constituie mecanizarea complectă a pro­          Fiecare conducător de întreprindere are       a) întocmirea unei documentaţii com­          Mundittorid sovietici Hednerioh Bontfoi©-
 ducţiei care duce la ridicarea rapidă a          datoria să sblmuieze prin taste mijloa­       plecte de fabricaţie.                        vtoi şl Pavel Borisavicl Bîoov, au aplicat        ductivitatea munedd creşte simţitor.                   Această acţiune coastă în folosirea or­
 productivităţii munoli.                          cele progresul tehnicii noi, aplicarea în                                                  ou succes metodele de aşdhlere rapidă ob-                                                             gan,izată a unui ansamblu de măsuri şi
                                                 procesul de producţie a cuceririlor teh­         b) existenţa unei documentaţii com­        ţiritod o viteză nemaiîntâlnită în lume.             Avantajul metodei de aşehiere intensi­           metode do lucru ale inovatorilor sovietici
    Importanţa mecanizării creşte şl mal         nice şi ştiinţifice, conştient fiind oă pro­   plecte asupra tuturor maşinilor la biroul                                                      vă a metalelor constă în faptul că ea               şi ele inovatorilor şi raţionallzatorilor
 mult în raport cu mărirea capacităţii a-        gresul tehnic constituie una din pîrghlile     tehnic al uzined.                              Uimind exemplul muncitorilor sovie­             este accesibilă oricărui strungar şi adap­          noştri şi contribuie la dezvoltarea unei
 gregatelor şi a totreprladenHior.               principale pentru dezvoltarea şi oonsoli-                                                   ticii, oamenii muncii din ţara noastră a-         tabilă la orice strung acţionat de un mo­           atitudini nod faţă de muncă, la întărirea
                                                 darea economiei noastre socialiste, una           c) elaborarea unor fişe tehnologice bine  piică în măsură tot mai mare metodele             tor destul de puternic.                             disciplinei sodaMste a munoli.
    In stadiul actual, industria sovietică a     din premisele esenţiale pentru ridicarea       studiate, astfel ca să se Moşească toate     rapide de lucru în diferite ramuri in­
 mecanizat muncile grele în cea mal mare         continuă a nivelului de trai al celor ce       posibilităţile utitajuliuk                   dustriale cum s în t: uzinele de prelucra­           Pentru generalizarea aplicării acestei              Acţiunea complexă pentru o mai bună
 parte. Mecanizarea a trecut porţile uzi­         muncesc.                                                                                   re, siderurgice, industria minieră (graficul      metode este necesar ca organele de con­             folosire a maşinilor prezintă o însemnă­
nelor şi minelor şi a devenit metodă de lu­                                                       d) alegerea dispozitivelor, sculelor şi    ciclic) etc.                                      ducere ale întreprinderilor să creeze con­          tate mare şi din punct de vedere al re­
 cru pe şantierele mari, în construcţiile de     D ezvoltarea larg& a m işcării                 oaldbrelor cele mai corespunzătoare pen­                                                       diţii tehnicio-organlzaiorice care să facă          gimului de economii, deoarece elimină
 drumuri şi oăd ferate, în construcţiile cir                                                    tru seria respectivă.                           Prin mărirea vitezei de prelucrare a           posibilă aplicarea acestei metode la toate          pierderile de timp, reduce uzura maşini­
 vile, în silvicultură şi agricultură, in ­          de inovaţii şî raţionalizări                                                            metalelor şi în general introducînd me­           maşteile-uneite. Organele tehnice trebuie           lor, duce la scăderea greutăţii specifice
 tr-un cuvîut în toate domeniile de activi­                                                        Mulţi conducători din întreprinderi nu    todele rapide de lucru, putem mări cu             să stabilească nomenclatura pieselor ca­            a cheltuielilor de regie şi la creşterea
 tate care cereau un volum mare de mun­             O importanţă foarte mare în lupta pen­      cunosc rolul acestei pregătiri a procesu­    mult volumul producţiei noastre M oşind           re se pretează cel mai bine la prelucra-,           productivităţii muncii.
 că, iar industria metalurgică a păşit în         tru folosirea intensivă a mijloacelor fixe    lui de producţie, repartizează la birourile  acelaşi utilaj. Metodele rapide de lucru          rea ou cuţitul Kolesov. De asemenea tre­
 faza automatizării.                             din întreprinderile noastre o are iniţiativa   de pregătiri pe cei mai slabi tehnicieni.    schimbă simţitor raportul dintre timpul           buie să introducă planul de operaţie la
                                                 creatoare a mundtorilor, inginerilor şi        Se înţelege că în aceste întreprinderi ni­   de lucru efectiv la maşină şi cel folosit
   Importanţa mecanizării pentru. întreaga       tehnicienilor, concretizată în mişcarea        velul tehnic al lucrului e scăzut, nivelul   la opera,ţii auxiliare.                           piesele care au fost alese inidictad amă­           Să nu se creadă oă acţiunea pentru fo­
noastră industrie, pentru continua conso­        tot mai largă a inovatorilor şi raţionali-     profesional a muncitorilor nu creşte şi nu
lidare a economiei naţionale, pentru ri­         zatorilor.                                     se poate vorbi, de preocupare pentru îm­        Introducerea acestor metode într-un do­        nunţit regimul de lucru, durata între as­ losirea deplină a tehnicii poate fi apli­
dicarea nivelului tehnic al întreprinde­                                                        bunătăţirea folosirii intensiv® a utilaju­   meniu izolat, aste un lucru relativ sim­
 rilor este de netăgăduit.                          Cabinetele tehnice au un rol deosebit       lui.                                         plu. Dar generalizarea în toată uzina,            cuţiri, plăcuţa de metal dur, etc.                  cată numai în sectorul metalurgic şi con­
                                                 în lupta pentru sprijinirea propunerilor                                                    mina etc, constituie o problemă cui mult
   Mecanizarea face posibilă scurtarea           venite din masă şi sînt chemate să dea           A legerea celui mai raţional               mai complexă. Pentru rezolvarea ei se                Sarcini de mare răspundere revin teh­            strucţiilor de maşini. Pretutindeni unde
timpului necesar efectuării reparaţiilor în      tot concursul inovatorilor şi raţionali-                                                    studiază detailat planul de măsuri tehni­         nologilor din întreprinderi care trebuie            oamenii muncii folosesc tehnica, unde
procesul de producţie, creează un dispo­         zatorilor, să le procure documentaţia ne­                   regim de lucru                  co-organizatorice, se organizează în mod          să stabilească regimurile de strungii©              există maşini şi utilaje, există şi mijloace
nibil însemnat de braţe ele muncă de care        cesară, să le dea îndrumai© tehnică, să                                                     just mişcarea muncitorilor pentru apli­           pentru fiecare caz în parte în funcţie de           pentru folosirea cît mai deplină a aces­
industria noastră în plină dezvoltare are                                                          Pentru aceasta este necesar să se rea­    carea metodelor rapide de lucru.                  condiţiile de lucru.                                tora.
 nevoie.                                                                                        lizeze :
                                                                                                                                                                                               Trebuie făcute studii multilaterale în              Sub îndrumarea organizaţiilor de par­
                                                                                                   — stabilirea celei mai economice mă­
                                                                                                rimi a totului ce se pune în fabricaţie ;                                                      vederea combinării şi utilizării complecte tid, oamenii muncii — însuşi,ndu-şi tehnica

                                                                                                                                                                                               a metodei de tăiere rapidă a metalelor nouă— luptă ou succes pentru îmbunătă­

                                                                                                                                                                                               şi a metodei de aşehiere Intensivă. In a- ţirea folosirii utilajului, fiind conştienţi

                                                                                                                                                                                               cest scop este necesară o colaborare mai că folosirea complectă a oricărui utilaj,

                                                                                                                                                                                               strînsă între oamenii de ştiinţă şi cei folosirea complectă a întregii capacităţi

                                                                                                                                                                                               din producţie.                                      de producţie a întreprinderilor, înseamnă

                                                                                                                                                                                               Un rol important le revine cercurilor consolidarea economiei noastre socialiste.

                                                                                                                                                                                               A.S.I.T. din întreprinderi oare trebuie să          Ing. POBREJINA PETRU
   1   2   3   4   5   6   7   8