Page 30 - 1956-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î^îr 563

ţX Z SK Sim rK W X ieM lSGKM

Utilajele trebuie Muncă de agitaţie ta campania electorală 154 de ani de la naşterea lui

f©l©sîte fa maxsmum încă de la apariţia Decretului cu de primăvară la sate, au fost trimişi VICTOR - îîtîîîJîîiîi
prîvire la alegerea de deputaţi în 86 de agitatori. Cea mai rodnică ac­
Datorită folosirii cu multă chibzu­ nu stăpînesc haveza, minerii şefi de sfaturile populare, comitetul local de tivitate au avut-o agitatorii Păun dă a celor mai semnificative eveni­
inţă a maşinii de încărcat, brigada schimb nu stăpînesc maşina de încăr­ partid Soneria, şi-a întocmit un plan loan în satul Şeuleşti, Kerekeş Pe­
lui Cosma Alexandru dş la mina Lo- cat. De aceea, e de dorit ca la şcolile de muncă pe baza căruia a desfă­ tru şi Zoi ani Francisc în Cărpiniş, m ente contemporane Iul, face din opera
nea, a realizat succese frumoase. De de calificare speciale pentru ei, să şurat o intensă activitate, făcînd ca Bozdog Petru şi Ghlarghian Zeno
10 luni, maşina de încărcat de la se pună un accent deosebit pe folosi­ pregătirile pentru alegeri să constitue în Simeria Veche, Bucur Mihai, Blaj acestui mare scriitor o moştenire de
brigada lui Cosma n-a avut defecte. rea raţională a utilajelor, pe cunoaş­ un pas înainte pe drumul realizării Simion şi alţii în satul Tîmpa.
terea lor adîncă. De asemenea şi to­ !măreţelor sâ^cini ce se desprind din valoare universală. unul înalt
— Care-i cauza ? varăşii care frecventează aceste Directivele Congresului partidului cu Munca de agitaţie desfăşurată s-a, Sltuîndu-se pe poziţiile ridică prin
Punem această întrebare, pentru că cursuri, trebuie să fie lămuriţi pe de­ privire la ceî de-al doilea plan cin­ soldat cu rezultate bune. In satelá asupririlor,
acest caz, constituie o raritate în Va­ plin de importanţa muncii lor, de ne­ cinal. Prin c ^ 153 de agitatori in­ amintite ţăranii muncitori au selec­ umanism, Victor Hugo, sa
lea Jiului. Dacă membrii acestei bri­ cesitatea de a fi stăpîni pe tehnică. struiţi de către birourile organizaţii­ ţionat şi tratat seminţele necesare romanele sale îm potriva
găzi folosesc raţional maşina de în­ Cum va putea oare să aibă mina Lu­ lor de bază şi cfo comitetul local de însămînţărilor de primăvară şi au
cărcat, dacă o îngrijesc ca pe un bun peni combineri buni, cînd din 8 to­ partid Simeria, s-a’ făcut cunoscut în reparat toate uneltele fiind gata să îm potriva nedreptăţii capitaliste, solida-
al lor, al întregului popor, ţin la ea varăşi repartizaţi pentru însuşirea a- toate sectoarele de activitate Decre­ înceapă muncile agricole.
oa la ochii din cap, apoi nu tot aşa se cestei meserii, frecventează cursurile tul cu privire la a le g r i şi s-au popu­ rlzînd cu masele împilate. In vestitul
întîmplă şi la alte mine. Şi brigada numai trei şi din 15 havatori doar larizat candidaţii prfcpuşi pentru a La plenara de instruire a agitatori­
lui Cosma foloseşte maşina la ma­ 7-8 ? Calitatea cursurilor de califi­ fi aleşi la 11 martie ca deputaţi în lor care s-a ţinut la comitetul de par­ său roman „M izerabilii", Victor Hu­
ximum. Dar o foloseşte raţional, nu care a cadrelor lasă mult de sfaturile populare. De' exemplu, agi­ tid în ziua de 19 februarie — a pa­
o utilizează peste puterile ei. In fe­ dorit. Aceasta este o cauză valabilă tatorul Bej an Dumitrii care desfă­ tra plenară ţinută de la apariţia De­ go scrie ca m olto următoarele cu vin te:
lul acesta, ei n-au avut defecte. La şi pentru faptul că la mina Lupeni şoară activitatea în Circumscripţia cretului, — s-au arătat rezultatele de „attta vreme cit nu pot fi rezolvate ce­
mina Aninoasa de pildă, tovarăşii de în anul trecut, maşinile de havat au orăşenească nr. 13, a voribit cu majo­ pînă acum şl au fost instruiţi agi­
aci, pur şi simplu „se îngrozesc“ Ia lucrat doar cu 20,7 la sută din capaci­ ritatea locuitorilor din circumscripţie tatorii cu not probleme, cum s în t: le trei probleme ale secolului: asuprirea
gîndul că vor trebui să introducă din tatea lor, locomotivele Diesel cu 67 la despre Importanţa alegerilor, popu­ îndrumarea cetăţenilor să verifice lis­
nou o maşină de încărcat în mină. sută, cele cu trolei în procent de 75 larized totodată pe candidatul lor, tele de alegători, problema recensă- omului devenit proletar, decăderea fe­
La brigada lui Brîndău Gheorghe, la sută. Recent, s-a constatat că o Bogdan Elena, profesoară la secţia!
care lucrează la orizontul 8, de două fabrică de lopeţi nu ajunge să satis­ maghiară a şcolii medii. In circum­ mîntului, etc. meii din pricina foametei, sleirea copii­
săptămîni se tărăgănează introduce­ facă nevoile minei Lupeni. Zilnic se scripţiile 9, 10 şi 11 muncesc agita­ Comitetul de partid Simeria a fo­
rea acestei maşini de încărcat. Res­ descoperă la preparaţia Lupeni, zeci torii Lula Gheorghe, Moga Aurel, lor în munca de noapte... atîta vreme
tul stau. Sînt în perfectă stare, dar de lopeţi şi sape, aruncate în cărbune, Oană loan, Vintilă Vasile, Lovaş losit în munca de agitaţie cu mult
de teama ca să nu se „defecteze“, şi, fără exagerare, s-au găsit şi... mo­ loan, Vasiu Ilie şi alţii. succes şi gazetele de perete, conferin­ cît pa păm înt vor domni m izeria şl j
se inventează o serie de greutăţi de toare de trolii şi de craţere. Aseme­ ţele la casele alegătorului, convorbiri
ordin tehnic, geologic şl cîte altele. nea lipsă de responsabilitate, mani­ In afară de aceste probleme, agi­ în cercurile de citit, afişe, panouri, ignoranţa, asemenea cărţi nu vor fi de
La mina Vulcan funcţionează patru festată faţă de utilaje, dăinuieşte şi tatorii au fost instruiţi să desfăşoare
miaşini de încărcat în bune condi- acum la mina Lupeni. muncă politică pentru creşterea pro­ etc. Astfel, la gazetele de perete au prisos".
ţiuni. La mina Lupeni dyi patru lu­ ductivităţii muncii şi reducerea pre­ fost scrise articole mobilizatoare le­
crează trei, iar la Petrila din patru Acestei situaţii intolerabile trebuie ţului de cost în industrie iar în agri­ gate de pregătirea alegerilor, la ca­ Desigur că, ţinînd scama da condiţiile j
maşini, două trebuie să funcţioneze să i se pună c a p ă t; altfel, pierderile cultură pentru buna pregătire a cam­ sele alegătorului s-au ţinut confe­
probabil în viitorul îndepărtat, una înregistrate din nejusta întrebuinţare' paniei de primăvară (selecţionarea şi1 rinţe despre „Drepturile femeilor din In anul 1802, la Besancon s-a născut, Istorice în care el a trăit şi a luptat, ’¦
stă la puţul „Ştefan“ întrucît pe ga­ a utilajelor, a plătirii amortismentelor tratarea seminţelor, reparatul unelte­ R.P.R.“, „Ziua ceferiştilor“ precum şi unul din cel mal mari scriitori al lu­ nu sa poate spună că în opera Iul Vic­
leria lui Haidu este apă şi ar ajunge lor, vor face ca balanţa preţului de' lor, căratul gunoiului, etc). Astfel* conferinţe pe teme internaţionale. mii. Victor Hugo. Fl a început a se o- tor Hugo nu ar fl şi contradicţii, că i
pînă la motor, şi în fine, doar una cost să crească în loc să scadă. De pînă în prezent, la depoul de locomo­ cupa de literatură încă din cei mai fra­ în ea nu ar exista şi unele slăbiciuni, j
lucrează la brigada lui Bartha Eu­ folosirea raţională a utilajelor în in­ tive s-au ţinut 9 convorbiri ale agi­ In felul acesta, comitetul local de gezi ani al săi. In prim ele sale încercări unele greşeU. El nu a fost înarm at cu o \
gen. dustria carboniferă s-a legat şi ne- tatorilor şi propagandiştilor cu mun­ partid Simeria a făcut şi continuă să literara se resimte cu putere înrîurlrea ideologie, materiallst-ştiinţlflcă, nu a ;
La mina Lupeni sînt 9 maşini de realizarea preţului de cost pe indus­ citorii la staţia Simeria-călători 7i facă o temeinică pregătire a alegeri­ mamei sale, care împărtăşea idei monar­ cunoscut legile de dezvoltare a socie- j
h a v a t: patru din ele de tip sovie­ tria republicană. Minerii trebuie lă­ convorbiri, iar la Simeria-Triaj şS lor de deputaţi, care se soldează cu hice şi clericale. Victor Hugo se dez- tăţll, fapt pentru care nici n-a înţeles
tic M.W—60 şi 5 bucăţi de tipul muriţi despre importanţa acestor uti­ Revizie 6 convorbiri, avînd ca ternă! realizări în îndeplinirea sarcinilor ce­
S.E.K.—40. Cele 5 maşini de havat laje, despre foloasele care le aduc creşterea productivităţii muncii şii lui de-al doilea plan cincinal. Rezul­ bară curînd de această Influenţă, apro- cu claritate care anume este forţa des­
S.E.K. în ultimii ş.ni au fost folosite ele Industriei noastre socialiste. In reducerea preţului de cost. Cei mai! tatele de pînă acum (economisirea de tinată să schimbe ortnduirea socială şi
complect iraţional, ceea ce, adăugat şcolile de calificare minieră este de buni agitatori în această direcţie sînt' pindu-şi din ce în ce mai pronunţat să împingă societatea înainte, aducînd
la vechimea lor, face ca astăzi să nu dorit să se introducă şi lecţii privind combustibil în valoare de 93.050 lei omenirii eliberarea. Cu toate acestea )
se mai poată conta pe ele. Datorită folosirea utilajelor cu care sînt şi vor tovarăşii Pleşa Teofil, Lăzărescu ce s-a făcut la depoul C.F.R. Sime­ creaţia sa de viaţa şi da interesele m a­
acestui fapt, din ceea ce s-a plani­ fi minele înzestrate. Trebuie încetă­ ria, depăşirea normelor planificate
ficat, pentru producţia extrasă cu ma­ ţenită în conştiinţa minerului de tip loan, Trifu loan, Ghiura Vasile şi cu peste 40-80% de către brigăzile selor largi ale societăţii. Poet, drama-
şinile de havat în cursul anului tre­ nou, dragostea faţă de utilaje, faţă conduse de tovarăşii Sîrbu Gheor­
alţii. ghe, Vott Ludovic şi alţii), confirmă turg şl romancier de un uriaş talent, însă opera Iul rămîne puternică şl ma- |
că în Simeria s-a desfăşurat o te­
Pentru buna pregătire a campaniei meinică muncă politică de agitaţie în strălucit orator, publicist şl om politic re, ea se păstrează în toată admira- ;
pregătirea alegerilor, legată de sar­ democrat al veacului trecut, Victor Hu- bila ei frum useţe, fiind iubită şi cău-
cinile ce stau în faţa muncitorilor şi
go a lăsat generaţiilor o monumentală tată. de oamenii muncii de pretutindeni
ţăranilor muncitori.
operă strîns legată de viaţa poporului şi aceasta pentru că lor le-a fost adre- !

său şi a altor popoare, de realitate, de sată, de pe poziţiile Intereselor lor a

evenimentele vremii. Oglindirea profun- fost făurită.

Mai multă atenţie coifurilor roşii

din gospodăriile colective din raionul Orăştie

Roade ale gospodăririi eh&zuHe De La bun început trebuie să spunem n-au taiprumuibat cărţi de La biblioteca col­
că există o serie de lipsuri grave în te ­ ţului roşu, decît patru colectivişti.
ţ Scopul gospodăririi chibzuite cori­ Ia materialul lemnos. In această di­ lul în oare sînt organizate aceste colţuri
stă în îndeplinirea sarcinilor de recţie, s-au făcut economii în valoare roşii. Se ştie că un colţ roşu trebuie să Nu mal vorbim de concursul „Iubiri
plan la toţi indicii, în condiţiile celei de 39.672 lei. In scopul asigurării fie condus de un colectiv ’de muncă, din cartea”. întrebată fiind, oîţl colectivişti
mai raţionale şi economicoase chel­ unei producţii înalta şi a reducerii oare să facă parte un responsabil, un s-au înscris la acest concurs pentru, a ob­
tuiri a resurselor materiale, băneşti preţului de cost, colectivul sectoru­ biblioteca®, un responsabil ou propagan­ ţine insigna do prieten al cărţii, tova­
şi de muncă cu care sînt dotate în­ lui II, a avut o necontenită grijă da prin conferinţe, un responsabil pen­ răşa Rozalia Grlstea de la gospodăria co­
tru echipele de cor, de dansuri, de tea­ lectivă din comuna Geoagiu răspunde
tru, eta-, Fără a vorbi de faptul că un a s tfe l: „N-avem nici un înscris. Şi-apoi,
asemenea oofleotiv nu există La nici unrjî să spun drept, nici n-am auzit de acest
din colţurile roşii ale gospodăriilor colec­ concurs“. Situaţii asemănătoare există şi
tive din raionul Orăştie, dar La unei© din­ la celelalte gospodării colectiva din raio­
tre de, nu există nici măcar un res­ nul Orăştie.
ponsabil. Colţul roşu al G.A.C. „21 De­
cembrie” din comuna Drioaz de pildă, ou Se ştie că învăţătorii au un mare rol
are responsabil. De ce fel do activitele în organizarea colţurilor roşii, în orga­
culturală poate fi voafoa în cadrul col­ nizarea activităţii culturale din cadrul a -
ţului roşu, este lesne de înţeles. Faptul, cestona. Acolo unde a fost preocupare din
că nu există un responsabil el colţului partea învăţătorilor pentru colţurile roşiî,
roadele n-au întîrziat să se arate. La
colţul roşu d© la G.A.C. din comuna Vi­

cut, nu s-a realizat decît un procent de tehnică în general. treprinderile ; gospodărirea chibzuită faţă de justa întrebuinţare a fondu­ roşu este o lipsă a conducerii gospodă­ nerea, se duce o activitate culturală des­

de 94,4 ?/3. Fiind stăpîni pe tehnică şi folosînd-o presupune recuperarea de către în­ lui de salarii. Acest fond de salarii riei, care a dovedit că subaprectaxă în­ tul de frumoasă. Tovarăşul învăţător Con­
Au fost nenumărate cazurile cînd cu pricepere vom putea da patriei treprindere a tuturor cheltuielilor de a crescut proporţional cu creşterea semnătatea muncii culturale. O situaţie stantin Sîrbu a reuşit să formeze un cor
mai mult cărbune, vom face să spo­ producţie şi desfacere şl obţinerea productivităţii muncii şi a reducerii asemănătoare există şl La G.AX2. <Hn co­ la oare participă artăt tineri cît şl bă-
havezele s-au defectat provocînd gt- rească productivitatea muncii şi să de beneficii din veniturile realizate preţului de cost. Crescînd fondul de muna Şlbot. fatal. Echipa de teatru este’ îndrumată da
tuiri de producţie. Şi în cazul have- pe baza producţiei proprii. Gospodă­ salarii a crescut şi salariul mediu tovarăşul învăţător Vasile 'Danciu.
Una din lipsurile consiliilor de conduce­

zelor cît şi a maşinilor de încărcat, reducem preţul de cost, făcînd ca in­ rirea chibzuită îmbină interesele în­ pe cap de muncitor cu 7,3?/«, iar pe re, este şi aceea că u n d e oolţuni noşdi După-amiaza şd seara, ou loc şezători,

un singur lucru este c la r: nu se fo­ dustria carboniferă, ramură care a tregii societăţi cu interesele perso­ sector cu 6,8%. Ca o consecinţă a nu dispun da încăperi, sari dacă tofcşl 1® care. fem eile vin eă toarcă lînă, cu
depăşirii în sens pozitiv a indicilor aceste încăperi au fost stabilite, apoi mul­ lucrul de mtaă, se organizează aradiţii la
losesc raţional. Şi nici productivita­ rămas în urmă faţă de realele ei po­ nale ale celor ce muncesc şi contri­ de plan din acest fond de salarizare, te din d o sfert întrebuinţate în alte sco­ radio, se citesc ou voce tare articole din
tea n-a crescut. Care sînt cauzele sibilităţi, să lichideze această rămî- buie la ridicarea nivelului material puri. La G.A.C. din comuna Şîbot, mult ziare şl broşuri, se ofertă, se discută pro­
ce au determinat aceasta ? nere în urmă şi să-şi depăşească sar­ şi cultural al celor ce muncesc. Apli­ s-a acordat muncitorilor şi tehnicie­ s-au mirat colectiviştii cînd au văzut in­ bleme ele gospodăriei. Dar c© este mai
cinile planului de producţie în fiecare carea acestei metode a stat de mult nilor din acest sector, premii în va­ stalat la colţul roşu... eftetienut do repa­ important în acest lucru, este făptui că
Una dintre ele şi cea mai importan­ lună, în flecare an. în centrul preocupărilor colectivului loare de 46.846 lei. Cu toate acestea, rat hamuri pentru cădi gospodărişi. Aşa la aceste manifestări participă şi ţărani
tă se datoreşte neinstruirii cadrelor minei Aninoasa. Folosirea ei nu a' s-a economisit din fondul de salari­ a înţeles conducerea gospodări»! să asi­ muncitori necodectiviştl. Aceste m anifes­
zare, suma de 20.652 lei. Un alt fac­ gure condiţii prielnice pentru desfăşura­ tări constituie un important mijloc de a-
care mînuiesc aceste utilaje. Havatorii P. ANATOLIE întîrziat să-şi arate roadele în spe­ tor care a stat în centrul preocupări­ rea muncii culturale. Sală destinată pen­ tnagere a arestare pe calea gospodăriei
tru colţul roşu s u are nici G.A.C. dfei colective.
cial la sectorul II al minei. lor sectorului II a fost planul de pre­ Bariu.
gătire. Pentru a crea condiţii de lu­
în sprijinul campaniei de primăvară Ce realizări a obţinut sectorul II cru, colectivul sectorului s-a îngrijit In cădind colţurilor roşit, mu sfert popu­
al minei Aninoasa din aplicarea lună de lună de îndeplinirea planu­ larizaţi fruntaşii gospodăriei. S-car pu­
lui la lucrările de pregătire. Pe luna tea organiza, la colţul roşu consfătuiri, la
practică a principiilor gospodăririi ianuarie acest plan a crescut cu oare colectiviştii fruntaşi aă împărtăşeas­ Asemenea manifestaţii oulitural-eduea-
Lucrătorii din cadrul bazei de re­ kg ovăz, 10.000 kg grîu de primă­ chibzuite ? 5,9%. Prin aplicarea gospodăririi chib­ că experienţa lor şl oetoriaflţl colectivişti tive nu există la celelalte gospodării co­
zuite (hozrasciotj a crescut şi inte­ să le arate prin exemple concrete cum lectiva, deşi sînt posibilităţi mal mari
cepţie din Sebeş, au început din timp vară, 4.000 kg borceag şi 35.000 kg Obiectivul principal al gospodări­ resul muncitorilor faţă de procesul au m/uncit şi obţinut recolte bogate. Dar decît la Vinerea. Aceasta se datoreşte în
de producţie deoarece acum sînt co­ asemenea lucruri n-au avut loc în ca­ primul itad faptului oă lipseşte colabo­
selecţionarea stocurilor de seminţe orzoaică, iar la baza de recepţie din rii chibzuite este îndeplinirea şi de­ interesaţi din punct de vedere ma­ drul oolţurriloT roşii afle gospodăriIflor co­
terial în realizarea şi depăşirea pla­ lective din raionul Orăştie. rarea cu căminele culturale, care aiu o
necesare însămînţărilor de primăvară. Miercurea s-a selecţionat 9.000 kg păşirea planului. Pentru a da cît nului. Ca urmare a acestui fapt ab­
Pînă în prezent la această bază grîu, 32.000 kg ovăz şi 1.000 kg bor­ mai mult cărbune patriei, acest sec­ senţele nemotivate au scăzut cu Munca ou cartea lasă şi ea de dorit mai mare experienţă.
ceag. tor şi-a dus şi continuă să-şi ducă 5,9%. Aceste succese s-au datorat Multe biblioteci nu merită să poarte a-
de recepţie s-au selecţionat: 7.000 activitatea, urmărind prin diferite unui efort colectiv din partea tuturor cest nume. Aproape toate sfert alcătuite Practica a arătat că acolo unde lipseşte
tovarăşilor sectorului II în frunte cu din maldăre de cărţi şi broşuri, peste activitatea culturală la colţurile roşii se
procedee modul, cum ar putea reali­ şeful sectorului tovarăşul Ceauţă care s-a aşternut un strat gros de praf. face simţită influenţa duşmanului de cla­
Nandra. încordarea cu care munceş­ Biblioteca colţului roşu de la G.A.C. din
DeFOILETON azi ...pe /A • za şi depăşi mereu planul de pro­ te acest sector nu a scăzut. Ea conti­ să, care nu aşteaptă decît asemenea pri­
ducţie. Astfel în luna ianuarie pla­ nuă. Geoagiu de exemplu, numără aproxima­
nul de producţie a fost realizat în lejuri pentru a desfăşura propaganda lui
Astfel în primele 17 zile ale lunii tiv 300 de volume, de care nui se preo­ veninoasă.
Mult t-a bucurat ţăranul muncitor fac. Nici nu mal încape vorbă, mal treci proporţie de 117,2%, iar în prima ju ­ februarie s-au realizat serioase de­
păşiri de plan. Brigada tovarăşului cupă nimeni să le răspîndească. Fondul
Tăşală Pompillu din Răchltova cînd a dumneata pe aici. mătate a lunii februarie planul a Săcăluş Petru, a dat 617 tone căr­
de cărţi de multă vreme n-a fost reînnoit.
prim it banii ca răsplată a muncii depu­ Şl-a mal trecut o săptămînă fi Iar s-a fost realizat în proporţie de 116,6%. bune peste plan, a tovarăşului Nistor Conducerile gospodăriilor agricole co­
Această frumoasă realizare a făcut Petru, a dat 171 tone cărbune peste E firesc deci ca numărul cititorilor din lective din raionul Orăştie, au datoria să
se. S-a gîndlt că o să aibă posibilitatea îndreptat tovarăşul Tăşală spre coope­ ca acest sector să devină un sector plan, iar brigada tovarăşului Stan acord© tot sprijinul, să asigure toate
fruntaş. Gheorghe a dat 296 tone cărbune anul acesta să fie numai de 14, deşi co­ condiţiile necesare pentru ca la colţurile
să se pregătească din tim p pentru iarnă. rativă. roşii să se desfăşoare o activitate rod­
Folosirea din plin a timpului de peste plan. De aceste brigăzi răs­ lectivişti oa Iosif Pena, Aurel Purcel, Sa- nică. De bunul meni al activităţii aces­
Ar fi avut el nevoie printre altele ţi — Nu le-am făcut tovarăşe că n-am lucru, folosirea raţională a utilaje­ pund tehnicienii: Colda Simion,
de o pereche de cizme noi. Dar pînă avut piele să le căptuşim. lor miniere, aplicarea metodei grafi­ Lupu Nicolae II, Lupu Nicolae IV, a veta Trif, st dori să citească. La gospo­ tora răspund© şi secţia culturală a sfa­
una alta şl-a zis că ar fi bine să le cului ciclic, antrenarea muncitorilor căror muncă dovedeşte interesul pe
repare pe cele vechi. — Căptuşiţi-le măi tovarăşe şi cu pîn- în întrecerea socialistă, sînt factori care ei ÎI poartă în depăşirea sarci­ dăria colectivă din Beriu, «nul acesta, tului popular raional oare are datoria de
ză. numai fac?ţl-le odată, că ml-e greu nilor de plan a brigăzilor. Aceste re­
Precaut, să nu-l apuce viscolul cu ciz­ să vin mereu. Stau departe la 20 km care duc direct la creşterea produc­ zultate dovedesc că aplicarea meto­ a se Interesa îndeaproape de activita­
distanţă şl s-or rupe şi astea din picioare tivităţii muncii. Ca urmare a respec­ dei gospodăririi chibzuite dă rezul­
mele nereparate, a pornit omul nostru pînă or fi alea gata. tării acestor factori în cursul lunii tate frumoase, bineînţeles cînd exis­ tea lor şi care trebuie să îndrume şl să
într-o dimineaţă de noiembrie, pe un — FA lasă n-avea grijă că pînă se rup ianuarie, productivitatea muncii a tă preocupare faţă de aplicarea şi
drum lung şi greu, spre Haţeg, ca să-şi cele din picioare le-om face noi. Şl a respectarea principiilor acestei me­
dea cizmele la reparat la o cooperativă mal venit omul... Dar cum venea aşa crescut faţă de luna decembrie pe tode, cînd întreg colectivul este coin­ le acorde necontenit sprijinul de care au
I sector cu 3°/o şi cu 4,5% la lucrările teresat în justa ei folosire.
meşteşugărească. Mergea el şi se tot pleca. Ba nu a şa ; talpa de pe o cizmă ' de cărbune. Gospodărirea chibzuită nevoie. D. ANCA
P. Z.
gtndea. Oare ml le-o face în două săp- a început să se desprindă. Dar el mai presupune exercitarea celui mai mi­ In ajutorul cadrelor didactice
lămînl 1 Cred că da... Se vor gîndi cei are răbdare. Aşa e el răbdător. A în­ nuţios control asupra tuturor ele­
de la cooperativa „16 Februarie" că vine durat m ult în viaţă. Va mal veni peste mentelor preţului de cost în scopul
iarna fi... dacă-l rog poate le face şi mal trei zile. Şi Vot aşa, din trei în trei descoperirii tuturor posibilităţilor de Jnvăjămînful politehnic în şcoală"
reducere a acestuia.
devreme. zile, apoi din zl în zi. (traducere din limba rusă)
I Factorul de bază pentru reducerea
Şl iar mal merge. O piatră stingheră Azi e mal frig, bate vîntul fi ninge. preţului de cost este creşterea pro­ Problema politehnizării învăţămîn- Skatkin, membru corespondent al
de hotar, îl face să ofteze. Doar 5 km Nu-ţi mal vine să ieşi din casă. Oare ductivităţii muncii. Preţul de cost a tului se află astăzi în centrul preocu­ Aoademiei de Ştiinţe Pedagogice a
au trecut şi pînă la Haţeg sînt 20. ce-l face pe omul zgribulit să păşească părilor Ministerului Invăţămîntului şi R.S.F.S.R., tratează cîteva probleme
abia fi abia prin zăpadă ? Tot cizmele ale Academiei de Ştiinţe pedagogice de bază ale învăţămîntului politeh­
Iată-l ajuns. Cooperativa „16 Februa­ din U.R.S.S. şi e privită cu un deo­ nic şi cuprinde o serie de îndrumări
metodice, privind pregătirea politeh­
rie“ nu-i prea departe. arză-le focul. Dar s-a săturat. I-a ajuns sebit interes de către toţi slujitorii nică a elevilor şi ridicarea califică­
şcolii sovietice. Ea îşi găseşte în a- rii în această direcţie a cadrelor di­
Deschide uşa cu sfială şi intră. Nime­ pînă la gît mînla. Las că ştie el acum celaşi timp un larg ecou în rîndurile
părinţilor, inginerilor şi tehnicienilor, dactice.
ni nu-l bagă în seamă. cu cine are de-a face. scăzut cu 4,8*73 faţă de plan. care contribuie activ la realizarea ei Bazîndu-se pe un bogat şi variat
Introducerea unui regim sever de pe soară cît mai largă.
Se scarpină după ceafă, îşi scoate că­ — Ce, Iar miine ?1 Nici un miine. Mă material faptic experimentat, indi-
economii s-a impus cu necesitate şi In jurul acestei probleme, peda­ cînd căile concrete de realizare -a în­
ciula fi zice d o m o l: ţine-ţi de trei luni tot cu „miine". Am gogii sovietici au purtat îndelungate văţămîntului politehnic, precum şi
şi rodnice discuţii oare au început în sursele bibliografice pentru documen­
— A m adus şi eu o pereche de cizme să mă plîng. Ştiu eu unde trebuie. Ca ultimul timp a se cristaliza. Şcolile tarea cadrelor didactice, lucrarea cu
din U.R.S.S. au început să experi­ titlul de mai sus vine în mod efec­
G o s p o d ă r i a c o le c t iv ă d i n V io g a rd p r i n d e p u t e r ela reparat; dar aşi vrea dacă se poate... ?i cum l-ar fl călcat pe coadă, preşedin­ menteze aplicarea ei în practica şco­ tiv în ajutorul slujitorilor şcolii din
lară, iar unele colective de pedagogi ţara noastră.
— Da, se face cum să nu, îl întîmpină tele a început să strige. — Ce, să reclam i j Gospodăria colectivă din Vingard 200 capete, cumpărarea unui număr au elaborat chiar lucrări cu carac­
| a luat fiinţă în anul 1950 cu 32 fa­ de 4 cai de muncă şi lărgirea pro­ In rezolvarea sarcinilor legate de
vocea tovarăşului Roman preşedintele Parcă faci ceva cu asta. Ce, îndrăzneşte ducţiei atelierelor de rotărie şi fie­ ter metodic în oare sintetizează şi pregătirea politehnică a elevilor, stu­
milii. In anul 1955 numărul familii­ rărie. generalizează experienţa înaintată a dierea şi aplicarea creatoare a indica­
cooperativei. O să le punem talpă bună, cineva să mă controleze pe mine 1 Doar lor a crescut la 48, iar în cursul lu­ şcolilor şi cadrelor didactice.- ţiilor metodice din această lucrare,
nii ianuiarie a acestui an s-au mai După socoteala făcută de noi, în constituie un valoros ghid pentru ca­
sigur, sigur, şi căptuşeală de piele. Se n-am spus că nu le fac. Dar mal at înscris încă nouă familii cu o supra­ cursul acestui an vom realiza un ve­ Lucrarea „Invăţămîntul politehnic drele didactice din şcolile de toate
faţă de 5 hectare teren. nit bănesc de peste 150.000 lei numai gradele cît şi pentru conducătorii de
face treabă bună la noi şi în timp scurt şi dumneata „puţintică răbdare". prin valorificarea mieilor, purceilor, în şcoală“ elaborată de un colectiv de şcoli şi pentru organele de control
Gospodăria noastră a progresat şi a seminţelor de lucernă şi din pro­ pedagogi sub redacţia lui M. A. Mel- si îndrumare.
De aici nimeni n-a plecat nemulţumit. Uite să-ţi spun ceva, pentru că te pe linia întăririi ei din punct de ve­ ducţia atelierelor de rotărie şi fieră­ nikov. membru al Aoademiei de Şti­
dere economic. Avem în prezent 12 rie. Din această sumă vom putea inţe Pedagogice a R.S.F.S.R. şi M.N. ION DRAGAN
Se întoarce omul nostru acasă încre­ văd necăjit. Mai treci şi mîine... Şl se boi, un însemnat număr de cai, 18 rambursa împrumutul luat de la
scroafe de producţie, 255 oi şi alte bancă, rămînîndu-ne bani să împăr-
zător în promisiunea făcută. Şi timpul gînăeşte omul, va mal veni el cu si­ animale care aduc venituri însemna­ ţim şi cîte 4,50 lei la fiecare zi-muncă.
te gospodăriei. In planul de produc­
trece. Munca-l face fi mal scurt, lată guranţă, nu-l nimic n-are acum cizme ţie pe anul 1956 colectiviştii au pre­ BTRIŞ GAVRILA
văzut mărirea fermei de oi cu încă preşedintele gospodăriei din Vingard
şi termenul însemnat în calendar. dar va avea la lam a viitoare sau poate

Porneşte din nou la drum. Tovarăşul mal ştii... le va avea copilul cel mic

Roman nu-şi mal aminteşte de cizme. cînd se face mare...

— Ia stal... Aha nu sînt gatp. Dar se Z. PĂRAIANU