Page 32 - 1956-02

Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 563

E22

S ă aplicăm ©ssperienfa ibună Acord de schimburi LUCRĂRILE CONGRESULUI AL XX-LEA AL P. C. U. S.

îm adm inistrarea loturilor zootehnice cn com pensaţie încheia# Discuţiile pe marginea raportului tovarăşului i. Â. Bulganin

In lupta pentru îmbunătăţirea a- U.T.M., comitetul de cetăţeni încă m ire Japonia şi Romînia Şedinţa din dimineaţa zilei de 23 februarie
provi'zionării populaţiei şi lărgirea din prima zi a campaniei de primă­
producţiei în industria prelucrătoa­ vară a anului 1955, a mobilizat toa­ TOKIO (Agerpres). — Asociaţia MOSCOVA (Agerpres). — TASS plan cincinal de dezvoltare a econo­ aceasta este necesar ca proiectanţii sa
re, produsele care le furnizează sec­ te atelajele în primul rînd la aratul comercială japono-sovietică a anun­
torul creşterii animalelor ocupă un şi însămînţatul lotului zootehnic, iar ţat miercuri încheierea unui acord 'In şedinţa din dimineaţa zilei de 23 miei naţionale a U.R.S.S. nu fie rupţi de ogoare. Este necesar
loc de frunte. In anii primului cin­ lucrările de întreţinerea şi recoltarea de schimburi în compensaţie între
cinal, comitetele executive ale sfatu­ culturilor au fost executate la timp. Japonia şi Romînia în valoare de februarie ia Congresului ial XX-lea al K. P. Orlovski a vorbit apoi despre ca ei să lucreze în S.M.T.-uri, în cola­
rilor populare au pus un accent deo­ 1 milion lire sterline. Negocierile au P.C.U.S., care a fost prezidată de G.E. munca colhoznicilor din artelul agri­ borare cu inginerii, tractoriştii, com-
sebit pe dezvoltarea sectorului zoo­ O muncă însufleţită a depus ţăra­ avut loc în septembrie la Bucureşti Burkaţkaia, au continuat discuţiile pe col „Rassvet“, despre planurile de binerii şi cu alţi specialişti din a-
tehnic. In raionul Haţeg de pildă, nul muncitor Filan Lăscuţ, care a fiind întreprinse de un reprezentant marginea raportului lui N. A. Bulga­ viitor. g-ricultură.
care în problema creşterii taurilor sprijinit comitetul de cetăţeni pră­ al Asociaţiei „Minoru Ţanabe“.
de rasă Pintzgau, este declarat ra ­ şind cu o pereche de cai un ha de nin asupra Directivelor Congresului A luat cuvîntul apoi iV. K. Baiba- V. A. Malîşev a vorbit despre pro­
ion de importanţă republicană, unele pămînt. De asemenea în perioada Acest acord prevede ca Japonia al XX-lea ial P.C.U.S. cu privire la kov. Vorbind despre particularităţile blemele progresului tehnic în econo­
sfaturi populare comunale s-au ocu­ strîngerii recoltei, comitetul de ce­ să exporte mătase artificială, bum­ cel de-al şaselea plan cincinal de dez­ elaborării proiectului de Directive mia naţională a ţării.
pat de asigurarea reproducătorilor tăţeni pentru administrarea lotului bac,-rulmenţi pe bile, sîrmă de cupru, voltare a economiei naţionale a ale Congresului cu privire la cel de­ Comitetul Centnal al partidului, a
de rasă la staţiunile de montă, de zootehnic, cu ajutorul comitetului exe­ conserve de peşte şi oţel laminat. La U.R.S.S. pe anii 1956—1960.
buna îngrijire şi folosire a lor cît cutiv, a organizat o consfătuire cu rîndul ei, Romînia va exporta îndeo­ al şaselea cincinal, el a arătat că la subliniat vorbitorul, relevă particula­
şi de asigurarea unei baze furajere comisia de femei şi organizaţia sebi produse petrolifere şi forestie­ S-a dat cuvîntul tov. N. I. Bobrov­ această acţiune au luat parte activă rităţile timpului nostru, care cer să
din ce în ce mai consistentş. U.T.M. în urma cărui fapt, peste 60 re, agricole şi cereale.
de cetăţeni, femei, tineri şi tinere au nikov (organizaţia de partid Mosco­ oamenii muncii din Uniunea Sovieti­ se acorde o atenţie mai mare decît
Au fost însă cazuri cînd din cau­ fost mobilizaţi la strîngerea recoltei. Reglementarea financiară va fi în­ va). Oamenii muncii din Moscova, la că, oare au prezentat multe propuneri înainte problemelor ştiinţei şi tehnicii.
za schimbării destinaţiei lotului zoo­ credinţată unei bănci din Tokio şi
tehnic, cultivîndu-se alte plante de- O rodnică activitate • a desfăşurat Băncii R.P.R., după ce se va încheia fel ca şi întregul popor sovietic, a preţioase. Aceasta a permis să se Ştiinţa şi tehnica se dezvoltă astăzi
cît cele furajere şi făcîndu-se lucrări şi colectivul pentru întreţinerea şi un acord în această privinţă. Schim­ declarat el, au aprobat în unanimi­ sporească prevederile iniţiale ale mi­ mai impetuos ca oricînd şi ritmul lor
de proastă calitate, loturile zooteh­ amenajarea staţiunii de montă con­ burile urmează să aibă loc la Con­
nice n-au asigurat hrana necesară dusă de tovarăşul Blidar Petru, care stanţa, cheltuielile de transport reve­ tate proiectul de Directive cu privire nisterelor şi Comisiei de stat pen­ de dezvoltare devine din ce în ce
reproducătorilor, din care cauză unele organizîndu-şi munca pe echipe, a nind Japoniei.
staţiuni de montă nu şi-au îndepli­ luat măsuri ca săptămînal să se stro­ la cel de-al şaselea plan cincinal, tru planificarea de perspectivă în ce mai rapid. Or, aceasta cere să se fo­
nit rolul ce-1 au în îmbunătăţirea pească cu lapte de var grajdul co­ Depuiafi englezi se promsnfă
rasei de animale. munal şi cel puţin odată la trei luni elaborat de Comitetul Central al priveşte folosirea oapacităţilor exis­ losească neîntîrziat realizările ştiin
să se facă curăţenia generală şi vă- penîru exiinderea comerţului
In scopul înlăturării acestor lip­ ruirea. Muncă susţinută a desfăşu­ partidului. tente, creşterea productivităţii muncii, ţei şi tehnicii pentru sporirea şi ief­
suri, comitetul executiv al Sfatului rat comitetul de cetăţeni din Clopo­ dinire Est şi Vesî
popular raional Haţeg, a organizat tiva şi pentru terminarea unei fîn- După ce a subliniat că construcţia reducerea preţului de cost etc. tinirea producţiei în toate ramurile
adunări populare în care au fost a- tîni la staţiunea de montă, în care LONDRA (Agerpres). — TASS
lese 19 comitete de cetăţeni cu 123 scop a mobilizat toţi cetăţenii price­ urbană ocupă un loc important în In continuare Baibakov a subliniat economiei naţionale.
membri şi 19 comisii de cenzori cu puţi la lucrări de dulgherie. Cu a- La 22 februarie problema comer­ uriaşa însemnătate pe oare sporirea
57 membri, care să se îngrijească de ceastă ocazie a fost complect înlocu­ ţului dintre Est şi Vest a fost din măsurile pe oare le înfăptuiesc parti­ productivităţii muncii o are pentru Referindu-se la introducerea în in­
o mai bună administrare a loturilor ită şi podeaua din grajdul comunal, nou discutată în Camera Comunelor. dul şi guvernul pentru ridicarea ni­ îndeplinirea cu sucoes a sarcinilor
zootehnice şi staţiunilor de montă. amenajîndu-se totodată un padoc. Conservatorul Osborne a adresat mi­ velului de trai al oamenilor muncii, noului cincinal. Baibakov a subliniat dustrie a mecanizării şi automatizării
nistrului Afacerilor Externe, Lloyd, N. I. Bobrovnikov s-a ocupat de apoi necesitatea de a se lua măsuri complexe, Malîşev a subliniat că tre­
In urma măsurilor luate s-au ob­ Datorită bunei organizări a mun­ următoarea interpelare : „Se pot aş­ problemele reconstrucţiei capitalei. hotărîte pentru a reduce normele de
ţinut succese mulţumitoare. Astfel, cii, comitetul de cetăţeni din Clopo­ tepta oare rezultate palpabile de pe consum la materiile prime şi materia­ buie adoptată o atitudine creatoare în
spre deosebire de anii precedenţi, pe tiva, a recoltat în acest an 18.371 kg urma discutării problemei comerţului Pentru a îndeplini volumul proiec­ le, de a se introduce pe soară largă această privinţă, că nu trebuie să e-
raion, în 1955, s-au însămînţat 6,20 furaje din care 5.450 kg grăunţe, a- dintre Est şi Vest la recentele tra­ tat de lucrări, ia declarat vorbitorul, în producţie înlocuitorii, de a se lupta xiste cramponare de tehnologia ve­
ha teren cu culturi pentru siloz, s-au sigurînd astfel o hrană bună şi sufi­ tative anglo-americane de la Wa­ va fi necesar să se continue coma­ mai hotărît împotriva pierderilor în che şi rutinieră, ci ea trebuie îmbu­
însilozat 240 tone furaje, executîndu- cientă reproducătorilor. shington ?“. sarea, specializarea şi întărirea or­ producţie, de a se folosi mai bine nătăţită radical, iar dacă este nevoie
se în acelaşi timp o serie de repara­ ganizaţiilor de construcţie, introdu­
ţii şi amenajări la staţiunile de mon­ Dacă comitetul de cetăţeni din co­ Răspunzînd lui Osborne, Lloyd a cerea pe soară mai largă a prefa­ trebuie înlăturate cu îndrăzneală pro­
tă. Cele mai bune rezultate le-a ob­ muna Clopoliva a avut rezultate în afirmat că „politica »guvernului en­ cedeele tehnologice şi de fabricaţie
ţinut comitetul de cetăţeni din co activitatea sa, avem însă comune ca glez prevede lărgirea treptată a co­ capacităţile existente şi de a se in­ vechi.
muna Clopotiva, care datorită unei Bretea Romînă şi Silvaş unde din merţului“ cu ţările răsăritului.
bune organizări a muncii a reuşit să cauză că, comitetele executive co­ bricatelor din beton armat, ceea ce troduce specializarea şi cooperarea în B. P. Beşcev a vorbit despre uria­
facă o staţiune model pe raion. munale nu s-au folosit de această Laburistul Parkin a atras atenţia va permite mărirea ritmului con­ industrie. şele lucrări în vederea dezvoltării
importantă metodă de atragerea ma­ lui Lloyd asupra hotărîrii guvernu­ strucţiilor şi reducerea conside­ transportului feroviar, prevăzute în
Studiind sarcinile ce-i revin din selor la conducerea treburilor obş­ lui belgian de a cere ca grupul con­ rabilă a preţului lor de cost. T. S. Malţev (organizaţia de partid proiectul de Directive.
planul de muncă al comitetului exe­ teşti, iar tehnicienii zooveterinari din sultai iv al comitetului de coordonare din Kurgan) şi-a consacrat cuvînta-
cutiv comunal, comitetul din Clopo­ comunele respective nu au sprijinit pentru problemele comerţului între A luat apoi cuvîntul A.N. Kosîghin, rea necesităţii întăririi legăturii din­ In şedinţa din dimineaţa zilei de 23
tiva a introdus în planul său de mun­ şi îndrumat comitetele de cetăţeni, Est şi Vest să întreprindă măsuri Partidul şi guvernul, a spus el, asi- tre filozofie şi ştiinţa economică, pe februarie o serie de reprezentanţi ai
că, obiective legate de buna admi­ acestea au muncit dezorganizat, nefă- pentru slăbirea embargoului în co­ gurînd oreşterea cu precădere a in­ de o parte, şi practica construcţiei so­ partidelor comuniste de peste hotare
nistrare a lotului zootehnic şi staţiu- cînd la timp recoltatul furajelor care merţul cu R. P. Chineză. Parkin l-a dustriei grele, acordă totodată o aten­ cialiste, pe de altă parte. Filozofia, au adresat saluturi congresului. Ei au
nei de montă, propunîndu-şi printre au rămas mai multe zile pe cîmp întrebat pe ministrul Afacerilor Ex­ ţie susţinută avîntului agriculturii şi ca şi ştiinţele naturii, a spus el, tre­ fost întîmpinaţi cu căldură de către
altele, lărgirea activului cu ţăranii scăzînd astfel calitatea lor. terne dacă intenţionează să dea in­ dezvolţării tuturor ramurilor indus­ buie să ajute pe lucrătorii din agri­ delegaţi.
muncitori pricepuţi şi constituirea a strucţiuni reprezentantului guvernu­ triei uşoare şi alimentare. cultură să aprofundeze legile naturii.
trei colective care să fie în măsură In scopul obţinerii unor rezultate lui englez în acest comitet în sensul Luînd cuvîntul în numele Partidu­
a mobiliza masele pentru realizarea cît mai frumoase, este necesar să se de a prezenta propuneri similare. Vorbitorul a citat oifre cu privire Filozofii reacţionari au „fundamen­ lui Comunist din Danemarca, A. Lar-
tuturor obiectivelor propuse. Astfel au extindă experienţa înaintată a comi- la creşterea în noul cincinal a pro­ tat“ aşa-numita lege a fertilităţii des- sen a spus : Congresul vostru este o
fost organizate: colectivul pentru tefelor de cetăţeni din Clopotiva în Lloyd a răspuns evaziv că pro­ ducţiei principalelor mărfuri indus­ crescînde a solului şi legea supra­ dovadă grăitoare a uriaşului progres
identificarea şi executarea lucrărilor toate comunele şi satele noastre, asi- blema controlului în comerţul cu triale şi produse alimentare. populării relative. Ei au avut nevoie realizat de socialism în Uniunea So­
pe lotul zootehnic; colectivul pentru gurînd pe această cale o sporire con­ R. P. Chineză este în curs de exa­ de toate acestea pentru „a dovedi“ vietică, a superiorităţii sale faţă de
ţinerea şi amenajarea staţiunii de tinuă a bazei furajere. minare. A. N. Kosîghin a vorbit în conti­ că nu orînduirea capitalistă este sur­ sistemul capitalist. Congresul vostru
montă şi colectivul pentru controlul nuare despre sarcinile întreprinderi­ sa nenorocirilor poporului, ci, pretind a confirmat încă odată faptul că U-
furajelor reproducătorilor. Fiecare O sarcină de seamă ce revine co­ In N alaya vor fi conslruife lor constructoare de maşini care fur­ ei, suprapopularea şi secătuirea fer­ niunea Sovietică este o forţă puter­
colectiv avînd un activ din 5 mem­ mitetelor de cetăţeni este comasarea nizează utilaj pentru industria uşoară tilităţii solului. Filozofii noştri, în nică în lupta omenirii iubitoare de
bri sub' conducerea unui responsabil. loturilor zootehnice, după exploata­ baze miliîare am ericane şi alimentară. El a formulat de ase­ pace pentru destinderea încordării in­
rea lor după reguli agrotehnice pre­ menea unele observaţii cu privire la strînsă legătură cu ştiinţa agronomi­ ternaţionale, pentru coexistenţa paş­
Avînd sprijinul organizaţiei de ba­ cum şi o mai bună administrare a NEW YORK (Agerpres). — După îmbunătăţirea planificării construcţi­ că, trebuie să combată aceste afir­ nică şi o pace trainică în întreaga
ză, al deputaţilor, al comisiei de fe­ staţiunii de montă, pentru a da via­ cum anunţă corespondentul din Kua- ilor capitale. Ar fi mai just — a sub­
mei cît şi al celorlalte organizaţii de tă sarcinilor ce revin acestui sector la-Lampur al agenţiei Associated liniat el — oa, în locul sistemului maţii reacţionare cu o altă lege, o lume.
în cel de-al doîîea plan cincinal. Press, Abdul Rahman, primul minis­ lege a naturii cu adevărat obiectivă
masă, în special al organizaţiei tru al Malayei, luînd cuvîntul la existent de planificare a investiţiilor Uniunea Sovietică, a continuat Lar-
sV> HARAGA IOAN 22 februarie, a declarat că pe teri­ pe un an, să se treacă la planifica­ — legea sporirii permanente a ferti­ sen, s-a manifestat întotdeauna ca o
toriul Malayei, căreia Anglia a pro­ rea întregii construcţii a unui sau lităţii solului. prietenă a Danemarcei şi a poporului
mis să-i acorde independenţă, vor fi
construite baze militare americane. altui obiectiv pînă la terminarea ei. Ridicarea continuă a nivelului a- danez, a respectat întotdeauna suve­
Este indicat ca mijloacele să fie alo- grotehnic, a spus în încheiere Malţev, ranitatea ţării noastre, a ajutat la
cate pe măsura folosirii lor, indife- necesită modificarea şi îmbunătăţirea apărarea acestei suveranităţi şi nu s-a
rent de repartiţia prevăzută pe cîte serioasă a construcţiei unor unelte de amestecat niciodată în treburile in­
un an. In aceste condiţii lucrările de lucrare a solului, precum şi crearea terne ale statului nostru.
construcţie se vor efectua mai repede unor unelte noi, corespunzătoare ce­ Iată de ce este absolut limpede că
şi mai ieftin. rinţelor ştiinţei agronomice şi prac- Danemarca nu trebuie să facă parte

K. P. Orlovski (organizaţia de par- ticii agricole. Nu agrotehnica trebuie din Uniunea militară nord-atlantică,
tid bielorusă) a subliniat că poporul adaptată la maşinile existente ci ma­ care este îndreptată în primul rînd
sovietic, a primit şi a aprobat cu împotriva ţărilor socialismului, ci tre­
mare bucurie proiectul de Directive şinile trebuie construite în conformi­ buie să se afle în rîndul ţărilor neu-
ale Congresului al XX-lea al parti­ tate cu cerinţele agrotehnicii. Pentru tre.

dului cu privire la cel de-al şaselea Şedinţa din seara zilei de 23 februarie

1cft. at. Qdano-O-un e m i n e n t a c tiv is t al p a r t i d u l u i c o m u n i s t MOSCOVA (Agerpres). — TASS cuţii V. A. Kucerenko, V. V. Maţke-
şi al s ta tu lu i sovietic Congresul al XX-lea al Partidului vici, A. G. Şeremetiev şi I. A. Kairov.
de A. KUZNEŢOV Comunist al Uniunii Sovietice conti­
nuă discuţiile Ia raportul prezentat de In mijlocul şedinţei, Congresul a
La 26 februarie 1956 se împlinesc în Comitetul Executiv Central pe în- pârării de pe frohtul Leningradului, Jdanov, în primii ani de după râz- N. A. Bulganin asupra Directivelor fost salutat de pionieri.
Congresului al XX-lea cu privire la
60 de ani de la naşterea lui Andrei treaga Rusie. A. Jdanov conduce apărarea eroică boi au fost elaborate şi adoptate im- cel de-al şaselea plan cincinal de dez­ Din partea partidelor comuniste şi
voltare a economiei naţionale a muncitoreşti de peste hotare au rostit
Alecsandrovici Jdanov. A. Jdanov a devenit încă de tlnăr a oraşului şi asigură îndeplinirea portantele rezoluţii ale partidului cu U.R.S.S. pe anii 1956—1960. cuvîntări de s a lu t: R. Arismendi
In şedinţa din seara de 23 februa­ (Uruguay), S. Mikunis (Israel) şi E,
A. A. Jdanov a intrat în istoria cadru de conducere al partidului, planului de zdrobire a hoardelor privire la problemele ideologice. rie, oare a fost prezidată de Z. R. Ra- Woog (Elveţia). Au fost de asemenea
himbabaeva, au luat cuvîntul la dis­ citite mesaje de salut din partea par­
U.R.S.S. ca unul din cei mai de activist energic şi talentat al aces- fasciste. Toţi ne amintim de cuvîntările lui tidelor comuniste din Portugalia, Ma-
laya şi Venezuela.
seamă activişti ai partidului comu- tuia. El n-a încetat nici o clipă mun- După încheierea armistiţiului cu în problemele dezvoltării muzicii so-

nist şi statului sovietic, ca teoretician ca de propagandă, agitaţie şi pu- Finlanda, în septembrie 1944, ge- vietice. El acorda o mare atenţie in­

şi propagandist al marxism-leninis- blicisticâ. Muncitorii, ţăranii, inte- neralul-colonel A.A. Jdanov este nu- suşirii şi dezvoltării moştenirii d a ­

mului. lectualii şi soldaţii, în faţa cărora mit preşedintele Comisiei aliate de sice a literaturii, muzicii şi picturii

A. A. Jdanov s-a născut la 26 lua cuvîntul, l-au îndrăgit ca pe un control la Helsinki. ruse, nutrind un deosebit respect fa- Vizita delegaţiei sindicale romîne

(14) februarie 1896 în familia unui orator înflăcărat. Concomitent cu îndeplinirea înda- ţă de cele mai bune tradiţii ale cul-

inspector de şcoli primare, în ora- Intre 1924 şi 1934, A. A. Jda- toririlor ce-i reveneau în cadrul Co- turii ruse. Totodată el era un exce­ în Slovenia

sul Mariupol (în prezent oraşul nov îndeplineşte sarcina de prim misiei aliate de control din Finlan- lent cunoscător al. literaturii, pictu-

Jdanov), situat în sudul Rusiei, secretar al Comitetului gubernial da, începînd din 1944 A. A. Jda- rii, sculpturii, culturii muzicale uni- 1 LIUBLIANA (Agerpres). — TA- nia, unde va vizita cîteva întreprin­
NIUG transm ite: deri şi instituţii din Liubliana şi alte
Jdanov şi-a petrecut copilăria îndin Ni]ni Novgorod, iar mai tîrziu nov continuă. activitatea sa de se- versate, locuri.
Delegaţia Consiliului Central al
atmosfera ideilor revoluţionare care — al Comitetuluide ţinut din Gorki cretar al C.C. al P.C. (b)al Cu participarea lui directă au fost Sindicatelor din R.P.R. în frunte cu Delegaţia romînă a vizitat în ulti­
preşedintele C.C.S., Gheorghe Apos­ mele două zile Rijeka, cel mai mare
îl preocupau pe tatăl său, venind al partidului —membru în C. C., U.R.S.S. pregătite de asemenea importantele tol, care se află în Iugoslavia de o port al Iugoslaviei la Marea Adria-
săptămînă, a sosit joi la Liubliana, tică, şi Pola, care se află pe coasta
încă din fragedă tinereţe în contact gia şi pasiunea care îl caracteri- In tot cursul activităţii sale A.A. rezoluţii ale partidului în problemele capitala Republicii Slovenia. Dele­ occidentală a Istriei, mina „Rasa“1
gaţia va petrece trei zile în Slove­ şi alte întreprinderi.
cu literatura democratică, progre- zau, el conduce zi de zi industria- Jdanov a lucrat intens la elaborarea cinematografului şi teatrului,

sistă. In 1912, fiind elev al liceului Uzarea, marile construcţii. industria- problemelor teoriei marxist-leninis- A.A. Jdanov a adus o importantă

real din oraşul Tver (în prezent o- le, colectivizarea gospodăriilor a- te. Cu participarea lui directă au contribuţie la teoria marxist-leni-

raşul Kalinin), Andrei Alecsandro- gricole din ţinutul Gorki, participă fost pregătite şi adoptate cunoscu- nistâ prin participarea sa la cunos-

vici a făcut parte din cercurile mar- activ la congresele şi conferinţele de tele rezoluţii ale partidului în pro- cuta discuţie filozofică din vara a-

xiste social-democrate ale tineretu- partid. blemele propagandei în legătură cu nului 1947. El cerea filozofilor

lui studios. In 1915 el intră în rîn- La Congresul al XlV-lea al apariţia în 1938a „Curbului scurt marxişti să pună capăt obiectivismu-

durile P.M.S.D.R. (bolşevic) şi, ca P.C. (b) al U.R.S.S., A. A. Jdanov de istorie a P.C. (b) al U.R.S.S.". lui „profesoral", să ducă o luptă in- Penfru unifatea de acţiune
a clasei muncitoare germane
student al Institutului de Agricul- este ales membru supleant al Corni- El a adus o contribuţie preţioasă la transigentă pentru puritatea ideolo-

turâ, duce o vie activitate de partid tetului Central al P.C. (b) al elaborarea problemelor construcţiei giei marxist-leniniste şi să formu­

la cartierul muncitoresc din Tver. U.R.S.S., la Congresul al XVI-lea de partid prin numeroasele cuvin- teze cu curaj noi probleme teoreti-

Organizator, propagandist şi agita- al partidului — membru în C. C. ţări cu privire la munca de partid ce fără a le aborda în mod dog- I Scrisoarea unor fruntaşi ai P.S.U.G. adresată activiştilor
şi membrilor Partidului Social-Democrat din Germania
tor talentat, el şi-a cîştigat repede după Congresul al XVII-lea el este şi mai ales prin raportul prezentat matic, ci în mod creator, aşa_ cum

respectul în organizaţia de partid ales secretar al C.C. al partidului — la Congresul al XVIII-lea al parti- cerea întotdeauna marele Lenin. BERLIN (Agerpres). — A.D.N.
Un număr de 155 fruntaşi ai P a r­
din Tver şi încă în martie 1916 este iar ceva mai tîrziu — membru în dului cu privire la modificările în A.A. Jdanov a luat parte activă tidului Socialist Unit din Germania torilor, un program unic şi clar dâ
au adresat tuturor membrilor şi ac­ luptă împotriva militariştilor vest-
ales în comitetul din Tver al Biroul Politic al C.C. statutul P.C. (b) al U.R.S.S. In Icţ mişcarea muncitorească interna- tiviştilor Partidului Social-Democrat germani, se spune în scrisoare, vori
din Germania o scrisoare în care servi cauzei păcii şi unităţii statu­
P.M.S.D.R. (b). A. Jdanov a fost unul din cei mai acest raport el a acordat o deose- ţională. In lucrările lui în domeniul cheamă pe social-democraţi ca, în lui german.

In perioada primului război mon- iubiţi conducători ai partidului şi bitâ atenţie educării, promovării şi problemelor internaţionale din pe- faţa primejdiei ce decurge din remili- Scrisoarea este semnată de O. Gro-
tewohl, F. Ebert, membri al Biroului
dial, A. A. Jdanov este chemat în statului sovietic. începînd din 1925, repartiţiei cadrelor şi însuşirii artei rioada postbelică, el a făcut o ana- tarizarea Germaniei occidentale, să Politic al C.C. al P.S.U.G., E. Mu-
ckenberger, membru supleant al Bi­
armatâ, unde face propagandă re- el a fost fără întrerupere membru organizatorice a partidului comunist, liză profundă a relaţiilor de după stabilească unitatea de acţiune a cla­ roului Politic, R. Alt, O. Buchwitz,
membri ai C.C. al P.S.U.G., şi alţii,
voluţionară în rîndurile soldaţilor, al Comitetului Executiv Central al In 1946, Â. A. Jdanov a prezen- război dintre sistemele socialist şi sei muncitoare germane.

După evenimentele din februarie U.R.S.S., iar începînd din 1936 — tat un raport amplu consacrat pro- capitalist şi a arătat creşterea forţe- Alianţa de luptă a tuturor munci-

1917, Jdanov devine unul din con- deputat în Sovietul Suprem al blemelor dezvoltării literaturii so- lor democraţiei, păcii şi socialismu-

ducătorii luptei' revoluţionare în U.R.S.S. şi membru în Prezidiul a- vietice,ridicării nivelului ei ideo- lui.

Ural Din iniţiativa lui a fost crea- cestuia. logic. El a arătat că prin operele A.A. Jdanov a încetat din viaţă

tă organizaţia de partid bolşevică' In funcţia de secretar al partidu- lor, scriitorii sovietici trebuie să e- la 31 august 1948. Comunist în-

din Şadrinsk. Acolo el conduce pri- lui el acordă o deosebită atenţie duce tineretul şi pe toţi oamenii so- flăcărat, pasionat tribun al poporu-

mul soviet judeţean de deputaţi ai problemelor ideologiei de partid, vietici în spiritul revoluţionar, în lui şi entuziast publicist, propagan-

muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor, problemelor culturii şi teoriei mar-- spiritul încrederii în invincibilitatea dist şi organizator strălucit, el a in Adunarea Naţională franceză

Apoi, mai întîi în Ural şi după aceea xist-leniniste. ¦ marei cauze a socialismului. în spi- meritat dragostea fierbinte a mem-

în Tver (pînă în 1924), el desfă- Intre 1934— 1944, Jdanov condu- ritul dragostei pentru popor, în spi- brilor partidului comunist şi a tu- PARIS (Agerpres). — In şedinţa
din 23 februarie a Adunării Naţio­
şoară o activitate clocotitoare pentru ce organizaţia de partid din Lenin- ritul internaţionalismului proletar, turor oamenilor muncii din ţara so- nale franceze Guy Mollet a pus ches­ Agenţia France Presse anunţă de
tiunea de încredere cerînd aproba­ asemenea că guvernul a pus proble­
întârirea şi dezvoltarea puterii so- grad. f A. A. Jdanov a subliniat în repetate vietică. Viaţa şi activitatea lui A. A. rea proiectului de lege guvernamen­ ma de încredere pentru adoptarea
tal cu privire la acordarea de conce­ unei dispoziţii prevăzînd posibilita­
vietice. h i 1920, organizaţia de par- In anii Marelui Război pentru rînduri în cuvîntările sale că numai Jdanov, mare patriot, înflăcărat co- dii plătite de 3 săptămîni pentru toţi tea pentru muncitorii din anumite
oamenii muncii. Votul va avea loc la întreprinderi de a lua concediul în
tid din Tver îl alege pe A. Jdanov Apărarea Patriei, Comitetul Central adevăratul internaţionalism prole- munist, tovarăş plin de solicitudine 28 februarie. mai multe etape.

delegat la cel de-al IX-lea Congres al partidului şi guvernul sovietic îi tar permite să se îmbine dragostea şi tact, va fi un exemplu veşnic de

al P.C.R. In acelaşi an, 1a. Congre- încredinţează ’lui A. A. Jdanov orga- pentru propriul popor cu respectul slujire plină de abnegaţie a cău­

şul al Vllî-lea al Sovietelor din în- nizarea apărării Leningradului. In pentru toate celelalte popoare. zei poporului, a măreţei cauze a co-

treaga Rusie, el este ales membru calitate de membru al Consiliului a- Cu participarea directă a lui A.A. munismului.

fi— t _ / «___t >— ' \___/ u J \__f\___ / i / i__ 1 1__ t 1— t v _ _ /c t i__ t u J i___I >— / i— l i__ f i___I i— / 1— / i— f v —f *— t i— t *— 1 1— - J >— t i .

Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform apiubării Direcţiunii Generale P.T.T.R. or. 236.320 din 6 noiembrie 19-19 —Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.