Page 5 - 1956-02
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI IN A C E S T N U M Ă R :
uisocialismului Calendar agricol pe luna februarie N. A. DOBROLIUBOV — 120 ani — O aniversare scumpă poporului
(pag. 2-a) de la naşterea lui (pag. 2-a) romîn (pag. 3-a)
In atenţia cultivatorilor de legume Pe teme de partid: întovărăşirile — A apărut „televizorul“ şi la Hu
din raionul Hunedoara trebuie
şi zarzavaturi pe loturi individuale sprijinite mai temeinic (pag. 3-a) nedoara (pag- 3-a)
ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI A L SFATULUI POPULAR REGIONAL (pag. 2-a)
Consfătuiri ale corespondenţilor — O nouă dovadă a superiorităţii
voluntari (pag. 2-a) Alegerea noului comitet regional economice a Uniunii Sovietice
(pag. 4-a)
Duminică 5 februarie 1956 4 pagini 2 0 bani Din necazurile unei şcoli de Cruce roşie (pag. 3-a)
Anul VII!. Nr. 557 (pag. 2-a)
S3BE
Munca politică legată de viaţă * Succesele minerilor în primanou„lZuilieIincicnincsitneaalceferiş“
chezăşia desfăşurării eu succes
Roadele unor măsuri III care a obţinut o realizare în plus, Biro Emeric, Mihai de tone de cărbune în plus, au C u planul lunar îndepMnH
a campaniei electorale a planului de 1OS,9°/o. Ştefan, Danciu Gheorghe şi al dat şi brigăzile minerilor: Mun-
practice ţii, care au extras sute de tone teanu Petru, Ardean Nicolae, Atelierele C. F. R.
„In comuna noastră, Pianu de Sus şl la timp a însămînţărilor de pri Printre brigăzile care şi-au de cărbune peste sarcinile ce le Neagu Gheorghe şi altele.
din raionul Sebeş — ne scrie cores măvară. In cea mai mare parte a a- adus din plin aportul Ia rea aveau. Colectivul de muncitori, ingineri şi teh
pondentul voluntar Opriş Chirilă — nului trecut eram deprinşi să lizarea acestor succese, slnt Succesele colectivului nicieni de la A telierele C.F.R. Simeria,
în anii regimului democrat-popular Un mare rol în desfăşurarea mun auzim că colectivul minei Lonea demne de amintit cele conduse Şl colectivul minei desfăşoară o vie întrecere în cinstea zi
cii politice de masă, în această pe nu-şi îndeplineşte cu regulari d e : Fereczi Petru, Coroi Ilie, minei Aninoasa lei de 16 Februarie.
s-au făcut multe schimbări. Avem a- rioadă, îl au casele alegătorului înfi tate sarcinile de pian. Dar iată Mureşan Gavrilă, Culda Ro Petrila sporeşte
cum şcoală elementară de ciclul I şi II, inţate în cluburi, cămine culturale şi că măsurile tehnico-organiza- mulus şi altele. La încheierea lunii ianuarie, Invingînd greutăţile ce s-au ivit in
dispensar, maternitate, spital, etc., colţuri roşii. Organizaţiile de bază torice luate în acest an, au fă productivitatea murtcii graficul de producţie al minei muncă în cursul lunii trecute, acest
instituţii pe care înainte nu le aveam. trebuie să îndrume munca colective cut ca productivitatea muncii Sporind productivitatea, Aninoasa arăta o depăşire a harnic colectiv a reuşit să îndeplinească
Paralel cu aceste construcţii de fo lor de agitatori şi propagandişti de să crească simţitor. In acest Problema ridicării productivi planului de 2,9o/0 acestea da planul producţiei globale pe luna ianuarie
los obştesc, a crescut şi nivelul de pe lîngă aceste case ale alegătoru sens, colectivul a luptat mult măresc producţia tăţii muncii este o preocupare torită unor măsuri practice lua în proporţie de 100,08 la sută.
trai. Ţăranii muncitori, unindu-şi pă- lui înspre atragerea maselor oame pentru extinderea metodei gra de seamă şi a colectivului mi te în vederea înlăturării lipsu
mînturile într-o gospodărie agricolă nilor muncii la luptă hotărîtă pentru ficului ciclic. In prezent numă Colectivul minei Vulcan luptă nei Petrila. Aplicarea unor mă rilor existente. In special la sec In buna organizare a muncii şi de înde
colectivă, au recoltat mari cantităţi îndeplinirea hotărîrilor Congresului rul brigăzilor care aplică aceas cu multă hotărîre pentru ridi suri eficace, de către conduce torul I, II şi IV, justa folo plinirea sarcinilor de producţie, se evi
de ceroale primind fiecare după mun partidului şi spre a face cunoscute tă metodă s-a dublat faţă de carea productivităţii muncii. rile sectoarelor sprijinite de or sire a utilajelor, îmbunătăţirea denţiază sectorul de vagoane şi sectorul
măreţele realizări obţinute în anii media anului trecut. De aseme Majoritatea sectoarelor obţinînd ganizaţiile de partid şi de ma aprovizionării locurilor de mun de locomotive. Din sectorul de vagoane,
ca sa. regimului nostru în dezvoltarea in nea colectivul a trecut Ia elimi însemnate succese în această să, s-a soldat cu o ridicare sim că şl a transporturilor, şi-au a- un aport însemnat la îndeplinirea sar
Aceste îmbunătăţiri de trai au tă dustriei grele, a industriei producă narea posturilor neproductive privinţă, au făcut ca produc ţitoare a acesteia, în cele mai rătat eficacitatea în frumoasele cinilor de producţie l-a adus brigada
toare de bunuri de larg consum, în a- din care s-au şi redus peste tivitatea să crească cu peste multe sectoare. In sectorul I de depăşiri de plan: sectorul I cu utemistă de lăcătuşi condusă de fruntaşul
cut să crească încrederea locuitorilor gricultură, şi în alte domenii de ac 150, personalul eliberat fiind 8»/0 pe întreaga întreprindere. pildă, randamentul la cărbune 8<Vo, sectorul II cu 17,1% şi Vlad Onu, care lucrează la şasiuri, brigada
în politica partidului. Acum, ei în- tivitate. încadrat în posturi productive. Pe baza aceasta, planul pe luna a crescut cu peste 45<>/o, în sectorul IV cu 3,60/0'. de lăcătuşi condusă de Lovasz Ioan, de
tîmpină alegerile de deputaţi în sfa ianuarie a fost depăşit cu 3,5°/o, sectorul IV cu 24<*/o şi în sec la măsurarea şasiurilor şi echipele de
turile populare, muncind cu avînt La casele alegătorului cît şi în Aceste măsuri, precum şi al în frunte fiind harnicul colectiv torul III cu 170/o; pe întreaga Munca numeroaselor brigăzi tîm plari conduse de Fodor Nicolae şi
pentru traducerea în fapte a Direc munca de agitaţie de la om la om, tele c a : reorganizarea trans al sectorului IV, condus de teh mină productivitatea planificată fruntaşe de la această mină a Cîndea Constantin, care lucrează la cu
tivelor Congresului. In special, fac colectivele de agitatori şi propagan portului subteran, o mai bună nicianul David Vasile, care şi-a fiind întrecută cu 5%. Astfel, fost izvorul principal al aces tia vagonului.
pregătiri temeinice pentru însămînţă- dişti trebuie să acorde o deosebită a- plasare a abatajelor, şi altele, depăşit sarcinile de plan luna sarcinile de producţie pe luna tor succese de la început de
rile de primăvară, cu scopul de a a- tenţie întăririi permanente a alianţei au adus rezultate frumoase ; re cu 52,4<>/o. Fruntaş este şi ianuarie au fost depăşite cu nou cincinal. Drept pildă, este Colectivul sectorului locomotive a dat
duce contribuţia lor la realizarea ce clasei muncitoare cu ţărănimea mun planul minei pe luna ianuarie a colectivul sectorului II care şi-a 3,2o/0 şi sînt fruntaşe sectoarele brigada lui Cristea Aurel, care, peste plan o locomotivă de manevră pen
lor 15 milioane tone cereale în 1960 citoare. In acest scop, trebuie să se fost depăşit cu 9,70/0, colecti întrecut planul cu 7,8o/0, iar III şi IV, care au produs cu 12,3 în această lună a dat în medie tru Atelierele Ploeşti. De aci, s-au eviden
— aşa cum prevăd Directivele celui arate fiecărui ţăran muncitor, ajuto cel al sectorului I, care în pri şi respectiv 25, l<»/0 mai mult cîte două tone peste plan de ţiat partida maistrului Turcinschi Nicolae
de-al Il-lea Congres“. rul continuu pe care-1 acordă clasa vul clasîndu-se fruntaş pe Valea ma jumătate a lunii rămăsese cărbune. fiecare post, cea a lui Ojog de la îm brăcăm inte, partida de la ţevă-
muncitoare, partidul şi guvernul, sub plan, a încheiat luna cu Ioan, care a obţinut depăşiri rie condusă de maistrul Crijanovski An
Despre realizările din Pianu de creşterii producţiei agricole. De ase Jiului în această perioadă. Toa planul îndeplinit în proporţie de Cele mai frumoase realizări ton şi şeful de echipă Tim ar Nicolae.
Sus şi despre măreţele realizări în menea, ţăranii muncitori trebuie să 105,5«/0. în sporirea productivităţii le-au medii de peste 60(*/0, cea con
făptuite în patria noastră, în anii re fie lămuriţi pentru a răspunde Ia te sectoarele minei şi-au depăşit obţinut brigăzile conduse d e : Depoul de locomotive
gimului democrat-popular, Opriş Chi ajutorul pe care-1 primesc, sporind Aici au adus o contribuţie de Crăsuc Mihai, care a dat pes dusă de Praţa Gherasim, şi
rilă şi alţi agitatori ai organizaţiei producţia la hectar, ridicînd produc cu mult sarcinile planificate, seamă brigăzile fruntaşe con te 1.300 tone cărbune în plus La Depoul C.F.R. Simeria, lupta, pen
de bază, au vorbit alegătorilor din ţia vegetală şi animală şi predin- duse d e : Nicoară loan care a şi Marian Ioan IX, care a dat multe altele ce luptă pentru tra tru îndeplinirea şi depăşirea planului de
comună, atrăgîndu-i în munca de pre du-şi toate obligaţiile faţă de stat. fruntaşe fiind însă sectoarele IV dat peste 1.000 tone cărbune mai mult cu 1.244 tone. Sute producţie se desfăşoară cu avînt sporit.
gătire a campaniei electorale, pen ducerea în viaţă a sarcinilor
tru desfăşura:ea cu succes a alege De nivelul muncii politice de ma şi V, care şi-au depăşit planul Eforturile depuse de colectivul acestui
să depinde în mare măsură activita celui de-al doilea cincinal. depou au fost încununate de succes. A st
rilor. tea oamenilor muncii, succesul ale lunar cu peste 2 1*>/0 şl sectorul fel, planul global de producţie pe luna
Folosirea 5x:mpUlor concrete de la ianuarie a fost depăşit cu 1 la sută.
C@S mai huni fii ai poporului candidaţi ai F. D. P.
locurile de muncă, din oraşe, comune, De aci s-au evidenţiat echipele de pe lo
comotive conduse de mecanicii Csiby
sau sate de către agitatori, aşa cum gerilor. De aceea este necesar ca Hunedoara Aceeaşi preţuire şi-a cîştiga- didate ale F.D.P. tovarăşele adunări ale cetăţenilor din di Ludovic, Munteanu Ioan, Cioancă Lauren-
se face în Pianu de Sus, la staţia organizaţiile de bază şi comitetele t-o şi tovarăşul Cazan Şte Sălăjan Emilia, de la fi ferite circumscripţii electorale, ţiu, Todor Iacob, Lădaru Augustin şi
Coşlariu, unde în prezent se lucrează executive ale sfaturilor populare să Muncitorii, inginerii şi tehni fan de la furnalul nr. 8. Îm latura Lupeni, în circumscrip pentru propunerea de candidaţi Anghel Avram.
în contul lunii aprilie 1956 (cei mai ajute efectiv casele alegătorului pen cienii Combinatului siderurgic ţia electorală raională nr. II ai F.D.P.
buni agitatori sînt Naica Partenle tru a desfăşura o activitate rodnică „Gh. Gheorghiu-Dej“, s-au a- preună cu echipa sa, el a dat de Petroşani şi Guia Paula, gos Staţia C.F.R. Simeria
şi Hulea Marin) şi în alte locuri de în rîndurile populaţiei. Comitetele dunal zilele acestea în sala fes asemenea multe mii de tone de podină, în circumscripţia elec In adunarea ce a avut loc la
muncă este cea mai bună metodă de tivă pentru a-i desemna pe cei fontă peste plan, aplicînd meto torală nr. 8. Şcoala medie maghiară, tova Planul global de producţie al Staţiei
atragere a oamenilor muncii la înfăp executive ale sfaturilor populare au care să-i reprezinte în conduce da Filipov şi muncind cu mul răşul Boroş Ladislau directo C.F.R. Simeria, a fost realizat pe luna
tuirea sarcinilor celui de-al doilea datoria să pună la dispoziţia colec rea treburilor obşteşti. tă dragoste şi hărnicie. Acum De asemenea, în alte circum rul şcolii, a propus pe tova trecută în proporţie de 110,34 la sută.
tivelor de agitatori şi propagandişti el a fost propus candidat al scripţii electorale orăşeneşti, au
plan cincinal. In circumscripţia electorală F.D.P. în circumscripţia electo mai fost propuşi: tovarăşii Do- La ceilalţi indici, planul a fost reali
datele necesare pentru ţinerea, de zat a s tfe l: osii tranzitate cu prelucrare
In perioada pregătirii pentru ale dări de seamă, rapoarte şi discuţii regională nr, 78, slderurgiştii au rală orăşenească nr. 25. ţiu Avram şi Stoica Tănase, răşa Avram Florica, de — 132,19 la s u tă ; osii tranzitate fără pre
gerile de la 11 martie, organizaţiile în cadrul cărora să fie arătat felul în propus drept candidat al F.D.P. Demn de încredere s-a arătat ţăranii muncitori Oprişa Ioan, la Şcoală medie de fete din lucrare — 129,56 la s u tă ; m edia de sta-¦
de bază, prin agitatorii lor, trebuie să care se îndeplinesc sarcinile, reali pe tovarăşul Alexandru Mircea, în activitatea sa de conducător Stancu ioan, Udrea Petru, to Deva, drept candidată în cir ţionare a vagoanelor în tranzit cu prelu
desfăşoare o rodnică activitate. In zările din sectorul economic şi cultu un vrednic conducător din ca politic, tovarăşul Iorga Nicolae, varăşii Breitigan Ignat, Ka- cumscripţia electorală regională crare — 107,59 la s u tă ; m edia de sta
primul rînd agitatorii trebuie să fie ral. Este necesar ca membrii birou drul combinatului. ceea ce a făcut ca siderurgiştii racson Anton, Munteanu Gheor nr. 74. ţionare a vagoanelor în tranzit fără pre
bine pregătiţi pentru a putea să des rilor organizaţiilor de bază şi ai co să-i acorde cinstea de a-1 pro ghe, Almăşan Ludovic, tovară lucrare — 107,14 la s u tă ; osii descărcate
Este de mult cunoscută hăr
făşoare o temeinică muncă de lămu mitetelor executive să ţină legătura nicia şi priceperea tovarăşilor pune candidat al F.D.P. în cir şul Cristea Teodor, preşedintele In aceeaşi adunare, au mai — 205,47 la s u tă ; osii m anevrate —
rire a oamenilor muncii cu privire la cu responsabilii caselor alegătorului Lăbuneţ Vaier şi Stanciu Aurel cumscripţia electorală orăşe comitetului execuliv al sfatului fost propuşi drept candidaţi ai 114,94 la su tă ; tren Km conducere m ar
justeţea politicii partidului şi guver pentru a afla de Ia aceştia sugestiile, de Ia cuptorul nr. 4. Mii de nească nr. 1. popular orăşenesc, precum şi F.D.P. tovarăşii: Lazăr Magda- fă — 105 la s u tă ; tren K m conducere
nului care este îndreptată spre în propunerile şi observaţiile critice ale tone de oţel au dat el patriei, alţi oameni ai muncii care lena, in circumscripţia electo călători — 102,54 la s u tă ; călători expe
tărirea statului nostru democrat- alegătorilor. împreună cu echipele lor. Prin In V a le a Jiului au căpătat încrederea cetăţeni rală orăşenească nr. 47, Mordo- diaţi — 101,66 la sută.
Dopular, spre creşterea continuă a muncă ei şi-au căpătat stima şi lor datorită activităţii Iur pe
Pe lîngă sarcinile ce revin organi La Lupeni s-au ţinut zilele Dintre lucrătorii Staţiei Simeria-câlă-
bunăstării poporului. zaţiilor de bază în desfăşurarea mun dragostea întregului colectiv. De acestea alte trei adunări popu tărîm obştesc. şan Molse în circumscripţia e- tori,- s-au evidenţiat comunistul Moţ Ioan,
Organizaţiile de bază trebuie să cii politice de masă, pentru pregăti aceea adunarea i-a propus drept lare în care oamenii muncii şi-au In oraşu l Deva lectorală nr. 42, Oprişa Ioan în m anevrant, Drăgol Floţian şef de tură la
îndrume munca politică de masă spre rea şî buna desfăşurare a campaniei candidaţi ai F.D.P. în circum propus candidaţii F.D.P. pentru circumscripţia nr. 50, Scîntele mişcare, Drăghici Gheorghe im piegat de
a face cunoscute oamenilor muncii, electorale şi mobilizarea maselor Ia scripţiile electorale orăşeneşti apropiatele alegeri. In aceste Zilele acestea, au avut loc Adela şi Kovaci iuliana în cir- mişcare, Pîrvu Ioan şef de tren, Paul
sarcinile celui de-al doilea cincinal, înfăptuirea hotărîrilor Congresului nr. 16 şi 13. adunări au fost propuse can şi în oraşul Deva, numeroase cumscripţille nr. 49 şi 51 Simion frînar, Predoni Aron revizor de
centru ai mobiliza la îndeplinirea partidului, ele trebuie să instruiască ace şi Mladin Eliza telegrafistă.
lor. In acest scop, colectivele de agi agitatorii şi asupra evenimentelor in Âlfe propuneri de candidaţi
tatori trebuie să desfăşoare o muncă ternaţionale pentru a explica alegă
concretă în vederea atragerii oame torilor, politica externă de pace a La Dobra, în circumscripţia electorală nr. pus, într-o adunare populară, pe tovarăşul
nilor muncii în lupta pentru întîmpi- statului nostru democrat-popular, po 37, a fost propus candidat al F.D.P. tova Dan Ioan, preşedintele comitetului executiv
narea alegerilor cu realizări de sea litică ce se bucură de sprijinul în răşul luhasz Carol, prim-secretar al Comi al Sfatului popular raional Sebeş, drept can
mă. tregului popor muncitor. tetului raional de partid Ilia. De aseme didat al F.D.P. în circumscripţia electorală
La îndeplinirea cu succes a preve Desfăşurarea unei munci politice nea, cetăţenii circumscripţiei electorale ra regională nr. 70.
derilor Directivelor Congresului, a- legată de viaţă, constituie chezăşia ionale nr. 14, au propus drept candidat al Ţăranii muncitori din comuna Sarmisege- Creşte numărul colectiviştilor
gitatorii trebuie să contribuie pentru desfăşurării cu succes a campaniei F.D.P. pe muncitorul fruntaş Dan Gheorghe tuza au propus drept candidat al F.D.P. în
lărgirea întrecerii socialiste în sco circumscripţia electorală raională nr. 22 Ha- Studiind documentele celui de-al lui consiliu de conducere în G.A.C.
pul îndeplinirii, în industrie a tutu electorale şi a traducerii în viaţă a de la cooperativa „Nicolae Bălcescu“. ţeg, pe ţăranul muncitor Corui Simion, frun II-lea Congres al P. M. R. cu „Horia, Cloşca şi Crişan“ din co
ror indicilor de plan, iar în agricul marilor perspective deschise de ore- taş al recoltelor bogate. privire la transformarea socialistă a muna Păuca s-au înscris 10 familii
tură, la pregătirea în bune condiţiuni vederile Directivelor celui de-al II-lea ? agriculturii, Comitetul raional de de ţărani muncitori cu o suprafaţă de
Congres al partidului. partid Sebeş, şi-a intensificat munca peste 34 hectare teren. La fel şi-au
Muncitorii şi ţăranii muncitori din comu de atragere a noi familii de ţărani făcut cerere de înscriere în colectiv
nele : Petreşti, Săsciori şi Loman, au pro- muncitori în gospodăriile agricole 10 familii din satul Dobîrca precum
colective. şi 7 familii din comuna Vingard.
Tofu! e nou La prima fabrică de talc Perspective promiţătoare
Cel mai lung funicular construit Prelucrarea documentelor Congre Pînă în prezent, un număr de 47
In vale nu departe de panglica familii de ţărani muncitori din raio
şerpuitoare a liniei ferate, au po- Merită relevat faptul, că toate uti- Numeroase ţări — printre care Bul- î.n u, lDtiYmoiri..t1n1i ani în ţarraninrrotaivsturlă,faa- sului în adunările generale ale or nul Sebeş şi-au făcut cereri de în
scriere în gospodăriile agricole co
posit — la începutul lut august 1954, iajeie fabricii sînt prototipuri — adi- garia, Polonia, Albania, Liban şi l . .. , , , . , Hunedoara si ganizaţiilor de bază şi aplicarea lor lective.
constructorii. Cîţiva doar. Masurau cd se execută pentru prima dată şi Germania, vor importa talc de la .* mintă cu în practică, a şi început să-şi arate GRAMA VASILE
Zplatoul şi împlîntau ţăruşi. In zi- că ele au fost construite în întregi- noi. corespondent
?US m ÎUn°JrZ L F roadele. Astfel, cu ocazia dării de
lele următoare, nu mai la cîţiva 1 me> de harnicul colectiv al fabricii Interesul pentru acest silicat hi- înde pe 8 5 km şi asigură 1seamă pe anul 1955, şi alegerea nou
lometri de Hunedoara a început „independenţa- din Sibiu. drafat de Magneziu,, existent în tm Z w o rtu î ta lc u lT de la ex-
furidaţia^ celei in it fa t ce/e Hei laboratoare ale fabri- cantităţi apreciabile la noi în ţară, pioatări la locul de încărcare în
in ţara... c -. _ prevdzute cu cupt0r, etuvă de se datoreşte multiplelor lui între- vagoane. Construirea funicularului a Cooperativă de credit şi economii la Ighiu
Acum e gata. ^ uscare, cernător, aparate pentru ana- buinţâri. După cum se ştie, talcul concretizat cea dintîi măsură teh-
In dreptul fabricii, dar la o cotă uze şi altele se urmăreşte zilnic este folosit la fabricarea majoritâ- nico-organizatorică întreprinsă în In urma muncii depuse de organi- credit şi economii cu •un număr de
mai înaltă, s-a oprit în acest mo- prelucrarea talcului şi se fac propti- ţii medicamentelor, cauciucului şi scopui basigurării continuităţii pro- ziaţia de bază şi Sfatul popular din 210 familii de ţărani muncitori care
ment, trenul. Ultimul vagon al gar- neri de îmbunătăţire continuă a ca- săpunului, în industria electroleh- cesului de producţie al fabricii şi comuna Ighiu raionul Alba, în satul şi-au achitat în întregime taxa de
niturii, e dispus deasupra deschide- Utăţii acestuia. Şi trebuie spus că nică şi în sectorul agricol, în indus- realizării corespunzătoare a indici- Ighiu, s-a înfiinţat o cooperativă de înscriere.
rii rostogolului înalt de 17 metri şi \n ceea ce priveşte calitatea, talcul tria sîrmei şi — în curînd — chiar /or de producţie şi productivitate,
în cîteva minute ieşi golit. Talcul de la Hunedoara, se bucură de apre- la turnătorii; se fac experienţe pen- !n începutul celui de-al doilea ţ • încă un magazin universal
se revarsă apoi pe rostogol pînă în cieri pozitive, chiar peste hotare, tru înlocuirea grafitului cu talc. cincinal, colectivul de conducere al
silozul concajsorului, unde se granu \ Nu de mult, în comuna Certeju de mice) cetăţenii din comună găsesc lu*
lează la dimensiunile necesare. Gra- fabricii, a stabilit noi şi importante Sus raionuM lia, cetăţenii, prin mun- crurile trebuincioase pentru care îna-
nulaţia obţinută e trecută printr-un măsuri tehnico-organizatorice. Pen că voluntară şi prin fonduri acordate inte mergeau pînă la Ilia sau în alte
alt siloz la masa rotativă de ali tru început, se va trece la sistema de siat, au renovat o clădire amena- părţi, pierzînd zile întregi pe drumuri,
mentare şi în sistemul de uscare. tizarea minelor de talc şi la meca jînd-o pentru a fi instalat acolo un
nizarea operaţiunilor grele de aba Numai în primele zile, la acest
Un elevator înalt de 10 metri, asi tere şi extracţie. Va fi introdusă e- î magazin universal sătesc. Acum, magazin s-au vîndut mărfuri în va-
gură continuarea trecerii spre silo nergie electrică la cele trei mine din ţ munca lor este din plin răsplătită, loare de cca. 45.000 lei.
zul morilor cu role, de unde ventila Lelese, la exploatările din Cerişor, ? In noul magazin care are trei raioa-
toarele trec talcul în multicicloane. Govăjdie şi Dealul Groşului, execu- | ne, (alimentar, textil şi metaio-chi- JOSAN IOAN
Aci se depune o bună parte din ma tîndu-se paralel şi electrificarea sa corespondent
teria prelucrată. Prin multicicloane, telor din jur. Planul lucrărilor pre
circulă cu viteză constantă, curen vede construirea unei flotaţii de talc, O nouă bază sportivă
tul de aer al cărui tiraj conduce o amenajarea magaziilor pentru pro
altă parte a talcului — şi cea mai dusele finite, înălţarea unui dig pro Muncitorii din Lupeni au construit tru amenajarea ei. De aici, desprin
fină, spre filtrul cu saci. tector şi altele. şi dat în folosinţă o nouă bază spor dem numele tovarăşilor Şilimon An
Fără alte precizări,, desfăşurarea Lîngă cele 14 apartamente deja tiva „Popicăria filaturii din Lupeni“. drei, Guşatu Nicolae, Covaci Andrei
operaţiunilor tehnologice de fabri .... l I I * * f 11 date în folosinţă, vor fi ridicate alte Pe noua bază sportivă, amatorii spor şi Balazs Petru. De asemenea, şi-au
carea talcului, demonstrează con ‘ i <í două blocuri cu încăperi moderne, tului de popice au şi început antrena adus un aport însemnat în asigura
vingător că întreg procesul de des ÎI i! II II II destinate muncitorilor. Un orăşel mentele în vederea întrecerilor spor rea materialului necesar (bile, popice,
L 1 * " " -p m asemănător multora — încă necon tive pe care le vor susţine. ele.) tov. Matei Ioan şi Vultur Gheor
cărcare, transport, prelucrare şi ...... semnate pe vechile hărţi — va creş ghe, vulcanizatori, care au reuşit să
sortare a talcului, este mecanizat, te în ţara talcului. O mărturie dem- La inaugurarea acestei popicării confecţioneze bile de ebonită nece
însăşi comanda motoarelor electrice wmmmmm .nă, epocii noastre. în cuvintul rostit de tovarăşul Mayer, sare jocului de popice.
de acţionare a complexului de agre secretarul comitetului orăşenesc de
gate, se face de la distanţă. LIVIU ZE1CON1 . partid, a fost arătată dragostea cu ION BALOIU
•w" V - 'iV "'>»>- v-w"- - \ care unii muncitori au muncit pen corespondent